liviudrugus

Liviu Drugus's blog

About

 

Un About despre mine (după primele 100 de postări)

 

Motto 1:

Mulţi vor considera efortul meu actual ca fiind mai puţin folositor. El eludează funcţia instrumentală a Economicii şi se îndreaptă spre obiectivul mai vechi, mai tradiţional, mai ştiinţific, mai explicativ – acela de a încerca să înţelegem cum stau lucrurile.” John Kenneth Galbraith: “Economics and the Public Purpose”, Boston, 1973, p.7

Motto 2:

The only function of economic forecasting is to make astrology look respectable” said renowned American economist John Kenneth Galbraith.

Motto 3:

Dacă vrei să duci o viață fericită leagă-te de un scop, nu de oameni sau obiecte” (Einstein)

Motto 4:

Nimeni nu a folosit puterea obținută prin mijloace banditești în scopuri nobile” (Tacitus)

Motto 5: ”Omul potrivit pentru scopul potrivit” (Liviu Druguș)

Motto 6: ”Când făurește un obiect, omul se gândește la un scop” (Max Scheller)

 

 

WordPress ne spune/ ne scrie că cei care intră (întâmplător sau nu) pe un blog oarecare ar vrea să știe și câte ceva despre nenea (în cazul de față) sau tanti (nu e cazul) care dedică timp, energii și idei scrierii unor articole/ recenzii/ scrisori deschise/ pamflete/ analize etc. fără a urmări beneficii bănești și nici chiar glorii efemere.

Evident, nicio acțiune umană nu este lipsită de finalitate și nici scrisul pe blog nu este lipsit de una. În ce mă privește, rostul publicării pe blog este unul multiplu.

În primul rând, este o formă/ o expresie a foamei de dialog, o provocare la discuții pe varii teme, o invitație la gâlceavă ideatică și la gândeală liberă și liber împărtășită. Împărtășirea (sharing ul) este cauza și efectul interdependențelor dintre ființele umane.

În al doilea rând, este un mijloc de autolămurire. Scriind, mă dumiresc, realizez aspecte pe care le ignoram la o primă și superficială analiză. Pseudorecenziile kilometrice nu sunt neapărat destinate unor lecturi cu creionul în mână din partea autorilor, editorilor, corectorilor sau chiar cititorilor, ci modalități concrete de a recupera informații, sensuri și subtilități care, fatalmente, scapă la o primă și înfrigurată citire. Deși, mărturisesc, lipsa feed back  ului din partea acestora spune ceva despre indiferentismul general în care ne complacem cotidian. Și pseudocronicile de teatru mă ajută să fac conexiuni cu alte piese vizionate, cu alte date despre regizori și actori etc. Cu alte cuvinte, scriu pentru mine, din pură plăcere, așa cum văd că o fac și mulți alți bloggeri/ blogangii/ blogaștri.

În al treilea rând – deși  putea fi în primul – , încerc să contrabalansez șuvoaiele de neadevăruri care se preling din toate părțile peste noi. A afirma adevărul în care crezi, în cel pentru care ai dovezi, ar trebui să fie o condiție obligatorie pentru orice persoană care se exprimă în scris și care are capacitatea de a roși atunci când i se face dovada că a greșit, intenționat sau nu. Cu alte cuvinte, scrie dacă ai ceva de spus în afară de faptul de a te afla în treabă sau de a urla în urechile lumii ”și eu exist!”. Dincolo de opinii, ideal ar fi ca fiecare postare să conțină ceva nou, de regulă idei noi (”Great minds discuss ideas/ Average minds discuss events/ Small minds discuss people”). Din păcate, acest ”nou” se află răspândit și amestecat printre ideile altora, în locuri în care nici nu te așteptai.  Sugerez potențialilor curioși și iubitori de noutate să citească orice articol pe care îl postez, eu fiind aproape sigur că va găsi ceva nou și, eventual, util. Stilul meu este nativ postmodern, dar mă (mai) pot corecta…

Am practicat jurnalismul profesionist cca șase ani și nu țin minte să fi făcut afirmații false în (deplină) cunoștință de cauză. Mai mult, am încurajat mereu colegii să scrie exact ce cred și să nu devină simple trompete ale unor patroni sau ale persoanelor interesate în ascunderea adevărului. Am trăit în acești ani de presă pe pâine (1990 – 1996) cu sfânta naivitate că ziaristul, fără a se substitui justiției, poate contribui masiv la actul/ actele de justiție. Fiat justitia, pereat mundus!

 Am sperat mereu că studenții mei vor citi articole/ studii/ cărți/ de pe blog dar a trebuit să accept adevărul amar că cititul este, tot mai mult, o rara avis. Mă bucur cel mai mult când foști studenți (deci dincolo de posibile și păguboase interese de moment) îmi scriu sau comentează câte o postare.

Multe dintre postările mele conțin și bucăți din viața mea, povestite ca mărturii ale unor fapte trăite și nu închipuite. Unii cititori (moderniști) vor strâmba din nas, reproșând: ce mă interesează ce făceai tu la facultate, cum ți-ai dat doctoratul sau care-ți sunt prietenii de-o viață? Alții (postmoderni) vor înțelege că textul actual nu mai respectă reguli stabilite de somitățile modernității și preluate papagalicește de epigoni. Textul postmodern este melanj, noutate, amestecul fiind format din reflecții filosofice și/ sau experiențiale, din bucăți de viață personală și opinii nu neapărat demonstrate ca fiind ”singurele valide”. Unele pseudorecenzii par a fi studii analitice, altele vor doar să semnaleze plagiate, incongruențe logice sau mizerii (orto)grafice. Scriu mereu cu diacritice (din momentul în care softurile permiteau citirea oricăror fonturi) și îmi vărs necazul în public atunci când limba română folosită de ”specialiști” este în (mare) suferință.

Îmi fac mereu publică adresa de email în speranța că cineva nu dorește să mă înjure/ laude în public, ci doar în privat… Cu foarte puține excepții, dar cu multe regrete, mult speratul dialog nu apare.

Și totuși, câte ceva despre/ din About ul meu: născut (Capricorn autentic) la începutul celei de a doua jumătăți a secolului trecut, filolog prin pasiunea primă, economist prin diplomă de licență și de doctor, filosof ca vocație, etician ca preocupare fundamentală și permanentă, autor al Metodologiei Scop Mijloc – contribuție la o posibilă teorie generală și unificată a acțiunii umane. (”Scopul scuză mijloacele” – Niccolo Machiavelli; ”Scopul poate scuza mijloacele cât timp există ceva care să scuze scopulLev Troțki; ”Scopurile clare atrag mijloace adecvate, iar adecvarea scop-mijloc se face în timp de către toți actorii implicați sau afectați” – Liviu Druguș)

Promovez și practic transdisciplinaritatea ca formă consecutivă și antitetică disciplinarității și interdisciplinarității. Agreez abordările holiste, postmoderne, complexe, enciclopedice, cu grad mare de noutate și cu mult umanism în ele (”Homo sum a me alienum puto”/ ”Sunt om și nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este străin”). Metodologia Scop Mijloc este transdisciplinaritate avant la lettre, dar potențată de gândirea transdisciplinară postmodernă.

Promovez și practic individualismul ca formă adecvată de asigurare a bunei viețuiri în comunitate. Ador libertatea și adevărul, ambele condiționându-se reciproc. Am scris despre schimbarea de regim din decembrie 89 în termenii adevărurilor cunoscute de mine, cu motivația extrem de puternică – aceea că o societate construită pe minciună este ea însăși o minciună.

Desfid apartenența la (aproape) orice organizație : partid (”Un cretin e un cretin. Doi cretini sunt doi cretini. Două mii de cretini sunt un partid politic” (Franz Kafka), sindicat (”Sindicalismul este anticamera bolșevismuluiDimitrie Gusti), biserică (”Încrede-te, dar verifică!” – proverb rusesc), masonerie (”Cei care cred că știu totul ne calcă pe nervi pe noi, cei care știm totul”, Harold Coffin), serviciu secret (”cine a fost odată polițist/ securist nu mai poate fi altceva”, clan (”Este mult mai sigur pentru tine să fii temut decât iubit” – Machiavelli), gașcă (http://www.bestmusic.ro/hi-q/gasca-mea-288954.html) etc.). Toate acestea sunt forme ale nelibertății. Singura organizație (și, implicit, nelibertate) pe care o accept și o respect este familia.

La fel cum a existat formația fraților ”Brothers”, așa am scris și eu, aici și acum, un About despre mine.

STATISTICI

Din 1 august 2011 până în prezent am avut 20 785 vizitatori, cu următoarea evoluție:

–          2011  (cinci luni)   78 views

–          2012 ……………..3 875 views

–          2013……………..10008 views

–          2014 (șase luni)  6 824 views

Cea mai ”citită” lună: februarie 2014    ……. 1213 views

Cea mai ”citită”  zi: …………………………………..190 views

20 iulie 2014

liviusdrugus@yahoo.com

Liviu Drugus

Tel&Fax: 0234/516 448
Mobil: 0732 401 582
E-mail: liviusdrugus@yahoo.com

Un răspuns la „About

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.