Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 404 Joi 8 februarie 2018. Jurnalul de vacanță al unui licean prostuț (132).

A șasea vacanță de licean prostuț. Vacanța de vară 16 iunie 1965 – 14 septembrie 1965. Trecerea din clasa IX-a înspre clasa a X-a. Aveam 15 ani. Grămești, Siret, Rădăuți, Cîmpulung, București

Marți 15 iunie 1965.  ….. La 5.30 am plecat spre CASĂ. M-a așteptat tata la cursă. Mircea a rămas (corigent) la limba franceză. Acasă totu-i plin de verdeață, imagine care îmi amintește de întoarcerea din tabăra de la Bucșoaia. Acasă am vorbit, am citit, am povestit și ne-am culcat obosiți.

Miercuri 16 iunie 1965. Ieri a plouat în cîteva serii și pămîntul e ud. Bate vîntul aducînd nori albi, rari pe cerul de un albastru curat. Am terminat de citit ”Trenul trebuia oprit”. Mi-am pus în plan pentru această vacanță să învăț engleza și latina, să citesc lecturile suplimentare, să fac o excursie la Cîmpulung. Am pus cu toții două straturi de ceapă. Tata învață pentru examenul de gradul II.

Joi 17 iunie 1965. Dimineață minunată. Cu cît timpul înaintează se stîrnește un vînticel care aduce nori alburii, de vară. Ieri s-au împlinit doi ani de la zborul în Cosmos al Valentinei Tereșkova (16 VI 1963). Am compus scrisoarea pentru Dusica Adic. Pe la 5 am fost cu bicicleta (după cumpărături). Am început să citesc ”Viața lui M. Eminescu” de G. Călinescu. Mircea face transformări în cămară pentru a-și face o cameră separată.

Vineri 18 iunie 1965. Zi frumoasă. După masă s-a înnourat și a plouat un pic. Am plivit cartofii. Citesc și fac rezumate din ”Viața lui Mihai Eminescu”. Au înflorit cei doi bujori albi din fața casei. Vișinele au întîrziat tare mult anul acesta. I-am scris lui Radu.

Sîmbătă 19 VI 1965. Întreaga zi a fost caldă. Tata a fost la Siret. Am primit scrisoare de la bunița în care ne spune că ne așteaptă cu nerăbdare la București. Mircea spală țoale. Și-a cumpărat teniși (nr 42, 43 lei). Mircea speră să facă o excursie la București cu bicicleta.

Duminică 20 VI 1965. Zi călduroasă. Dimineața n-am mîncat (ca la teatru!). Mi-am petrecut duminica citind (Eminescu, Zori noi, Magazin) și jucînd (după amiază) table și dame. Azi e serbare de sfîrșit de an pentru clasele 5 – 11). Seara povestim amintiri și întîmplări sau punem la cale (VIITORUL).

Luni 21 VI 1965. Zi caldă cu înnourări slabe spre seară. M-am obișnuit să mă scol tîrziu. Am terminat de citit ”Viața lui Eminescu” și am făcut rezumat. Mi-am completat multe cunoștințe referitoare la viața lui, pe care dacă mi le-ar fi spus cineva nu le-aș fi crezut. La 9 Mircea a plecat spre Suceava și a venit la 7. A mers ocolit, prin Siret și Rădăuți. A cumpărat cărți: ”Cum rezolvăm o problemă?”, ”Învățați limba franceză fără profesor” și ”Texte alese din literatura engleză”, for me, for students. M-am culcat tîrziu. Vreau să învăț franceză…

Marți 22 iunie 1965. Cald. Soare puternic. Mircea a fost la Siret. M-am apucat să-mi trec cuvintele într-un caiet cu 48 de foi. Azi am trecut acolo 1000 de cuvinte. Am prășit grădina. Problema excursiei la București a rămas în aer.

Miercuri 23 VI 1965. Zi minunată. Dimineață am mai scris 300 de cuvinte (1300). La amiază am plecat la apa Siretului cu Mircea. Am stat trei ore. Ne-am pîrlit bine și ne-am întors voioși și flămînzi. Îmi place să sar de la 4 metri pe nisip. După asta Mircea a fost la Siret. Numărul casei noastre este 519. Am primit Avizul de primire de la Karl Uhl căruia i-am scris la 2 iunie.

Joi 24 – 6  – 65.  Cald. În timpul amiezii a burezat puțin și s-a liniștit. Seara am plecat cu toții la film. Am împrumutat de la Bibliotecă ”Dicționarul enciclopedic romîn”, vol. I. Am văzut filmul hispano-italian ”Calabuch”. Mi-a plăcut foarte mult de Jorge. Acasă am citit din ”enciclopedic” pînă la 1.15.

Vineri 25 – 6 – 65. Ziua în general a fost caldă. În timpul amiezii au fost 15 min de ploaie și apoi iar soare. Dimineața am fost la Siret. Am primit scrisoare de la (Radio) Moscova. Mi-a trimis o vedere din (orașul) Gorki și o fotografie cu baletul Paronini. La San Francisco se comemorează 20 de ani de la înființarea ONU. (L.D. Evident, nu era o comemorare, ci o aniversare…, dar am respectat textul elevului prostuț aflat în vacanță). Cerul curat. Zăpușeală. După ce-am făcut curățenie în casă am plecat, la 12, cu Mircea la scăldat. Am stat pînă la 4.30.

Sîmbătă 26 – 6 – 65. Cerul curat. Zăpușeală (L.D. Banc din anii 90: ”Cum se spune în engleză la ”căldură mare”: Răspuns: ”the pușeală”). După ce-am făcut curățenie în casă am plecat la 12 cu Mircea la scăldat. Am stat pînă la 4.30 și m-am simțit foarte bine. Sar în apă, de pe mal, de la 4 – 5 metri înălțime). Se fac sărbătoriri pregătiri pentru sărbătorirea recoltei primăverii (mai bine a verii) ”fruntașilor în producție” ce va avea loc mîine. Seara am stat pînă la 24.00. Am scris la (Radio) Moscova și mi-am aranjat hîrtiile.

Duminică 27 – 6 – 65.   Senin. Cald. Sărbătoarea fruntașilor în producție. Fiind și înaintea hramului, n-a venit multă lume și sărbătoarea n-a avut farmec. S-a înmînat steagul de brigadă fruntașă în producție. S-a făcut concurs de biciclete. Au concurat 6. Mircea -locul I. În sat, un camion a omorît un copil de doi ani. Seara am fost la film.

Luni 28 – 6 – 65. Zi caldă. Mircea a fost la Siret, apoi la popă și pe urmă iar la Siret (chestie de butelie și de șmecherie). Am scris la Radio Iași și la Librăria Cartea prin poștă. Mircea a adus butelie (am stat o zi fără butelie). Azi am învățat (recapitulat) 100 de cuvinte la limba latină. Se împlinesc 25 de ani de cînd ”Basarabia a fost alipită patriei mamă” (Radio Chișinău). După masă a plouat. (L.D. Tatăl meu a părăsit locurile sale natale, numite atunci, în 1965, ”Basarabia alipită la patria mamă”, adică anexată Imperiului Sovietic rus, în cea de a treia zi în care cine dorea putea alege să vină în România. Motivat și de faptul că fusese membru al ”Majadahonda” (organizație antisovietică, legionară), tata a reușit, cu greu, să vină în România. Patria română s-a sovietizat însă și ea în curînd și teama tatei de a fi arestat și executat – precum colegii săi din Majadahonda – a fost cvasipermanentă. Discursul fulminant al lui Ceaușescu din august 68 împotriva imperialismului sovietic l-a determinat pe tata să intre în pcr, cu speranța că reunirea se va produce printr-o eventuală implozie a sistemului de la Răsărit. Cu același ideal  de o naivitate copleșitoare am plecat și eu la Chișinău, în 1990, ”pentru șase luni” care au devenit șase ani. Atâția ani mi-a trebuit ca să înțeleg că România gorbaciovisto-iliescisto-fesenistă a anilor 90 nu dorea DELOC unirea, ci se așeza doar mai bine în patul ”prieteniei româno-sovietice”. Asta în timp ce eu, împreună cu alți naivi, am sacrificat ani din viață pentru acest ideal. Tatăl meu a murit în 1990 cu speranța că unioniștii vor reuși… Dacă tot am dat frîu liber memorialisticii în detrimentul diaristicii, iată și opinia gânditorului Neagu Djuvara despe imposibila unire: ”Sunt destul de mulți cei care au dorit unirea în acel moment, însă s-a opus Ion Iliescu cu soția lui care este rusoaică… Am fi putut retrăi la începutul anilor 90 un al doilea 27 martie 1918” vezi interviul publicat sub titlul ”O republică independentă de România între Prut și Nistru este o monstruozitate” în: ”Adevărul” din 28 martie 2010 (ediția de Galați; interwieveur Bogdan Nistor).

Marți 29 iunie 1965. Sf Petru și Pavel – ziua de hram a satului. Toată ziua a fost înnourat și urîcios. N-am ”hramat” cu nimeni. Am stat toată ziua în casă, am jucat dame și table. Spre seară a fost în trecere pe la noi nea Alecu și tanti Ileana. A fost o zi obișnuită. M-am culcat iar tîrziu. A fost publicat la Radio proiectul de Constituție. Republica Socialistă RomÂnia, PCR, UTC, Banca Națională a RSR.

Miercuri 30 iunie 1965. Dimineața – un pic înnourat, cu cîte un pic de soare. Mircea a plecat la 8.30 la Vatra Dornei cu bicicleta. Restul zilei a fost cald și senin. Am citit ”Cum a apărut viața pe Pămînt” de P. Raicu. Spre seară a venit Jan Goraș și a plecat la 1.20. Vorba lui J.G.: ”Cine nu știe analfabetu?”

Joi 1 iulie 1965. Luna lui Cuptor și-a arătat azi puterea. M-am sculat tîrziu. Capitolul I din Constituție: isn t it (L.D. ”nu-i așa”). Tata se pregătește pentru Iași. A plecat la 2.30 cu cursa. Va sta la Iași la pregătire 20 de zile. Cloșca a mai scos o serie de 21 de pui. Avem două cloști cu pui (34) și o cloșcă cu curci (11).

Vineri 2 iulie 1965. Dimineața și pînă după masă s-a menținut o vreme minunată. Pe la 6 s-a stîrnit o furtună grozavă. A plouat repede, iar vîntul a culcat popușoii, cartofii la pămînt și a rupt multe mere. Au căzut 6 bucăți de țiglă de pe acoperiș. Șanțul curgea vijelios plin pînă în margini. Am scos lalelele. După ploaie a ieșit soarele și apoi s-a înnourat și s-a stîrnit vînt. Mama a fost după salarii. Am ascultat Bucureștiul în limba germană. M-am culcat la 12.30.

Sîmbătă 3 iulie 1965. Înnourat. Aseară a plouat. M-am sculat la 8. Am fost la Poștă. Am dat scrisoare to Spania. Mircea trebuia să ajungă aseară acasă, dar n-a venit nici azi. ”Romania Today” and ”Seven Days in Belgrad” + ”Yugoslavian Life”.

Duminică 4 iulie 1965. Aseară, pe la 10 a venit Mircea cu bicicleta de la Dorna (Șarul Dornei). A stat la Nicu (L.D. Nicu Olteanu, vecin și prieten din Șarul Dornei), la Vacaru (Stelian Vacaru, un fost elev al mamei) și a fost și pe la dna Repta + Dana + Puiu. (L.D.: Dana și Puiu Repta, copiii profesorului și directorului de școală Repta erau cam de vârsta noastră). Mircea a povestit multe lucruri despre locurile pe care le-am lăsat cu cinci ani în urmă. A adus flori. Radio București transmite, în timpul nopții, două emisiuni: una în limba germană de la 24 la 0.30 și una în limba engleză de la 0.30 la 1.0. Am trimis nouă scrisori și n-am primit încă niciun răspuns.

Luni 5 iulie 1965. Majoritatea orelor au fost reci. Din cînd în (că)cînd iese și soarele. Am primit scrisoare de la tata (Grupul școlar Tehnico Profesional, Str Sărăriei nr. 189, Iași). Alaltăieri dimineața și ieri mama a vorbit cu Comisariatul care cere să mă duc numaidecît mîine la Rădăuți. Azi mă pregătesc pentru plecare la C – Lung.

Marți 6 iulie 1965. După frigul grozav de astă noapte s-a mai încălzit în timpul zilei. M-am sculat la 5 și-am mers cu mama la cursă. La 8 am ajuns în Rădăuți. Am scos fotografiile și ceasul de la reparat. Mi-am cumpărat o pereche de pantofi maro (113 lei). Am fost la Comisariat și am vorbit cu tov căpitan Zăiceanu care m-a mai lămurit în privința Liceului Militar din Cîmpulung. Apoi am jucat voley, ne-am plimbat prin oraș și-am văzut filmul ”Doi în stepă” (prod. URSS). Am cumpărat trei vederi din Rădăuți, una din Suceava, una din Putna și una din Vatra Moldoviței. L-am cunoscut pe Nicu Zăiceanu care ne-a povestit mult(e). Seara la 22.30 am plecat din Rădăuți, cu trenul, spre Cîmpulung, 11 elevi în frunte cu tov plutonier Agachi (din Grămești). În Suceava am schimbat cu un accelerat. Din Rădăuți, de la școala noastră am plecat: eu, Lungu, Andrișan, Bîru, Tiron, Ionuț + trei elevi din Solca și unul de la Școala Medie 1 Rădăuți din clasa XI-a.  A fost cam monotonă călătoria. Acum e 1.30 noaptea.   (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 403 Miercuri 7 februarie 2018. Jurnalul de vacanță al unui licean prostuț (131).

A cincea vacanță (intertrimestrială) de licean prostuț. Clasa a IX-a. Vacanța de primăvară 21 martie 1965 – 4 aprilie 1965. Grămești, Siret, Rădăuți.

Duminică 21 III 1965. Zi luminoasă, dar întunecată de trista întîmplare (L.D. Pe 19 martie murise Gh Gheorghiu Dej). În comună s-a ținut un miting de doliu. Am primit pachet de la bunița în care mi-a trimis două manuale de engleză în limba rusă, care, totuși, îmi sînt de folos. Am ascultat toate posturile ”Deltei” (Radio Roma) (L.D. Aparatul de radio românesc Delta, era un mare progres în industria radioreceptoarelor românești, fiind mic, ușor, avînd lungimi de undă scurte și ultrascurte. De cînd mă știu am avut un aparat de radio în preajmă, fiind, și acum, mai mult un ascultător decît un privitor.)

Luni 22 martie 1965. Cald. Wonderful. Garibaldi. După masă s-a înnourat, iar pînă seara a încercat să ploaie, dar…

Marți 23 III 1965. Afară e totul alb. Noaptea a nins destul ca să acopere bine pămîntul. Aseară la Vocea Americii: ”Nicolae Ceaușescu va deveni prim secretar al C.C. al P.M.R.” Azi dimineață la Vocea Americii: ”Chivu Stoica – președinte al Consiliului de stat al RPR”. După masă, s-a făcut senin, zăpada s-a topit, dar a rămas încă.

Miercuri 24 martie 1965. Zi friguroasă. Am terminat de citit ”Despre morți numai bine...” de F. Buklanov. Mama a început un covoraș cu un model foarte frumos. Începînd de la 10.30 am ascultat la radio funeraliile tov. Gheorghe Gheorghiu Dej, pînă la 14.30  cînd corpul neînsuflețit a fost așezat într-o criptă a ”Monumentului eroilor” din Parcul Libertății. Crainicul a vorbit foarte mișcat și n-a rămas cetățean să nu verse lacrimi pentru conducătorul dispărut. Orașele Onești și Liski se vor numi Gh. Gheorghiu Dej. Am primit ”Magazinul” și ”Gazeta învățămîntului”.

Joi 25 III 1965. America a lansat sonda ”Gemini”: Virgil Grisson și John Young. A fost înnourat. Tata a primit de la Librăria ”Cartea prin poștă” (Str. Sergent Nuțu Ion, nr 8 – 12, raionul Lenin, București) două cărți: ”Geometrie analitică” (pentru el) și Dicționar romîn englez (pentru mine). Tata dă ore la matematică și fizică Janei (10 lei ora).

Vineri 26 III 1965. Pînă la amiază a reușit să se zvînte. După masă a plouat, iar pînă seara soarele a biruit. Am citit primele 10 paragrafe din Limba engleză fără profesor.

Sîmbătă 27 III 1965. Noaptea și dimineața a persistat ceața densă. Am citit ”Urzici” și ”Magazine”. Mi-am petrecut timpul citind ”The first lesson”. Avem un cocoș bătăuș și f îndrăzneț. Pe drum se împrăștie prundul. Mircea a săpat puțin în grădină. Mai sînt două pete de zăpadă care au fost troiene serioae și care se vor topi degrabă. Seara am început să citesc ”Călătorie în Africa” de Vasile Alecsandri. Au răsărit lalelele. M-am culcat tîrziu…

Duminică 28 III 1965. … și m-am sculat tîrziu (de razele soarelui care prevesteau o zi călduroasă). Toată ziua a fost senin, dar vîntul a bătut mereu. Mircea a fost la Rădăuți, la consultații. Am citit ”Magazin” și-am dezlegat ”Rebus” din reviste vechi. Am stat prin grădină. Am ascultat meciurile.

Luni 29 martie 1965. Zi frumoasă răcorită de un vîntișor dinspre Siret. Am terminat de citit ”Călătorie în Africa” de Vasile Alecsandri și mi-am făcut rezumatul. ”De-o durere fără margini al meu suflet e pătruns/ Cînd gîndesc ce-am fost odată și-n ce stare am ajuns”.

”How do you do? I love you!” M-am uitat prin corespondența cu Radu Stelian și m-am hotărît să-i scriu. I-am scris spre seară. Am mai citit ”Buchetiera de la Florența” și ”Iașii în 1844”. Seara am făcut o baie plăcută la extreme. ”Capul poartă coroana și picioarele sînt goale” (Iașii în 1848).

”Sînt romîn! Și tot romîn

Eu în veci vreau să rămîn!

Romînia să trăiască

Și-n veci steaua să-i lucească!” (Vasile Alecsandri)

Marți 30 III 1965. Zi într-adevăr frumoasă. The sky is blue. Dimineața am făcut, împreună cu tata, un pat pentru bucătărie. Am citit ”Romînii și poezia lor”. Înainte de masă am avut de curățat răchițile și gardul de răchiți, apoi plopii. Am plantat crengi de plop de-a lungul ”frontierei”. Mircea a curățat copacii. Am primit scrisoare de la bunița și de la nana (Buliga Elena, Botoșani, Str. Maior Ignat, nr…”).

Miercuri 31 martie 1965. De dimineață – înnourat. Apoi a bătut un vînt grozav care a înseninat cerul, iar apoi a adus nori de zăpadă. A încercat chiar să ningă însă s-a topit imediat. Azi a avut loc la școală sesiunea sfatului popular. Președinte este Aiftincă. Am citit ”Mărgărita” și ”Iorgu de la Sadagura”.

Joi 1 aprilie 1965. Ziua a trecut fără să se împlinească tradiția. Am citit ”Iașii în carnaval” și ”Cum am învățat englezește” de Jerome K Jerome. Întreaga zi a fost urîtă. A bătut vîntul și a nins în cîteva rînduri, dar s-a topit imediat. Și a rămas ca urmele unui început de ploaie. Am primit scrisoare de la Emilia Oancea de la Zărnești (Fundeni).

Vineri 2 aprilie 1965. Mi-am aranjat valiza. Toată ziua a bătut vîntul și  a fost urît.

Sîmbătă 3 aprilie 1965. De asemenea, vremea este răcită de un vînticel care vine dinspre rîul Siret. Mi-am scos aviz epidemiologic individual. Seara am ascultat la radiodifuziunea franceză o emisiune științifică despre Marie Curie și radioactivitatea. Seara am citit ”Piatra din casă” și ”Chirița în Iași – 1859” de Vasile Alecsandri. M-am culcat la ora două.

Duminică 4 aprilie 1965. Zi mohorîtă și friguroasă. După masă s-a mai îmblînzit ”oleacă”. Am primit revista ”Magazin” și ziarul ”Zori Noi”, apoi am dezlegat rebus. M-am întîlnit cu Vasile Amariei și-am povestit întîmplări de pe la școală.

Luni 5 aprilie 1965. M-am sculat dimineață și-am așteptat la poartă. M-am întîlnit cu Romică Butnaru care pleca la armată la Constanța. Cu greu am ajuns la Rădăuți. La internat mi-am ales alt pat și un dulap apoi am plătit la casierie 225 lei. Am fost prin oraș și-am mai cumpărat cîte ceva și-un ”Daily Worker”. Am avut de citit și tradus. De dimineață a bătut vîntul și era frig. Apoi s-a muiat un pic, ca apoi să înceapă să ningă. S-a înălbit totul apoi (zăpada) a dispărut. Pînă acum (10.30) au venit puțini elevi la internat. Am văzut filmul ”Cine-i criminalul?”      (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 394 Luni 29 ianuarie 2018. Jurnalul de vacanță al unui viitor licean prostuț (122).

A doua vacanță este vacanța mare dintre clasa a VII-a și clasa a VIII-a. (26 iunie 1963 – 14 septembrie 1963. Aveam 13 ani. Grămești.

Miercuri 26 iunie 1963. Am fost de două ori la baie (în rîul Siret) și am deprins puțin a înota. Am cumpărat un cuțit de 4,50 lei și am fost la stînă de unde am luat 5 kg de caș și unul de urdă.

Joi 27 iunie 1963. I-am scris lui Radu (Stelian). Am fost la scăldat și am trecut Siretul înot cu puțină spaimă și cîteva cufundături.

Vineri 28 iunie 1963. O căldură înăbușitoare. Am fost la baie (scăldat). Mama se pregătește pentru mîine.

Sîmbătă 29 iunie 1963. Ziua de hram a satului. Am fost la baie, apoi la ”strînsură”. (L.D.: ”Strînsura” era locul unde se strîngeau oamenii în zile de sărbătoare. Cînta fanfara, se juca/ dansa, se prezentau spectacole, se aduceau scrînciobe mari, se făceau numere de circ, se aducea bere și sifon, se hîrjoneau copii, se făceau noi prietenii/ cunoștințe etc.). N-a fost scrînciobul. Au fost (în vizită la noi) tov Goraș + Tica cu motoreta (L.D.: cei doi erau cadre didactice la Școala din Bălinești). După asta au plecat cu toții la chermeză. Eu am fost la film și am văzut ”Cazul Gleiwitz”. M-am culcat la 1 noaptea. Voi merge în tabără.

Duminică 30 iunie 1963. Am fost la scăldat și am jucat ”polo” cu o sticlă cu dopul pus. Aseară am stat și am citit ”Cazul sergentului Grișa” pînă tîrziu.

Luni 1 iulie 1963. N-am mai fost la scăldat. A plouat cu piatră și a trăsnit o casă la Zamostea. Mi-am cumpărat oglindă.

Marți 2 iulie 1963. A fost cald. M-am jucat cu Muț și am cules vișine. Mama a fost după salar(iu). După amiază a fost răcoare.

Miercuri 3 iulie 1963. Mama i-a scris buniței. Mircea s-a îmbolnăvit puțin. Astăzi are loc la școală deschiderea festivă a taberei de vară.

Joi 4 iulie 1963 – Joi 11 iulie 1963. Mi-am întrerupt însemnările deoarece am pierdut acest caiet și nu mi le-am reluat decît pe data de 11 iulie.

Joi 11 iulie 1963 – Luni 15 iulie 1963. Am văzut filmele ”Dosarul furat” și ”Stolul captiv”, primul producție germană, celălalt bulgară. Am fost mereu la baie, zilele trecute fiind foarte călduroase. Am prins meșteșugul înotului și știu foarte bine. Pe data de 15 am primit scrisoare de la Radu și de la bunița.

Marți 16 iulie 1963. A fost cald. Am mîncat prima dată ardei din grădină. Castraveții ”Lang”-i sînt mari.

Miercuri 17 iulie 1963. A fost cald. Mama și cu tata au fost la baie (L.D.: la rîul Siret care separă comuna Grămești de Comuna Mihăileni, Botoșani). Am mîncat castraveți de la Hanceriuc.

Joi 18 iulie 1963. Am fost la scăldat. Pînă la amiază a fost o căldură înăbușitoare. La baie, la Siret, a venit Truță Cojocaru cu o cameră de la o roată de tractor. După amiază am udat în grădină, însă după asta a venit o ploaie… Apa a ieșit în drum cărînd mîl de pe deal. Am citit în ziar scrisorile P.C.C. și P.C.U.S. (L. D.: era vorba despre disputa ideologică dintre partidele comuniste din China și Uniunea Sovietică, o dispută care a durat și a influențat și politica de independență față de Moscova începută de Gh. Gheorghiu-Dej și, ulterior, Nicolae Ceaușescu).

Vineri 19 iulie 1963. De dimineață – o căldură înăbușitoare. După amiază am fost la baie, dar apa era cam tulbure.. A plouat puțin.

Sîmbătă 20 iulie 1963. Sf I(u)lie. Zi de hram la Rogoșești și Cîndești. Am cules vișine cu o scară foarte lungă. Am început să citesc Sadoveanu.

Duminică 21 iulie 1963. Dimineață călduroasă de 25 grade C. Avem pentru iarnă 20 kg compot de vișine, dulceață de vișine și vișinată. Am vizionat filmul ”Primele încercări”, producție sovietică. Acțiunea se petrece în 1905.

Luni 22 iulie 1963. Am fost la scăldat. A început secerișul. Au fost la noi în vizită tov Romenco și tov Repta cu o mașinuță mică.

Marți 23 iulie 1963.  După amiază au fost la noi tov Repta + dna. Repta cu motocicleta. M-am culcat la ora 11 și jumătate. (L.D.: Fam Repta erau din Șarul Dornei, localitate unde am locuit și noi între anii 1955 – 1960. Mai mult, familia noastră a locuit în același imobil din Șarul Dornei, în același imobil cu Magazinul sătesc, imobil acum dispărut și înlocuit cu o vilă ”babană”).

Miercuri 24 iulie 1963. Cu toate că a fost cald, n-am mai fost la baie.

Joi 25 iulie 1963. Mi-am înregistrat cărțile (111)

Vineri 26 iulie 1963. De trei zile vine D.I. la preparații (L.D.: adică la meditații la matematică). Din motive necunoscute am încasat (bineînțeles fără voia mea) trei pumni și ceva + trei nuiele, două de-a lungul și una de-a latul. Nu știu cum s-a nimerit că eram cu găleata de apă în mînă, iar în momentul în care o nuia a căzut de-a lungul șirei spinării am suferit un șoc nervos și-am căzut jos cu găleata de apă deasupra mea. Tot apa m-a dezmeticit și-am ajuns afară. Se împlinesc 10 ani de la insurecția din Cuba (Fidel Castro).

Sîmbătă 27 iulie 1963. Am reparat bicicleta cea mică. Apoi am făcut poezii lui ”nea Pandele”.

Duminică 28 iulie 1963. Am primit revistele și ziarele: ”Probleme ale păcii și socialismului”, ”Scînteia”, ”Contemporanul”, ”Magazin”, ”Scînteia pionierului”, ”Gazeta învățămîntului”, ”Veac nou” și ”Zori noi”. A fost meci de volei  și de fotbal la Zamostea între Zamostea și Grămești. Au cîștigat zamostenii cu 3-1 la volei și 4-1 la fotbal. La film am văzut ”Primele încercări”.

Luni 29 iulie 1963. Dimineața mama și tata au plecat la Siret să cumpere mobilă, dar n-au găsit. A plouat.

Marți 30 iulie 1963. Dimineața am fost cu mama la Bălinești. Am fost la baie după o întrerupere de cinci zile. A plouat tare. Un timp a plouat cu soare și s-a făcut curcubeu. A trăsnit un stîlp de telegraf. Spre seară o parte din cer era înnegurat și urîcios, altă parte senin, spuzit de stele, iar o altă parte cu nori albi, curați.

Miercuri 31 iulie 1967. Am fost la baie. Am citit ”Pilotul navei stelare”. M-am frizat pentru prima oară.

Duminică 4 august 1963. Am fost cu Mircea, Mihai Horodincă și Stelică Irimia (Bizică) la rîul Siret. Mi-am cumpărat cărți de clasa VIII-a + ”Baltagul”  de Mihail Sadoveanu și ”Așa s-a călit oțelul” de Nikolai Ostrovski. Am cumpărat 2,5 metri de nylon pentru undiță. + patru cîrlige de pește. Am pus o coadă bună la undiță, dar n-am prins nimic pe ziua de azi.

Luni 5 august 1963. N-am fost nicăieri și în general n-am făcut nimic.

Marți 6 august 1963. Am cărat 20 de căldări cu apă și am udat grădina. Se împlinesc doi ani de la zborul cosmonautului Titov. Am prins primul meu pește, cca 15 cm. Mircea a prins și el doi pești mai mici.

Miercuri 7 august 1963. A fost foarte cald, ceea ce se întîmplă de cîteva săptămîni. A fost tov Maximiuc Costache cu soția Maria Maximiuc pe la noi. Am vorbit despre examene, Radio Moscova și Radu Stelian. Am prins al doilea pește (mai mic). Din Micul Dicționar Enciclopedic: ”Luteranism = curent religios apărut în Germania (prima jumătate a secolului al XVI-lea întemeiat de Martin Luther”.

Joi 8 august 1963. Tata a plecat la Rădăuți și mi-a cumpărat manualele de Latină și Istorie, plus cartea ”Limba corectă”. Căldura continuă și stăruie. Frunzele castraveților stau ca fierte din cauza căldurii. Citesc ”Poemul pedagogic” de A.S. Makarenko.

Vineri 9 august 1963. De dimineață s-au văzut unele semne de ploaie: cîțiva nori tulburi și un vînticel care promitea că va aduce și alții. Spre amiază, cerul s-a înnourat de-a binelea și a tras un ropot de ploaie care a stins puțin arșița pămîntului. Seara ploaia a contenit, dar s-au întețit fulgerele. La Ciomîrtan a trăznit un grajd cu 30 de cai dintre care 27 au murit. Ploaia a fost foarte bine venită.

Sîmbătă 10 august 1963. M-am sculat pe la 6. Cerul era înnourat. M-am apucat să citesc din Makarenko și îmi place foarte. După amiază a plouat iarăși.

Duminică 11 august 1963. Dimineața a fost un timp urît, cu vînt și cu soare care te țin în casă. Au început să apară biciclete marca ”Elegant”. Am văzut filmul ”Samp. și melodii”. Azi a fost Ziua minierului.       (va urma)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 393 Duminică 28 ianuarie 2018. Jurnal de vacanță al unui viitor licean prostuț (121).

Prima vacanță consemnată în Jurnal este cea dintre trim. II și trim. III din clasa a VII-a. (22 martie 1963 – 7 aprilie 1963). Aveam 13 ani. Grămești.

Vineri 22 martie 1963. Vacanța de ”primăvară” a început cu o zi de iarnă. Afară ninge, iar drumul s-a acoperit de zăpadă. Au început să meargă săniile trase de cai. Am mers la școală numai cu un caiet pentru pregătire la limba romînă. Costică Afădăroae a adus la școală un mic tub cu dop. Am pus în el un chibrit și la fund am aprins un altul. Din cauza căldurii, chibritul din ”eprubetă” a început să sfîrîie, degajînd un gaz albicios, ca apoi dopul să sară cu putere. Am încercat și eu să fac această ”experiență” și… m-am cam fript. (L.D. Costică Afădăroae era foarte bun la matematică și tata mi-l dădea mereu ca exemplu, mai ales pentru faptul că provenea dintr-o familie nu prea înstărită, dar muncitoare și onestă.. Eu îl admiram pentru ușurința cu care reținea esența regulilor matematice. A făcut mai tîrziu liceul și facultatea devenind un bun inginer. Ne-am (re)întîlnit la acea revedere organizată de Vasile Amariei, despre care am notat mai jos) Sper ca prietenul meu Costică să citească aceste însemnări ale mele din clasa VII-a).

Ieri, la sfîrșitul orelor, tov prof Huianu D-tru a ținut o mică cuvîntare în legătură cu încheierea trimestrului II. S-au furat în clasă două stilouri. Mama și cu tata s-au dus la film și au venit la 11 ½. Au văzut filmele ”Transportul” și ”Iubire încătușată”. M-am culcat la 12 1/3.

Sîmbătă 23 martie 1963. Mama a plecat la Siret. Am primit pachet de la bunița. A nins, iar apoi s-a făcut frig. Am expediat scrisoarea către Radio Moscova (4 lei).

Duminică 24 martie 1963. Mama a fost la învățămînt politic, iar eu am stat mai mult pe drum, cu sania. Am făcut abonament la ”Magazin”.

Luni 25 martie 1963. Am început să citesc cartea ”N-a fost în zadar” de Al Șiperco. A fost cald și zăpada a început să se topească. Am făcut abonament la ”Scînteia”. Am început să fac exerciții la matematică. Mama și tata s-au dus la școală la o ședință. Școala a făcut trei deplasări (Minigeni, Bălinești, Grămești) pregătindu-se pentru faza comunală a concursului. Noaptea a fost frig și a înghețat.

Marți 26 martie 1963. Afară e cald și apa curge în pîraie destul de mari. Soarele încălzește mai cu putere și păsărelele își cîntă melodiile prin copacii din fața casei.

Miercuri 27 martie 1963. De dimineață a fost înnourat, dar spre amiază s-a mai încălzit. Tata a fost la Siret cu aparatul de radio. I-am scris buniței. Am ascultat ”Vorbește Moscova” la radio-ul nostru.

Joi 28 martie 1963. Noaptea nu a mai înghețat. Seara m-am dus la școală să văd brigada de agitație a Căminului cultural. Pe lîngă brigadă am văzut filmul ”Întîlnire pe cablu” (producție sovietică). Mitea Gorin, funcționar la o bancă se hotărăște să rămînă în taiga cu o brigadă de defrișare de dragul Galiei, șefă de brigadă tot în taiga. Nedeprins cu munca fizică, lui Gorin îi vine greu, dar totuși rămîne aici. Prietenia dintre el și Galea, prietenie care devine tot mai puternică, îl determină pe Gorin să devină un om muncitor, harnic și curajos. Lăsîndu-se de unele mentalități pe care le mai moștenea, Gorin este felicitat pentru munca depusă și, totodată, primit în Comsomol.   … Liniile de înaltă tensiune sînt instalate și tot pe aceste linii are loc ”întîlnirea pe cablu” a celor doi prieteni: Galea și Mitea. Întîlnirea lor pe cablu le dă prilejul unor destăinuiri de viitor. Pînă acum nu prea am văzut multe filme, însă unele pe care le-am văzut mi-au rămas întipărite în minte: Așa sînt: ”Misterul fotografiei găsite”, ”Mitrea Cocor”, ”Setea”, ”Omul amfibie”, ”Patru în potop”, ”Avionul pleacă la ora 9”, ”Ultima repriză” și altele.

În seara aceasta am văzut un băiat de la Liceul Militar din Cîmpulung, îmbrăcat în uniformă. Avea o șapcă înaltă, foarte frumoasă, uniforma bleumarin cu vipușcă roșie la toate încheieturile, epoleți și nasturi de alamă. Cît n-aș da să fiu și eu în pielea lui. M-am culcat la ora 12. (L.D.: În 2013, în organizarea lui Vasile Amariei, învățător la școala din Grămești, școală pe care a absolvit-o în 1963, a avut loc o întîlnire a absolvenților școlii din Grămești. Fostul elev al Liceului Militar, Andrușcă, pe care l-am admirat atunci, a venit la întâlnire, avînd gradul militar de general).  M-am culcat la ora 12.

Vineri 29 martie 1963. Vremea s-a stricat brusc și a început să ningă, apoi să plouă și să fie frig. N-am avut nimic la poștă și sînt cam supărat pe Stelian Radu.

Sîmbătă 30 martie 1963. Vremea a fost aspră. Dimineață am terminat de citit ”N-a fost în zadar” de Al Șiperco.

Duminică 31 martie 1963. Tata a ridicat de la poștă un pachet de la bunița. Mama i-a răspuns buniței. Astăzi are loc la Zamostea concursul cultural artistic al pionierilor.

Luni 1 aprilie 1963. A nins și a fost frig. N-am păcălit și n-am fost păcălit. Am fost la Vasile acasă și l-a întrebat despre rezultatele de la concurs. La pionieri: Loc I Grămești; Loc II Bălinești, Loc III Zamostea. La UTM iști, Loc I Grămești (brigadă și solo-uri). Azi am făcut toată ziua ”sport” pe afară: ”haltere”, ”aruncarea lăncii”, trîntă, ochire cu bulgări de zăpadă și ridicarea în mîini.

Ca să fac haz de Mircea am făcut un dîmb de zăpadă de unde să sărim cît mai departe (lungime), apoi Mircea a plecat în casă. În acest timp eu am scobit în dîmb și am făcut o groapă pe care am acoperit-o cu zăpadă pufoasă, ca să nu se cunoască. Cînd Mircea a mai sărit, a căzut în groapă. I-am spus, rîzînd: ”Ce-ai făcut Mircea, mi-ai stricat groapa pe care eu o pregătisem ca să prind iepuri?”. Azi a fost o zi de vacanță cu adevărat. Am mai recapitulat materia la ”Geometria” de clasa VI-a.

Marți 2 aprilie 1963. Ninge ca în luna decembrie. Am făcut ”sport”. Am repetat materia geometriei de clasa VI-a. URSS a lansat la ora 16 ”Luna – 4”. M-am culcat la 11.

Miercuri 3 aprilie 1963. Afară e frig și zăpada e mare. Am scos din nou sania. Tata s-a dus după salar(iu) și a venit cam cu chef. Mai sînt cîteva zile și iar începe școala. Din motive necunoscute, poșta n-a mai venit.

Joi 4 aprilie 1963. De dimineață a fost un cer senin și albastru. Soarele am mai încălzit puțin și zăpada începe să se topească. E un fel de primăvară neobișnuită. A nins și s-a topit din nou – de cîte ori? –fără ca totuși primăvara să mai vină. Mai sînt cîteva zile pînă la începutul trimestrului, dar eu nu mi-am pregătit nici o lecție.

Seara am fost la film. Am văzut filmul ”Curcanii” prod. a studioului ”Lenfilm”. Întîmplarea se petrece în Lituania pe vremea cînd oamenii credeau în biserică și popi. Într-un sat trăiește un boier tare pestriț la mațe (sau negru în cerul gurii) care avea un număr oarecare de curcani buclucași. Dar în acest sat nu trăiește doar acest boier zgîrcit, ci și un slujitor al acestuia, plus un popă evlavios. Slujitorul se afla în dragoste cu fata morarului (Rojite) de la curtea boierului. Dar el îl are ca rival pe paraclisierul bisericii. După mai multe întîmplări cu haz, paraclisierul vrea să se spînzure din dragoste pentru Rojite. Nu-și duce planul la îndeplinire deoarece îl oprește părintele care i-o promite pe Rojite. Nemaiavînd răbdare să-l aștepte pe popă, paraclisierul (poreclit ”feștilă”) vrea să fure curcanii boierului, prefăcîndu-se în Sf. Gheorghe. După ce încarcă curcanii se întîmplă ceva care l-a lecuit. Pe drum se întîlnește cu slujitorul care, netemîndu-se de sulița lui, îl dezbracă și îl demască pe ”feștilă” și îi face vînt în prăpastie. De aici nu mai apare nici pînă la sfîrșitul filmului. Boierul a avut o serie de incidente cu popa, dar pînă la urmă se împacă, ca mai apoi să se certe pentru totdeauna și aceasta numai din cauza curcanilor. Acțiunea se termină în felul următor; slujitorul și cu Rojote pleacă în lume, bazîndu-se pe forța brațelor lor de muncă.  Filmul a avut și un jurnal despre Cuba și Fidel Castro. Am văzut-o pe tovarășa Maximiuc Maria cu fetița lor, Cornelia. (L.D.: Ca o ironie a sorții, fiica profesorului de română C. Maximiuc a fost notificată la naștere drept Cornelia Macsiniuc). A fost și Andrușcă de la Liceul Militar. M-am culcat la 11.

Vineri 5 aprilie 1963 Am instalat, din nou, căsuța păsărelelor. Azi e un cer senin și albastru, iar zăpada a început să se topească iarăși. E o plăcere să auzi dimineața pe răcoare ciorovăiala păsărelelor. Le-am pus miez de pîine și ele mănîncă. Dimineața m-am simțit foarte rău. Cu toate acestea, m-am pornit cu tata, cu bicicletele, la Siret (9 km), iar pe drum mi-a trecut. Tata și-a cumpărat o haină.

Sîmbătă 6 aprilie 1963. E o dimineață minunată. Noaptea a înghețat, dar cum a răsărit soarele, pămîntul a și început să se dezmorțească. Am cules omizi. Primii cocostîrci i-am văzut azi (doi). Ca de obicei, seara a înghețat din nou.

Duminică 7 aprilie 1963. A fost senin și cald, ca în ultimele trei zile. Am fost la Vasile Amariei să întreb de lecții: mîine începe trimestrul III. Am văzut 12 cocostîrci. Seara am fost la film: ”Aventurile lui Kroș”, producție a studioului sovietic ”Maxim Gorki”. Eroul filmului, Krașennikov – numit și Kroș – a venit împreună cu clasa lui ca practicant la o autobază din Moscova. El și prietenii lui, Igor, Vadim, Nadia și toată clasa sînt clasificați de directorul autobazei, Vladimir Grigorievici ca fiind: leneși, fără voință etc. Vrînd să repare un camion vechi, practicanții iau, fără voia directorului, mai multe piese. Totodată, dispar și niște amortizoare. Pînă la urmă, acestea se găsesc. În timp ce conducea mașina, Kroșa văzu că mașina a luat-o pe un șes și cu toate că învîrtea cu viteză volanul, camionul a mers tot înainte și s-a răsturnat. Cînd s-a cercetat accidentul s-a observat că o remorcă în loc să fie legată de cîrligul de tracțiune, a fost legată de bara de direcție care s-a rupt. Cînd au terminat practica noii șoferi, tehnicieni și vopsitori s-au adunat să-și ia rămas bun de la director. Acesta întîi i-a lăudat pe copii, apoi l-a criticat pe Kroșa, ca apoi, să-i spună: ”Bravo, Kroșa”. Deoarece în timpul zilei nu mi-am învățat pentru mîine, am stat seara să învăț.        (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 389 Miercuri 24 ianuarie 2018. Jurnal de viitor licean prostuț (117).

Sfîrșitul trimestrului II și trimestrul III din clasa a VII-a. Aveam 13 ani.

Vineri 1 martie 1963. Începe luna lui mărțișor. A fost cald. Am luat un 9 la geografie și unul la fizică. Mă pregătesc pentru teza la matematică.

Sîmbătă 2 martie 1963. La școală – pregătire pentru alegeri. Am dat teză la matematică. Am venit acasă cu patru ore.

Duminică 3 martie 1963. Au loc alegerile de deputați ai sfaturilor populare, orașelor raionale și comunelor. Vremea s-a menținut, de dimineață, geroasă. Spre amiază însă vremea s-a muiat și a curs foarte multă apă. Am trimis vederea și cele 5 scrisori care intră în obligațiile ”Jocului internațional”. Am trimis o vedere din Vatra Dornei lui Șvaițer Mioara. La școală cîntă muzica și toți vor să voteze. Am făcut ordine în colecțiile ”Scînteia” și ”Magazin”. Am abonament regulat la ”Scînteia” din 1 noiembrie 1962. Stiloul cu care scriu acum îl am de la 6 ianuarie 1963, primit de ziua mea (50 lei). Anul acesta nu am mai purtat mărțișor, spre deosebire de ceilalți ani. Am început să citesc ”Singur printre dușmani” de Iuri Dold – Mihalik.

Luni 4 martie 1963. Dimineața era un vînt tăios și viscolea tare. Spre amiază, vremea s-a încălzit și-a început să curgă din streșini. Mă pregătesc pentru teza la limba romînă (profesor Huianu Dumitru). Am luat 7 (șapte) la teza de matematică (18 de patru, 11 de cinci, 2 de șase, un șapte (eu) și un 8 (Vasile Amariei). Acum este ora 12 și jumătate noaptea. Am scris o scrisoare la ”Magazin” pentru rubrica ”Despre toate pentru toți”. Am pus două întrebări.

(L.D.: Am găsit textul scrisorii, cu cele două întrebări, pe la mijlocul caietului; fiind o ciornă, urma să rup acea pagină din caietul de Însemnări – cu arc! Dar, am lăsat ciorna acolo. Iată conținutul scrisorii, la care, după o adnotare ulterioară, ”N-am primit răspuns”: ”Dragă redacție, Sînt abonat la publicația ”Magazin” și o citesc cu mult interes. Am citit, de asemenea, și despre noua rubrică ”Despre toate pentru toți”. Eu sînt elev în clasa a VII-a a Școlii  de 8 ani Grămești. Îmi place tare mult literatura renumitului prozator M. Sadoveanu. Atît la școală cît și acasă, citind cărțile lui, m-am interesat de viața și opera lui. Date referitoare la familie nu am găsit nicăieri. De aceea, prima mea întrebare este: 1. Care este familia maestrului M. Sadoveanu și dacă scriitorul Ion Marin Sadoveanu face parte di ea? A doua întrebare: 2. Din ce cauză unele animale au durata medie a vieții mai mare, iar altele mai mică? Aceste două întrebări m-au frămîntat mult, fără să găsesc un răspuns. De aceea m-am adresat Dvs. Și vă rog să-mi răspundeți măcar la una dintre aceste întrebări.  Vă mulțumesc foarte frumos, Liviu Druguș.”. Faptul că nu am primit răspuns de la revista ”Magazin”, adică cererea mea a fost total ignorată, explică bucuria imensă pe care mi-a făcut-o redacția de la Radio Moscova, care mi-a răspuns pe hîrtie velină, trimițând și fotografii. (Este adevărat, fondurile pentru propagandă externă nu se compară cu fondurile unei miniredacții). Subliniez acest aparent inexplicabil comportament necivilizat al unei redacții de la noi, pentru a atrage atenția confraților jurnaliști ale căror redacții mai primesc scrisori de un fel sau altul, să răspundă necondiționat fiecărui cititor care le scrie. Mai ales dacă scrisoarea vine de la copii aflați în formare. Probabil amintirea gustului amar al ignorării unei scrisori nevinovate m-a făcut, ca în perioada în care am fost responsabil cu secția ”Scrisori” la Ziarul ”Sfatul Țării” de la Chișinău, să nu rămână absolut nici o scrisoare fără răspuns…).

Marți 5 martie 1963. M-am sculat la 6 fără 20 de minute. Am ajuns în clasă al doilea. Prima oră am avut teză la limba romînă și cred că am făcut-o bună. La geografie ne-a adus tezele. Am 10 (zece). M-a ascultat în oral și am luat 10 (zece). La ora de educație fizică am jucat de trei ori remy și am cîștigat de două ori la mozaic. Bălineștenii eru furioși pentru că i-a criticat în brigadă. M-am culcat la 11 fix. (L.D.: Bălineștenii erau un grup de cca 7 elevi din satul Bălinești al comunei Grămești. Bălineștenii se laudă mereu pentru faptul că au în satul lor o biserică de pe vremea lui Ștefan cel Mare. În general, bălineștenii erau mai orgolioși și mai ambițioși decît cei din alte sate ale comunei, iar vorba lor era ușor diferită de a grămeștenilor. Am avut mereu în minte aceste specificuri identitare ale unei mini-comunități pentru a-mi explica mie și altora apariția limbilor distincte, deși, se spune, că a existat, la origini, o limbă comună, și nașterea națiunilor definite prin specificuri identitare reale sau inventate pentru a fi mai ușor de condus și de organizat teritorial).

Miercuri 6 martie 1963. Am luat un 10 la istorie, acesta fiind primul din clasă la profesoara Apalaghiei E. Învăț pentru teză la fizică. Ne-a dat de învățat pentru teză numai trei lecții. Afară vremea s-a încălzit mult și zăpada se încălzește văzînd cu ochii. La ora de agricultură am fost la gospodărie să vedem combina. (L.D. ”Gospodărie” era fostul G.A.C. – Gospodărie Agricolă Colectivă, precursoarele C.A. P. – urilor: Cooperative Agricole de Producție. Trecerea de la GAC la CAP a însemnat o primă manifestare a naționalismului economic promovat de Ceaușescu și de detașare simbolică de modelul bolșevic/ sovietic rusesc). Tata și cu Mircea repară bicicleta cea mică primită de la nenea Kolea (L.D. Kolea (Nicolai Druguș) era fratele tatei, din Basarabia, dar care avea funcții destul de importante în Ministerul Agriculturii, fiind responsabil cu pădurile la nivel unional. Cred că a făcut abuzuri peste limita acceptată de nomenklatura sovietică și a făcut, ulterior, ani mulți de pușcărie. Dacă îmi amintesc bine, acolo a și murit. Nenea Kolea ne vizitase cu un an înainte; era foarte bogat, a venit încărcat cu ”marfă” pentru vînzare și a făcut mulți bani. Mi-a rămas în minte stupoarea cu care a vizitat nenea Kolea bucătăria noastră. Venise în toiul nopții și vroia ceva de mîncat și de băut; în bucătărie a găsit doar cîteva felii de pîine și… cam atît. Dimineața a plecat cu tata la magazin, a cumpărat 5-6 pîini și a umplut cămara cu mîncare: conserve și alimente de bază). Mama și tata s-au dus la școală, la ședința de Consiliu (mama este, în acest an, învățătoare la cl. I-a la Bălinești). M-am culcat la 12 fix.

Joi 7 martie 1963. M-am sculat la 7. Am întîrziat puțin la ora de geometrie. (L.D. profesorul de geometrie/ matematică era chiar tata, Grigore Druguș (1924 – 1990). Cînd știa că n-am învățat la matematică, a doua zi mă asculta, îmi punea nota 4 apoi acasă mă întreba: ”ai luat vreo notă azi?”. După care urmau ”corecțiile” aferente.). Am dat lucrare de control la anatomie. M-a ascultat la agricultură. Am dat și teza la fizică (despre magneți) și am scris bine. Profesoara a fost foarte severă și a prins pe cei care au copiat. La matematică vom mai da o dată teza deoarece au fost prea multe note rele. Am terminat volumul I și m-am culcat la 11.

Vineri 8 martie 1966. Toate tovarășele profesoare au primit cadouri de Ziua femeii. Mă pregătesc pentru teza la matematică. Am fost la Vasile și am făcut cîteva exerciții la algebră. Aștept scrisoare de la Radu Stelian și de la ”Jocul internațional”. Eu stau în bancă cu Bahnovei Ion și cu Avîrvarei Mihai. Primul – ”buricul pămîntului”, cum îi spune tov prof Marianciuc Titus – s-a îndreptat puțin la învățătură, dar destul de puțin. Mihai la fel.

Sîmbătă 9 martie 1963. Am dat teză la matematică. Am visat urît și m-am trezit la 1 noaptea. Se făcea că uitasem stiloul acasă, iar la teză am luat stiloul de la Panțir Gabriela (cl. V-a). Scăpînd apărătoarea jos am dat cu piciorul și am spart-o. (L.D.: Panțir Gabriela era fiica profesorului de matematică Panțir, care era și directorul școlii. În altă ordine de idei: a observat cineva că directorii de școli, de inspectorate sau chiar miniștrii învățămîntului sunt în mare parte profesori de matematică? A ”pățit-o” și tata care a fost, un timp, directorul Școlii generale din Grămești). Am terminat cartea ”Singur printre dușmani” și mi-a plăcut foarte mult. Învăț pentru teza la chimie.

Duminecă 10 martie 1963. Am făcut schimbări în bucătărie. Am luat 9 la teză la matematică. Am făcut abonament la ”Scînteia Pionierului” și am primit ”Magazin”-ul. Am stat toată ziua degeaba și m-am culcat la 9. M-am sculat la 3 și am început să învăț la chimie. Acum este ora 4 și 35!

Luni 11 martie 1963. Am dat teză la chimie (Bazele mai importante). Înainte de chimie am făcut pregătire în vederea examenelor (dictare cu tov prof Marianciuc). Am scris articolul ”O dată importantă – 18 martie 1962”. Am mers la școală la ora 6 și 30 min. Afară este frig însă zăpada se topește.

Marți 12 martei 1963. M-am sculat tîrziu și nu m-am mai dus la pregătire. Dimineață mergeam singur pe drum cînd factorul postal (Alecu Aiftincă) venea spre Poștă. Eu așteptam de mult scrisoare, dar acum dimineață nu. Factorul începe a căuta prin geantă  și scoate o scrisoare. Ca să văd dacă este scrisoarea mea mă duc pe cealaltă parte a drumului. Atunci factorul vine spre mine și îmi dă scrisoarea. Era de la ”Radio Moscova”. O asemenea bucurie nu m-a încercat demult (de cînd am primit răspuns la prima mea scrisoare către Radio Moscova). Participasem la concursul organizat de emisiunea ”Vorbește Moscova” (patru întrebări privitoare la zborurile cosmonauților cu nr. 3 și 4) și pierdusem nădejdea de a mai primi răspuns. Trimisesem scrisoarea pe data de 18 noiembrie 1962, iar la 27 decembrie 1962 am primit prima scrisoare de la Radio Moscova. Am găsit în plic fotografiile cosmonauților 3 și 4, o felicitare foarte frumoasă, scrisoarea și programul emisiunilor ”Vorbește Moscova”. Pe data de 5 februarie 1963 am trimis a doua scrisoare, iar astăzi, 12 martie am primit răspunsul la ea. În plic am găsit scrisoarea scrisă pe o hîrtie velină foarte frumoasă. Eu cerusem fotografiile scriitorilor ruși Mihail Șolohov (L.D.:  Șolohov a devenit, peste doi ani, laureat al Premiului Nobel pentru literatură) și Valentin Kataev cărora le citisem multe cărți. Deoarece redacția nu a avut aceste fotografii și spre a-mi satisface dorința mi-a trimis fotografiile scriitorilor ruși N.V. Gogol și A. S. Pușkin.

Cînd am ajuns acasă am găsit o c.p. de la Radu Stelian în care-mi spune că a cam încurcat ițele cu ”Jocul internațional”. Tot astăzi i-am trimis și răspunsul. După masă am fost la Vasile, apoi am mers la cooperativă (L.D. ”cooperativă” = magazinul comunal; denumirea completă era ”cooperativa de consum”) unde am văzut cartea ”Ultimele zile ale lui Hitler” de G.L. Rozanov. Cum am ajuns acasă i-am cerut mamei bani și am cumpărat-o. Tot astăzi am început s-o citesc și îmi place nespus. Are date precise privitoare la prăbușirea lui Hitler și a adepților lui în Germania (1945). Mama mi-a adus de la Bibliotecă mai multe cărți, printre care: ”Mantaua” de Gogol, ”Pasărea de bronz” de A. Rîbakov și ”Însemnările unui naturalist”

Miercuri 13 martie 1963. Dimineața, la pregătire, am recapitulat materia clasei a V-a. La teză la istorie am luat 10 (singurul din clasă). Am dat lucrarea de control la agricultură. La Constituție, tov prof Marianciuc m-a lăudat în legătură cu corespondenșa de la Moscova. Am făcut cinci ore în loc de șase. Mama mi-a cumpărat șoșoni (nr 38, 47,50 lei), dar i-a dus înapoi. M-am culcat la 11 și ½.

Joi 14 III 1963. Nici de data asta nu m-am mai dus la pregătire la matematică. Am luat un 8 la anatomie (lucrare) și-mi iese media 9. La romînă am luat 9 la teză, dar nu știu dacă-mi dă media 9. La școală s-a făcut vaccinarea antipoliomelitică pe cale bucală (picături). Punea într-o linguriță 3 picături de vaccin și apoi un fel de sirop. Tocmai cînd eram cu vaccinul în gură, doctorul m-a întrebat dacă eu sînt Druguș. Cînd am spus ”da” am scăpat vaccinul. Pățisem ca și corbul păcălit de vulpe. Mama mi-a cumpărat șoșoni (nr 36, 50 lei).

Vineri 15 III 1963. Așteptînd primăvara, iarna s-a abătut din nou pe aici. Sufla un vînt… Au fost prezenți 20 de elevi din 36.

Sîmbătă 16 martie 1963. Același vînt de ieri m-a făcut astăzi să stau acasă. Această zi este prima absență din trimestrul al doilea și a patra de la începutul anului. Am început să citesc ”Însemnările unui naturalist” de P.A. Manteufel și ”Mantaua” de N.V. Gogol. Deoarece nu aveam ce face, am înregistrat cărțile din biblioteca mea. Am găsit 98 de cărți + broșuri importante și vreo 12 cărțulii pentru preșcolari pe care nu le-am mai înregistrat. Am 21 de cărți în Editura politică. Peste 20 de cărți sînt scrise de scriitori ruși. Am fost la Vasile acasă și mi-a spus că au fost doar 8 băieți la școală (Paviliuc, Amariei V., Lupașcu Dumitru, Ignat Vasile, Airinei H., Mihai H, Apurcioaiei H, Mustață Ilie) și trei fete (Dănilă Viorica, Bobu Viorica și Tănase Maria). Mi-a comunicat că am 10 la teză la fizică. Au apărut și prin Grămești monedele de 3 lei și de un leu (puse în circulație la data de 11 III 1963). M-am culcat la 12 h.

Duminică 17 martie 1963. Mircea a plecat la Zamostea după o lampă de radio. I-am scris buniței. Am fost pe deal cu sania și merge foarte bine; zăpada e tare și bătută de vînt. Mama și cu tata se pregătesc să meargă la tov. director Panțir Alexei. E onomastica și ziua lui de naștere. La poștă este tot Aiftincă, cel care era propus pentru funcția de președinte.

Luni 18 martie 1963.  Am luat 10 la teză la chimie și 9 la desen. Dimineața mi-a fost foarte frig la picioare. La amiază s-a încălzit și a început să curgă apa pe drum. Tov. prof. Moldovan mi-a cerut cartea ”Ultimele zile ale lui Hitler”. Am avut ce să citesc: 3 ”Scîntei” și ”Magazinul” + ”Gazeta învățămîntului”.

Marți 19 martie 1963. Am luat un 9 la rusă. Vacanța se apropie și trimestrul se termină pe zi ce trece. Vasile a lipsit de la școală. Afară e destul de cald ca să se topească puțin zăpada. Amariei Vasile și Dănilă Viorica au primit vederi din Vatra Dornei de la vechiul nostru diriginte Maximiuc Constantin.  Tov Maximiuc m-a felicitat în scrisoarea lui către Vasile (Amariei) pentru ”cosmo-știința mea”. (L.D. Deși mi-a fost profesor de limba română doar doi ani de zile, profesorul Constantin Maximiuc și-a pus amprenta pasiunii sale pentru filologie asupra mea, în mod decisiv. Un om extraordinar de delicat și de ferm în același timp, iubitor de oameni și de profesie, pasionat de muzică și de gramatică. Pe acest blog de pe wordpress se poate găsi necrologul ”In memoriam Constantin Maximiuc” pe care l-am citit la înmormântarea profesorului, la Vatra Dornei. Copleșit de emoția reamintirii profesorului Maximiuc, am sunat-o pe dna profesoară Maximiuc, la Vatra Dornei. S-a bucurat și ne-a rugat să trecem pe la ea. Extraordinară familie, minunate exemple demne de urmat. Și pentru că am amintit de familie, adaug faptul – neîntîmplător – că fiica lor, Cornelia Macsiniuc, a urmat filologia, fiind cadru didactic la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava. Vezi și linkurile: https://liviudrugus.wordpress.com/2013/08/21/profesoratul-vocatie-traditie-ocupatie-situatie-si-destin/   și   https://liviudrugus.wordpress.com/2012/08/11/profesorul-constantin-maximiuc-educator-de-exceptie-model-de-moralitate/ ). Au început să apară brîndușele.

Miercuri 20 martie 1963. Am luat trei de 10: la muzică (lucare), la Constituție (lucrare) și la agricultură (teză). După amiază am fost la Vasile să-mi copii niște lecții. Am început să citesc ”Crimă și pedeapsă” de F.M. Dostoievski.

Joi 21 martie 1963. Azi s-au încheiat toate mediile. Nu s-au mai făcut lecții.; e doar penultima zi din acest trimestru. Frecvența: 97. 39%. După amiază am fost la Vasile și i-am scris o scrisoare tov prof C. Maximiuc. Pînă în prezent tov prof Maximiuc a trimis trei vederi din Vatra Dornei (Amariei Vasile, Viorica Dănilă și Scripcaru Melozina).

Este o zi nouroasă, cu cerul cețos, iar vîntul contribuie ca frigul să fie și mai tare. Mircea a fost după butelie. Îi dădusem lui Bahnovei Ion (Nelu) cartea ”Timur și băieții lui” de Arkadie Gaidar. A citit-o și azi dimineață am vorbit despre ea și eroii ei. După cîte mi-a spus am văzut că a înțeles-o. Mama s-a dus la ședința sindicală.   (va continua)

Liviu Druguș

Pe mîine!

 

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 353 Marți 19 decembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (82).

Trimestrul III din clasa a IX-a (1965) – 15 ani

Luni 5 aprilie 1965. M-am sculat dimineața și-am așteptat la poartă. M-am întîlnit cu Romică Butnaru care pleca la armată la Constanța. (L.D. Romică Butnaru – absolvent de liceu, mi-a fost profesor (suplinitor) de fizică la Școala din Grămești. El m-a inițiat în jocul de tenis de masă și mi-a rămas în minte stupoarea de pe fața lui cînd, după cca o oră de tenis în premieră absolută pentru mine, nu a mai reușit să-mi ia nici un set…). Cu greu am ajuns la Rădăuți la internat. Mi-am ales alt pat și un dulap apoi am plătit la casierie 225 lei. Am fost prin oraș, mi-am mai cumpărat cîte ceva și un ”Daily Worker” și-am avut de citit și tradus. De dimineață a bătut vîntul și era frig. Apoi s-a muiat un pic, ca apoi să înceapă să ningă. S-a înălbit totul, apoi zăpada a dispărut. Pînă acum (11.30 dimineața) au venit puțini elevi la internat. Am văzut filmul ”Cine-i criminalul?”.

Marți 6 aprilie 1965. Cam frig. La școală a fost normal, ca-n mijloc de trimestru, într-o luni. La internat a mai venit unul și-au plecat cinci.

Miercuri 7 aprilie 1965. De azi s-a încălzit. N-am stat la cor. S-au împărțit ziarele de pe vacanță. Am fost pînă la hipodrom, apoi m-am apucat de învățat. Am început să prind bine la tennis table (L.D.: = tenis de masă). Prandea elimină ”toți tîmpiții de la Medie 2”.

Joi 8 aprilie 1965. Zi frumoasă, călduroasă. Am lăsat paltonul și flaneaua pentru la anul. Facem fizica cu Drancă. În pauza de 8 merg 30 min. prin oraș. (ca un glob de aur luna strălucea). Mulți au mers la ”Atelier” (adică la film la Cartouche). Profesoara Bondor către Gherasim: Fumezi? El: Nu! Ea: ”Dar tu jignești oamenii!”.

Vineri 9 aprilie 1965. De dimineață cam înnourat și răcoare. Am avut oră liberă la istorie (a murit mama profesorului Kamil). După masă am fost și eu la ”atelier”. Am revăzut ”Cartouche” prod franco-italiană. Cînd am ieșit de la film ploua zdravăn și restul zilei a fost urîcios.

Sîmbătă 10 aprilie 1965. Trimestrul acesta m-am obișnuit să mă scol cu jumătate de oră mai devreme (înainte de a suna deșteptarea la 6). Azi, cînd m-am sculat, afară ningea serios și totul era acoperit cu un strat gros de zăpadă. Pînă seara s-a ridicat la 9 cm. Am luat un 10 la ext. la zoologie. Am fost invitat la reuniunea organizației de Comitetul UTM Șc.Medie 2 (un leu), dar n-am fost.

Duminecă 11 aprilie 1965. Iarna s-a instalat serios. Noaptea a nins. Pînă la 12 am învățat la engleză (”How got England its name”) și-am mai încercat să traduc. După masă nu m-am dus nicăieri  că era frig. Mi-am cusut buzunarele și am învățat să joc 21.

Luni 12 aprilie 1965. Ziua cosmonauticii. Patru ani de la Gagarin. Ziua a fost înnourat și zăpada a început să se topească pe neobservate. Am dat ext. la engleză: au fost trei întrebări. Posibil 9 sau 10. Am cumpărat revista ”Urzica” (L.D.: revistă de satiră și umor). La internat a fost Galan, locțiitor de secretar UTM pe Medie 2.

Marți 13 aprilie 1965. De dimineață ziua se anunța frumoasă și sperăm într-o primăvară frumoasă și timpurie. Am luat un 7 la fizică (I. Drancă), un 8 la chimie și un 6 la algebră. După masă s-a înnorat.

Miercuri 14 aprilie 1965. M-am sculat la 5. Am făcut 4 ore și-am făcut 2 ori 1 = 2 (Țopa, bucătarul). Tot timpul  a fost înnourat, dar drumurile s-au uscat. Numai pe acoperișurile mai dosnice stăruie un strat de zăpadă.

Joi 15 aprilie 1965. Timpul se menține ca și ieri. În ora de muzică am făcut algebră, iar în ora de diriginție am mers la ”Expoziția realizărilor economiei raionului Rădăuți”. Am scris în Cartea de impresii: ”Mi-a plăcut totul în afară de harta raionului care nu corespunde realității. În loc de satul Grămești este scris Grănicești. Rog să se rectifice”. În ora de engleză l-am întrebat pe Pop cîteva expresii. Am mers în sediu (UTM) și mi le-a explicat. Azi am primit scrisoare de la Radu Stelian. Mi-a trimis și fotografia sa.. După masă (5-7) am mers la Biblioteca raională cu Petru Hudema și-am citit colecția ”Scînteia” pe 1964. Am completat foaia de concurs ”R.P.R. – factor activ în lupta pentru pace” (am 10 răspunsuri). Seara la luat pe Costea pentru un fleac (căpit. de sec.). Zăpada nu mai este, însă primăvara nu se simte. Aerul e mereu rece și culoarea cerului e mereu cenușie. A fost o zi plină însă n-am prea învățat.

Vineri 16 aprilie 1965. Toată ziua (all day long) a fost foarte mohorîtă. Azi dimineață m-am sculat la 5. Am dat ext. la latină (prost). După masă am jucat fotbal.

Sîmbătă 17 aprilie 1965. M-am sculat trezit la 5 fără 10 însă nu m-am îndurat să mă scol. M-am sculat la 5.30 și-am învățat la geografie și rusă. După masă a încercat să se mai însenineze după atîtea zile mohorîte. Am început să citesc ”Bîrlogul lupilor”.

Duminecă 18 aprilie 1965. M-am sculat la 7.30. O zi senină, călduroasă, minunată. Dimineața a fost Mircea la mine (5 lei). După 12 am fost prin oraș, apoi am stat în dormitor și-am citit. Seara a fost ședință pe internat (proteste împotriva agresiunii din Vietnam) și Serată literară (Luceafărul).

Luni 19 aprilie 1965. Zi minunată. Am lăsat fular, mănuși, palton…. Am luat un 8 la zoologie. ”Robin Hood”. Am terminat de citit ”Bîrlogul lupilor” de C. Bărbuceanu.

Marți 20 aprilie 1965. M-am sculat la 5 și era tot cerul acoperit. După amiază a fost cald, dar a bătut tare vîntul. Am dat extemporal la fizică (două probleme și teorie). După masă am fost la film: ”Spărgătorul” – comedie engleză. Mi-a fost freza în pericol. (L.D.: adică era cît pe ce să mă prindă fără bilet de voie și să mă trimită la tuns). Acum sînt 9 becuri în meditație. Seara am fost în oraș (tot periculos) am cumpărat o c.p. și am văzut la televizor o emisiune de la Chișinău (pentru prima oară!). Am scris la ”Cartea prin poștă” și la Dorna Candreni (Radu Stelian).

Miercuri 21 aprilie 1965.  M-am sculat la 5 și-am mai învățat. Mohorît toată ziua. A încercat să ploaie (L.D. să plouă). De azi sînt de serviciu pe coridor cu Hudema Petru. Am stat 4 ore. După masă m-am mai uitat prin ”engleze”. Seara ploua încet. Totuși, după masă (19.30) am plecat 6 de la internat la televizor. Am văzut un film documentar despre Lenin. Cînd am venit înapoi ploua cu găleata și ne-a murat binișor. Am făcut 4 minute din oraș pînă la internat. Am schimat porecla (pedagogului Prandea ) ”Hamza” în renume (”Hamlet”).

Joi 22 aprilie 1965. După vremea de ieri, azi e ”o zi minunat de minunată”. Am dat ext. la rusă (bunișor). La diriginție am văzut un diafilm despre ”Rolul lui Lenin în M.R.S.O” (L.D.: M.R.S.O. = Marea revoluție socialistă din octombrie)

(Comentariu L.D.: MRSO a fost modelul leninist după care Gorbaciov a vrut să revigoreze comunismul sovietic bolșevic rus prin întoarcerea la origini. Lovitura de stat de la Palatul de iarnă al țarului a fost numită Revoluție. La fel s-a întîmplat și cu ”Marea Revoluție Kaghebisto-Securistă din Decembrie”, cînd lovitura de stat a fost botezată (cu anticipație de cca un an) ”Revoluție”. Ieșirea din marasmul fără sfârșit al minciunilor ”științifice” este împiedicată tocmai de ”propagandiștii” fără simbrie care, din comoditate, preferă să numească Revoluție actul de la 22 dec 1989 împiedecînd revenirea la normalitate și sprijinind regimurile autocarte/ iliberale care sunt un fel de comunism fără partid unic și fără conducători pe viață).

După masă am primit prin tov. Marianciuc (L.D. profesorul meu de limba rusă de la Școala din Grămești) o scrisoare de acasă și de la Radio Moscova. Mi-au trimis fotografia lui Șolohov. După cina pe care n-am mai luat-o m-am dus la poștă. Am primit un pachet de la bunița ”pentru mine, de Paști”.

Vineri 23 IV 1965. M-am sculat la 5.30 și-am învățat la istorie. M-a ascultat la istorie – 9. După masă am mers la atelier. Profesorul mi-a iscălit biletul de voie (L.D. pe care adăugam eu, ullterior, ora de plecare) și am mers la film: ”Mofturi 1900”. După ce am fost la Baie n-am mai învățat nimic.

Sîmbătă 24 IV 1965. M-am sculat la 5 și am învățat la geografie. M-a ascultat la rusă: 8. După masă, la internat a fost program special. Am jucat fotbal și handbal. De la 6.30 la 10 am fost la filmul ”Soții în oraș” – producție italiană. Au venit handbaliștii de la Siret și s-au culcat în dormitorul 5, iar eu m-am culcat în 11.

Duminecă 25 IV 1965. Prima zi de paști. M-am sculat la 6.45. Aproape toți ai plecat acasă; au mai rămas vreo 14 băieți. Ni s-a dat mîncare rece pe toată ziua. Pînă la 10 am jucat handbal și fotbal. Pe la 10 a venit Mircea. Mi-a adus 10 lei și ”Paști”. La amiază am mers la baza sportivă unde s-au desfășurat meciuri de handbal. La băieți, Siret – Medie 1: 16-7; la fete Vicov- Medie 2: 7-2. Spre seară am jucat fotbal. La 8 am mers la dormitor și am citit Daily Worker.

Luni 26 IV 1965. Vreme frumoasă ca și ieri. Am 9 în extemporal la algebră (au mai fost doi de 9 și trei de 8). După masă a venit Mircea și mi-a adus canadiana, sandalele și ”Istoria literaturii engleze”  by A. Anixt și ”Humour in Englis” by Dan Duțescu, venite de la Librăria ”Cartea prin poștă”.  (L.D.: Despre cartea lui Anixt, vezi opinia (nefericită) lui Nicolae Manolescu. Sunt de acord cu comentariul semnat de InimăRea: http://adevarul.ro/cultura/carti/istoria-literaturii-engleze-tradusa-ruseste-1_53f762950d133766a87db2d1/index.html) În pauză băieții de la medie 2 au pus cîte un leu ca să cumpărăm o minge de 13 lei. Am cumpărat-o, dar am jucat cu alta pe care ne-a confiscat-o pedagogul Țopa. Seara am primit o scrisoare de al Radu Stelian care-mi comunică doar adresa sa de la gazdă: Str Dobrogeanu Gherea, nr 7, Vatra Dornei.

Marți 27 IV 1965. The third day of Easter (L.D.: A treia zi de Paști). M-am sculat la 5.30. M-a ascultat la limba română: 9. Azi fetele au stropit cu parfum băieții. Am ”confiscat” o jumate de sticluță de parfum. După masă am jucat fotbal.

Miercuri 28 IV 1965. Am făcut o nouă colectă de bani (13 lei) pentru mingea de fotbal. Today is a wonderful day. (Azi – o zi minunată). Atănăsoae a cumpărat mingea. (pentru Medie 2). Am luat un 10 la geografie. N-am stat la cor. Ziua nu învăț niciodată, ci doar de la 5 la 7.30. După masă a plouat bine.

Joi 29 IV 1965.  La muzică, diriginta mi-a făcut observație pentru cor și pt că azi m-a prins la geam cu o haină fără matricolă. La diriginție a vorbit despre 1 și 2 Mai. Azi a venit Teleagă la fizică. M-a ascultat la engleză: 10! – ”for example, Drugush”. După masă am fost la film: ”Djura” – sovietic (Kașgaria). Djura era căpitanul basmacilor. A fost vreme frumoasă pînă la amiază. După masă s-a înnourat și chiar a început să bureze. Pedagogul Țopa face dimineața înviorare, dar Hamlet nu.

Vineri 30 IV 1965. Înnourat, ploios. M-am sculat cu greu și mi-am învățat. Am 6 în ext la latină. Am dat extemporal la limba română (Ciocoii vechi). Am scris binișor. La amiază a fost Mircea cu bicicleta. La 17.30 m-am hotărît să plec acasă. După aproape două ore de întîrziere am ajuns acasă. În Siret m-am întîlnit cu Bida Ioan. Am primit o felicitare de la Moscova.

Sîmbătă 1 Mai 1965. Al 20-lea 1 Mai liber. N-a plouat însă a fost vînt. Am ascultat un pic (oleacă, nițel!) demonstrația de la București. M-am odihnit bine acasă. Am citit ”Magazin”-ul. Seara, mama și tata au plecat la reuniune.

Duminică 2 mai 1965. Ziua tineretului din R.P.R. A fost o zi mai mult senină, răcită de un vînt repede. Mircea mi-a făcut o fotografie (și eu una lui). Spre seară mi-am mai învățat lecțiile. Seara Mircea a plecat la film. Zilele acestea au fost lungi cît două săptămîni de învățămînt. Spre seară a tras cîteva ropote de ploaie. Vreme se menține rece și e rău!

Luni 3 mai 1965. M-am sculat la 5 și-am plecat cu tata la cursă. După multe rugi și o înghesuială destul de mare am luat loc în picioare pînă la Dornești. Am ajuns la Rădăuți la 7.40, dar nu m-am dus la prima oră (zoologia). M-am tîrguit cu Ciupic și Păturică (dom Florea) pentru pontaj dar a trebuit să plătesc întreg. Prima oră – ”de serviciu la cantină”. Am luat un 6 la geometrie. După masă am jucat fotbal și am citit din ”Istoria literaturii engleze”. Spre seară a burezat, apoi a nins vreo cinci minute. Astă seară n-am halit.

Marți 4 mai 1965. Zi minunată cu un cer albastru curat. Nu m-am dus la școală fiind de serviciu la bucătărie. Am lucrat destul de mult. Cei de la Medie 1 au spart mingea noastră (Medie 2). Am jucat fotbal. Seara n-am halit. Au plecat încă zece elevi de la internat.

Miercuri 5 mai 1965. S-a înnourat. Am 5 în ext. la limba rusă. Am dat extemporal la geografie (”Condițiile naturale ale Africii”). În ora de cor m-a chemat la direcțiune și m-a întrebat: ”Vrei să mergi la Liceul Militar?”. Eu: ”Nu știu. Nu m-am gîndit”. M-am hotărît să merg acasă să mă consult. Am plecat cu 5.30 și cînd am ajuns acasă părinții s-au speriat de sosirea mea în timpul săptămînii. După păreri și sugestii și îndrumări s-a dat o decizie favorabilă. Seara am mai învățat un pic apoi m-am culcat. 147 de ani de la nașterea lui K. Marx.

Joi 6 mai 1965. Zi destul de frumoasă. Dimineața m-am sculat la 5. Am așteptat un pic la cursă apoi am venit la Rădăuți și n-m întîrziat la ora de rusă. La fizică am dat extemporal (prost). A mai venit o dată tov. maior (de armată) la școală și i-a scris pe toți amatorii (de Liceu Militar) din clasa IX-a și a X-a. Pop: ”Și tu Druguș te faci ofițer…?”. După masă am fost la ”meditație la matematică” la Cinema ”Unirea” – ”Lege și forță” – polonez (doctorul, profesorul etc. La internat n-a venit pedagogul Țopa (zis Haiuță). Diriginta: ”pînă te-i face ofițer poți să mai scrii cîntece la cor”. Merge și Gherasim la L.M.

Vineri 7 mai 1965. La 8 am fost împreună cu alți 12 elevi la Comisariatul militar unde am semnat cererea și angajamentul. Apoi ne-au cîntărit. Gr. = 57 kg. Î = 1, 67. Am făcut apoi, rînd pe rînd, vizite la O.R.L., oculistică (cifre și litere), stomatologie, sînge, tensiune, chirurgie și radioscopie. Am ieșit bine la toate. Gherasim, Beldian și Vișan au căzut din cauza tensiunii. Am lipsit toată ziua de la școală. După masă am fost la film: ”Parisul vesel” – USA. Gherasim e tare supărat din cauză că n-a reușit. Eu n-aș fi așa de supărat… Am scris la Radio Moscova, dar n-am trimis-o încă. Zi caldă.

Sîmbătă 8 mai 1965.  44 de ani de la înființarea partidului. Ziua se anunța mohorîtă încă de dimineață, dar în restul zilei a fost frumos și cald. Gherasim și Vișan au mai dat o dată examenul la inimă și au reușit. Am dat acasă, prin Truță, rugămintea să-mi trimită actele pentru L.M. Mi-am cumpărat un ”D.W” (Daily Worker).

Duminecă 9 mai 1965. Dublu eveniment. 88 de ani de la 1877 și 20 de ani de la 1945. În oraș a cîntat fanfara și la cimitir au fost depuse coroane de flori. Ziua a fost însorită. După masă am stat tot timpul la internat. Am scris (L.D.: probabil ”am primit”) o scrisoare de la Michael Lindsay, a vistor in Moldavia. Radiodifuziunea și Televiziunea Romînă, București, Rumania. Am așteptat pe cineva de-acasă dar n-au venit.

Luni 10 mai 1965. Am strîns lenjeria în dormitorul 5. De dimineață s-a înnourat grozav. În timpul zilei a fost călduț, Spre seară a plouat cu soare apoi s-a înseninant. Au înflorit merii, au îmbobocit cireșii și vișinii. Sălciile, răchițile, plopii sînt verzi. În parcuri iarba a crescut mare. Am 6 în ext la fizică. Bondor: ”Și eu care te vedeam ambasador la Londra… Ce te-a determinat?”. Eu: ”Îmi place!”. Despre Gherasim a spus că nu-l vede în uniformă militară. A fost cineva (?) și mi-a adus actele! La 4 și 15 am făcut autobiografia (L.D.?) părinților și-am plecat cu Lungu Arcadie la Comisariat să depunem actele. Apoi am mai mers prin oraș și ne-a prins ploaia.  A tunat și a fulgerat (pentru prima dată în acest an). Seara, i-am scris lui Radu, buniței și ”a letter in English for Radiodifuziunea și Televiziunea Română, București, rn 16 februarie, Str Nuferilor nr 62”.

Marți 11 mai 1965. Am dat ext. la chimie. M-am scuzat la l latină. Azi m-am sculat la 5, afară era frig, dar soarele strălucea în toată splendoarea lui și era o plăcere să admiri iarba spălată de ploaie. După amiază însă s-a înnourat și a plouat. Am început să citesc ”Djura” de Ghorghi Tușkan.

Miercuri 12 mai 1965. M-am sculat la 5. L-am legat pe Zamfir, Sima, popoc de pat și…. Toată noaptea a plouat și plouă și acuma încontinuu. Am dat extempral la geometrie (cam slab). Am 8 în ext. la geografie. Am stat ambele ore la cor și în ora a doua am făcut audiții muzicale. (Balade de ?). După masă a plouat grozav cu f multe descărcări electrice. S-a stins lumina de cîteva ori. Hamlet era speriat la culme. Ne-am făcut din nou cu minge.

Joi 13 mai 1965. Mohorît. A plouat aproape tot timpul. Apele s-au umflat și au ieșit din albii. Prima oră – teză la rusă (5 întrebări și o frază de tradus). Ora a doua a fost mama la mine (11 lei) deoarece i s-a telefonat că trebuie rectificată autobiografia. A vorbit cu diriginta care a fost foarte amabilă și cu Galan (120 lei). Am luat 5 în ext. la istorie. La diriginție am făcut audiție muzicală (Simfonia a 3-a opus 21 de Enescu, partea a doua). La engleză Pop a spus clasei: ”Druguș is going very well and if he will go on he will have a great succes” (”Druguș merge foarte bine, și dacă o va ține tot așa va avea mari succese”). După masă am fost de două ori la comisariat, dar degeaba. Seara am jucat mingea pe terenul ud și ”Dinu Păturică” (L.D.: dom Florea) s-a supărat. Hamlet a venit beat și cu toane. Ne-a pus să ne descălțăm la ușă și să urcăm treptele în șosete: ”Se murdărește parchetul”!?!? J

Vineri 14 mai 1965. A plouat și azi. M-am sculat de dimineață și am învățat la latină. Am 6 în ext. la chimie, 5 în ext la algebră, 5 la istorie. La romînă am făcut recapitulare pt teză. După masă s-a mai liniștit ploaia, dar nu s-a înseninat. Am fost la Baie. A fost Mircea pe aici cu butelia.

Sîmbătă 15 mai 1965.  Întreaga zi a fost minunată cu un cer de un albastru curat. Prima oră am dat teză la limba română: ”Critica socială în ”Istoria unui galbîn și a unei parale” de Vasile Alecsandri”. După masă am jucat fotbal și-am citit (”Djura”). Seara la Medie 2 a avut loc o serată literară urmată de reuniune. A mai rămas o lună pînă la mult așteptatul sfîrșit de an (școlar).

Duminecă 16 mai 1965.   Zi de asemenea minunată. La 7.30 cînd încă dormeam a fost Mircea pe la mine. Aseară am jucat fotbal cu cei de la Medie 1 (1-2 la pauză, 6-4 la final). Mircea a fost la meditații. La amiază a venit și i-am dat 2 lei pentru film. Cînd a plecat a început să plouă.

Luni 17 mai 1965. Dimineața – destul de frumos și cald. M-a ascultat la istorie. Am motivat ceva în legătură cu faptul că nu prea învățasem. Profesoara a făcut aluzie la faptul că am ales între a deveni general și profesor de engleză: ”Un general n-are voie să mintă”. Nu mi-a pus notă. A venit Molocea Vasile la internat (d5). Seara am fost cu el la gazdă (Calea prieteniei nr 1) – o cameră.

Marți 18 mai 1965. Dimineața – minunat. La amiază – înnourat. Pînă seara – zăpușeală. Am luat un 10 la algebră (recuperare) și un 3 la limba latină (nu mi-am scris un exercițiu). La amiază am primit o c.p. de la Librăria ”Cartea prin poștă” (”Lucrările comandate și neexpediate nu se găsec”). Și una de la bunița. Seara (la 18) n-am ce face și-l scriu pe Prandea pe un perete (Hamza). M-a prins și m-a dus la direcțiune, dar nu era directorul acolo. S curios ce pedeapsă mi-o da.

Miercuri 19 mai 1965. De cîteva zile s-a statornicit o regulă. Dimineața – răcoare și însorit. Dup masă – se înnourează și pînă seara este o căldură înnăbușitoare. Am fost la cor și diriginta a pus note. La ora 5, Prandea m-a dus la direcțiune. Viforul (L.D. este vorba despre directorul Liceului 1, Viforeanu) m-a pălmuit și: vei fi eliminat din internat și exmatriculat”. (L.D. Completez acum, din memorie. Prandea către director: ”L-am ppprins! L-am ppprins! Scria Hhhhhamza pppe pppereți!”. La palmele puternice date de Viforeanu n-am schițat niciun gest. Ajuns afară, îndreptîndu-mă spre internat, mă întîlnesc cu Neculai Popoovici, coleg: ”Da ce ești așa de îmbujorat?”. Eu, foarte vioi îi explic tărășenia, dar cînd am ajuns la povestea cu palmele primite abia atunci le-am simțit și-am izbucnit în plîns…).  La ora 6 am fost la directorul adjunct Botez care, după o mică discuție, m-a iertat (a rămas să mai primesc ”felicitări” de la școală (Medie 2) și de acasă). Seara am jucat fotbal.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mîine!