Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 397 Joi 1 februarie 2018. Jurnalul de vacanță al unui licean prostuț (125).

A doua vacanță de licean (prostuț!). Vacanța mică (de primăvară) dintre trim II și III ale clasei a VIII-a. 22 martie 1964 – 5 aprilie 1964 (aveam14 ani). Grămești, Siret, Rădăuți.

Sîmbătă 21 martie 1964. N-am mai fost la școală. La 11 am plecat din Rădăuți cu cursa (6,50 lei) pînă la Siret, iar de aici la Grămești, pe jos. A fost călduț și pe drum e o fleșcăială mare.

Duminică 22 martie 1964. M-am odihnit după micul efort de ieri. A fost cald și apa curge în șuvoaie. În sat rulează filmul ”Fortăreață pe Rin”. Muț al nostru s-a făcut voinic.

Luni 23 martie 1964.  Tata e în concediu, iar eu cu mama am fost la școală. De asemenea, a fost cald, iar pe deal au apărut primele pete negre de pămînt.

Marți 24 III 1964. S-a înnourat și a început să ningă. Am fost la Bibliotecă și mi-am luat cărți. Citesc ”O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale. Vremea mohorîtă m-a ținut în casă. Am făcut exerciții și probleme din Gazeta Matematică (seria B).

Miercuri 25 martie 1964. Vremea s-a mai încălzit puțin. Deoarece azi e sărbătoare, operatorul (Mitică) a dat film. Am văzut ”Obrăznicătura”, adaptare după Mihail Șolohov, producție sovietică. Personaje: Mitea Fomin, tatăl său – președintele sovietului, bunicul, copiii chiaburilor și soldați. M-am întîlnit cu mulți colegi și prieteni (Vasile Amariei, Tucă Pomparău). M-am hotărît să reiau corespondența cu Radu Stelian.

Joi 26 martie 1964. A fost senin și tare cald. Zăpada dispare mereu, lăsînd loc pămîntului aburind. Au venit trei oameni de la I.G.O. Siret să ne facă două sobe de teracotă (2000 lei). I-am scris buniței. Au început să apară gîzele și muștele, iar omizile par că vor să învie. Am văzut 19 diafilme cu ajutorul diascopului (Mihail Sadoveanu, Al. Vlahuță, Ion Creangă, Al. Sahia, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, omul de piatră, 15 ani de la eliberare, Ocolul pămîntului în 80 de zile).

Vineri 27 martie 1964. A fost iarăși foarte cald. Am văzut și azi vreo 25 de diafilme. I-am scris lui Radu (Stelian). M-am întîlnit cu Vasile (Amariei) și-am vorbit de școală. Mircea a scris o vedere din București.

Sîmbătă 28 III 1964. Meșterii au terminat ambele sobe și-au plecat. N-a fost senin. Dimineața a fost ceață. Zăpada se topește frumos, treptat. Ieri erau doar cîteva pete negre, iar azi sînt numai cîteva pete albe. Am învățat puțin la fizică și algebră. Am făcut cu toții curățenie în toată casa.

Duminică 29 III 1964. Am primit pachet de la bunița. Am primit o scrisoare de la Ruscior Stelian în care-mi spune că nu voi mai putea sta la ei la gazdă. Tata a plecat la Rădăuți ca președinte de sindicat.

Luni 30 III 1964. Ieri am fost la film: ”Vîntul s-a oprit în zori”, producție iugoslavă. Au început să circule cursele.

Marți 31 martie 1964. Noaptea a plouat, iar ziua e cald. Zăpada scade mereu, iar pămîntul începe să se usuce. Au răsărit zarnacadelele și au înflorit brîndușile.

Miercuri 1 aprilie 1964. N-am fost păcălit și nici n-am avut ocazia să păcălesc. Mama a fost la școală. Deoarece ograda e zbicită, am măturat-o, iar firavele firișoare de iarbă îndrăznesc să răsară. Au răsărit și lalelele. Tata s-a întors de la Rădăuți, seara.

Joi 2 aprilie 1964. A fost tare cald. Am scos bicicleta, drumul fiind destul de uscat. Am făcut exerciții la algebră din culegere. Zăpada se mai ascunde prin cîteva gropi. Am început să citesc ”Suflete moarte” de N.V. Gogol. Seara, mama și tata au fost la filmul ”Regina stației de benzină”.

Vineri 3 aprilie 1964. Dimineața era senin și cald, dar apoi s-a înnourat și s-a stîrnit vînt. Tata a plecat la Siret și mi-a cumpărat o pereche de pantofi (106 lei). Am făcut două fotografii.

Sîmbătă 4 aprilie 1964. Am observat că pantofii mă cam strîng, dar nu mai am ce să fac. Dimineața, cu cursa de 6 am plecat cu mama înspre Rădăuți pentru a căuta o altă gazdă. Am încercat la tov Diaconu din str. V. Conta nr 16, dar n-am putut să rămîn acolo. Mama a plecat puțin supărată și mi-a lăsat bani pentru gazdă. Am rămas la dna Ruscior.

Duminică 5 aprilie 1964. Am rămas în gazdă la dna Ruscior și am plătit 225 lei. Am fost la filmul ”Tragedia optimistă” după Vsevolod Vîșnevski (studiată la școală). Mama mi-a cumpărat o bluză de vînt de 218 lei și o pereche de teniși (30 lei). M-am plimbat cu bicicleta, iar seara am avut mult de scris în ”Caietul de recapitulare” la matematică.     (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 396 Miercuri 31 ianuarie 2018. Jurnalul de vacanță al unui licean prostuț (124).

Prima vacanță de licean. Vacanța mică (de iarnă) dintre trim I și II ale clasei a VIII-a 1964: 20 dec 1963 – 9 ianuarie 1964  (aveam 13 -14 ani). Grămești, Siret, Rădăuți.

Vineri 20 decembrie 1963. Începînd de azi am intrat în vacanță. Mama mi-a cumpărat cartea ”Ideile nu mor nici în sicriu” de Ion Popescu-Puțuri. Afară a fost ceață și cam moloșag. Am ieșit prin sat, dar nu m-am întîlnit cu nimeni.

Sîmbătă 21 decembrie 1963. A fost și frig și cald, însă n-a nins. Citesc ”Ideile nu mor nici în sicriu”.

Duminică 22 decembrie 1963. Mama și tata au plecat la ședințe. Am terminat de citit ”Ideile nu mor nici în sicriu”. (Ionel, autorul). Seara am văzut filmul ”Golful urșilor albi” (expediție la pol).

Luni 23 decembrie 1963. A fost frig, mai ales seara, cînd în verandă erau minus 9 grade. Am mai ieșit prin sat și m-am mai întîlnit cu cîțiva colegi. Popa merge prin sat cu ajunul (chiraleisa).

Marți 24 decembrie 1963. Mircea s-a dus la Siret să-și scoată un certificat medical pentru a-și motiva absențele ca să poată obține transferul.

Miercuri 25 decembrie 1963. Ziua de Crăciun mi-am petrecut-o în casă jucînd dame, ”toci” și ”popa-prostul”. A fost destul de frig. M-am întîlnit cu Ion Cantoreanu.

Joi 26 decembrie 1963. Mama și tata au fost la Siret la învățămînt politic. Cînd au venit, mi-au adus un aparat de fotografiat ”Fotolux” de 170 lei + 10 lei rolfilmul. Acest aparat mi-a fost promis de mama încă de astă-vară pentru ziua de 6 ianuarie care se apropie. A fost moloșag.

Vineri 27 ianuarie 1963. A fost cald și zăpada se topește. A fost pe la noi Mihai Horodincă (fratele mai mare al lui Gh. Horodincă,  din Grămești) și am montat rolfilmul. La școală este serbare și tata are de ținut o conferință. Mi-am adus o pereche de schiuri de la Aurelia. Am început să fac exerciții la algebră pe caietul de recapitulare.

Sîmbătă 28 decembrie 1963. M-am dat cu schiurile. Afară e cam cald și schiurile nu prea alunecă.

Duminică 29 decembrie 1963. 16 ani de la proclamarea R.P.R. La școală este serbarea Pomului de iarnă. Am primit și eu de acolo un raportor, un creion și cîteva bomboane. Am terminat de citit cartea scriitorului Papp Ferenc ”În fum și în lumină”. Personaje: Ketesz, Sarkadi, Takacs Laszlo (loci), Darko, Mihaly etc. În restul timpului m-am dat cu schiurile și am mai făcut probleme la geometrie. În timpul zilei a fost cald. Seara însă s-a mai răcit. Tata și mama s-au dus după salar(iu).

Marți 31 decembrie 1963. În ultima zi a acestui an nu am făcut nimic prea mult. M-am dat cu schiurile. Seara au fost cîțiva urători. Mircea s-a dus la 7 dimineața la Rogojești după baterie pentru radio și s-a întors seara la 10 de la Dorohoi cu pilă. (L.D.: Pila era mult mai puternică decît un set de baterii și avea o durată de folosire mai mare). Pe la 9.30 au venit la noi familiile Goraș și Zvolinschi (L.D.: profesori la Școala din Bălinești). După ce ne-au urat au stat un timp în casă, apoi au plecat cu plugușorul la ceilalți profesori. M-am culcat la 2.30.  LA MULȚI ANI!

Miercuri 1 ianuarie 1964. Pînă spre ziuă au umblat urătorii și apoi semănătorii. A fost călduț. Azi e zi liberă pentru toți.

Joi 2 ianuarie 1964. De asemenea, zi liberă. A fost chiar cald. M-am dat cu schiurile și cu sania.

Vineri 3 ianuarie 1964. A început recensămîntul animalelor la care participă și tata în calitate de recenzor. La amiază e cald, dar cum apune soarele, îngheață imediat. I-am făcut fotografii lui Muț.

Sîmbătă 4 ianuarie 1964. Am făcut vreo patru fotografii cu mama, Mircea și bunița. Vremea s-a mai răcit. Mama s-a dus cu tata la familia Panțir.

Duminică 5 ianuarie 1964. A fost friguț. Popa umblă prin sat cu ajunul Bobotezei.

Luni 6 ianuarie 1964. Azi împlinesc 14 ani. Dimineața am plecat cu cursa spre Rădăuți. Aici mi-am făcut buletin, iar funcționarii m-au felicitat pentru aniversare și pentru faptul că buletinul meu este primul pe anul 1964. Apoi mi-am găsit o gazdă pe strada Sf. Maria (Nikos Belaianos) nr 43. I-am scris lui Gherasim. Seara mi-a fost rău și am vomat.

Marți 7 ianuarie 1964. Am terminat un rolfilm (12 poziții). Azi este Sf. Ioan și e hram la Zamostea. Ieri a fost la noi Vasile Diaconu de la Gorbănești cu gineri-său și au adus 10 kg de vin pentru 100 kg de cartofi. Mi-am mai făcut cîteva rezumate. Bunița mi-a făcut cadou o învelitoare de buletin și un pieptene care s-a rupt.

Miercuri 8 ianuarie 1964. A fost călduț. Am mai învățat puțin declinarea la limba rusă.

Joi 9 ianuarie 1964. Dimineața, cu cursa de 6 am plecat la Dornești, la nenea Grigore. Mi-am luat bagajul de aici și am venit la gazdă, la Rădăuți. Aici am stat pînă tîrziu și mi-am scris la matematică.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 395 Marți 30 ianuarie 2018. Jurnal de vacanță al unui viitor licean prostuț (123)

Luni 12 august 1963. La 8 am plecat la Siret și am venit la 12.

Marți 13 august 1963. Am luat de la Bibliotecă ”Pe scurt despre Romînia” și ”Taras Bulba”.

Miercuri 14 august 1963. Am luat de la Bibliotecă ”Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir și ”Cine a pierdut” o verighetă?”. A fost teribil de cald.

Joi 15 august 1963. Am dormit pînă la 9. După amiază a plouat binișor. Anul acesta toate ploile au venit la timp. Tata a vopsit geamurile din față.

Vineri 16 august 1963. M-am sculat la 6. Citesc ”Descrierea Moldovei”. Îmi place și mă interesează tocmai pentru că se vorbește despre locurile natale și vechile orașe. Pe la 11 am plecate, pe biciclete, cu tata, la Siret. Am ajuns în jumătate de oră. La întoarcere am făcut 40 de minute. Ne-a prins ploaia.

Sîmbătă 17 august 1963.  A fost mai cald ca ieri. Facem vin de mere.

Duminică 18 august 1963. Se sărbătorește ziua de 23 august la sate. Afară e frumos și cald. Am terminat de citit ”Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir și am început să citesc ”Ion” de Liviu Rebreanu. Am fost la filmul ”Învierea”.

Luni 19 august 1963. Am curățat mere, le-am dat prin mașină și am făcut must de mere. A plouat tare. Ca de obicei apa a ieșit în drum și a cărat prundișul prin șanțuri.

Marți 20 august 1963. De dimineață e senin, dar soarele n-a reușit să usuce pămîntul plin de apă. Castraveților le merge foarte bine. Astăzi tata a cules castraveți și a umplut un butoi (la murat).

Miercuri 21 august 1963. Am primit scrisoare de la Dornești. A fost cald.

Joi 22 august 1963. Am fost cu tata la Siret. Azi am terminat cea de-a 300-a carte citită de mine: ”Ion”. După amiază a plouat. Mama a lipit (cu lut) în bucătărie.

Vineri 23 august 1963. 19 ani de la eliberarea Romîniei de sub jugul fascist. Am ascultat la radio manifestația oamenilor muncii din București. Am primit ”Magazinul” care pînă acuma venea duminica.

Sîmbătă 24 august 1963. Am tăiat, despicat și aranjat lemnele din butucul cel gros. A fost o zi de ”efort”.

Duminică 25 august 1963. Am citit ”Operația K.V”. Sfîrșitul se aseamănă foarte bine cu cel din ”Sipetul fermecat” de A. Voinov. Am văzut filmul ”Învierea”, Seria II-a. Jurnalul a fost despre petrolierul Pekin.

Luni 26 august 1963. Tata a tăiat trei butuci de nuc. Mama mi-a făcut plapomă (pentru internat). Azi e liber la poștă, cooperativă și Bibliotecă.

Marți 27 august 1963. Am dat prin mașină 30 de farfurii de mere. Am mîncat pentru prima oară harbuz. Am cumpărat ”Viața în univers”.

Miercuri 28 august 1963. Am făcut curățenie prin ogradă și în bucătărie (la deal).

Joi 29 august 1963. A fost cald. Am reparat bicicleta cea mare. Frumoasă zi de vară.

Vineri 30 august 1963. Tata a fost la Rădăuți și a vîndut bicicleta cea mare (500 lei). A fost un vînt puternic care scutura merele, perele și în special prunele coapte. A apărut nr. 6000 al ”Scînteii”

Sîmbătă 31 august 1963. Am încercat să învăț ceva la franceză și am reușit să învăț majoritatea regulilor de citire a cuvintelor. Același vînt de ieri  amenința să dărîme acoperișul de la grajd care abia se mai ține. Mi-am cumpărat Franceza și ”Prolog la dezarmare”.

Duminică 1 septembrie 1963. Am primit ”Magazinul” și ”Scînteia”. A fost cald. Mama și tata au plecat în vizită la familia Goraș, iar eu cu Mircea am fost la film: ”Petrea cel isteț”, producție sovietică. Personaje: Petrea, popii, boierul, hangiul, Rosita, Pașa Hassan, Nastratin Hogea (Marco + Assur), măgarii. Petrea este izgonit din sat, iar el pleacă cu Marco în lume. Însoțit de o serie întreagă de peripeții, Petrea face tot ce poate pentru a-i ajuta pe cei săraci. În asemenea împrejurări el îl cunoaște pe Nastratin Hogea. Cu ajutorul acestuia el scapă din sac. Filmul a fost în culori. Jurnalul a fost despre spărgătorul de ghiață atomic, V.I. Lenin. Am citit ”Baltagul” (recitire).

Luni 2 septembrie. Am tăiat popușoii și am curățat o covată de mere. Mama a văruit în bucătărie.

Marți 3 septembrie 1963. Astă noapte Muț a adus o minge. Azi am pus mere la uscat și am desfăcut porumb. În ultimele săptămîni aproape toate zilele au fist zile ”de efort”, ”de sacrificiu” etc.

Miercuri 4 septembrie 1963. Tata și cu mama au plecat la Siret și au cumpărat 4 cămăși Am mîncat, pentru prima dată în acest an, struguri. Am 38 de lei.

Joi 5 septembrie 1963. Am citit ”Prolog la dezarmare” de Liviu Rădescu. A fost cald. Oamenii recoltează popușoi și fac prune uscate.

Vineri 6 septembrie 1963. Am fost cu Mircea la Siret pe jos. Ne-am pornit la 8 și am ajuns înapoi la 16. Tata ne-a certat. A fost destul de cald ca să pot obosi cum trebuie. Apoi am fost la Minigeni pentru proba la palton.

Sîmbătă 7 septembrie 1963. Dimineața mama și tata au plecat la Rădăuți, la Consfătuire. Azi am stat singuri acasă.

Duminică 8 septembrie 1963. Am desfăcut popușoi. Mama a cumpărat coli albastre. Se apropie școala. Mama va merge la Școala din Bălinești. Anui trecut a învățat clasa I-a. Anul ăsta – clasa IIaa. A fost cald.

Marți 10 septembrie 1963. A fost cald. Mi-am cumpărat aproape toate caietele. După amiază a plouat.

Miercuri 11 septembrie 1963. Am strîns toți popușoii din grădină și am desfăcat.

Joi 12 septembrie 1963. Tata a fost la Rădăuți și m-a înscris la internat. Seara am fost la film: ”Pînze purpurii”, producție sovietică. Personaje: Longren, Assol, Mary, căpitanul Grej, Menners.

Vineri 13 septembrie 1963. Am desfăcut popușoii toți, apoi am cules merele. Spre seară a început să plouă.

Sîmbătă 14 septembrie 1963. Am plecat seara la Dornești. Cocuța a intrat la facultate.   (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 394 Luni 29 ianuarie 2018. Jurnalul de vacanță al unui viitor licean prostuț (122).

A doua vacanță este vacanța mare dintre clasa a VII-a și clasa a VIII-a. (26 iunie 1963 – 14 septembrie 1963. Aveam 13 ani. Grămești.

Miercuri 26 iunie 1963. Am fost de două ori la baie (în rîul Siret) și am deprins puțin a înota. Am cumpărat un cuțit de 4,50 lei și am fost la stînă de unde am luat 5 kg de caș și unul de urdă.

Joi 27 iunie 1963. I-am scris lui Radu (Stelian). Am fost la scăldat și am trecut Siretul înot cu puțină spaimă și cîteva cufundături.

Vineri 28 iunie 1963. O căldură înăbușitoare. Am fost la baie (scăldat). Mama se pregătește pentru mîine.

Sîmbătă 29 iunie 1963. Ziua de hram a satului. Am fost la baie, apoi la ”strînsură”. (L.D.: ”Strînsura” era locul unde se strîngeau oamenii în zile de sărbătoare. Cînta fanfara, se juca/ dansa, se prezentau spectacole, se aduceau scrînciobe mari, se făceau numere de circ, se aducea bere și sifon, se hîrjoneau copii, se făceau noi prietenii/ cunoștințe etc.). N-a fost scrînciobul. Au fost (în vizită la noi) tov Goraș + Tica cu motoreta (L.D.: cei doi erau cadre didactice la Școala din Bălinești). După asta au plecat cu toții la chermeză. Eu am fost la film și am văzut ”Cazul Gleiwitz”. M-am culcat la 1 noaptea. Voi merge în tabără.

Duminică 30 iunie 1963. Am fost la scăldat și am jucat ”polo” cu o sticlă cu dopul pus. Aseară am stat și am citit ”Cazul sergentului Grișa” pînă tîrziu.

Luni 1 iulie 1963. N-am mai fost la scăldat. A plouat cu piatră și a trăsnit o casă la Zamostea. Mi-am cumpărat oglindă.

Marți 2 iulie 1963. A fost cald. M-am jucat cu Muț și am cules vișine. Mama a fost după salar(iu). După amiază a fost răcoare.

Miercuri 3 iulie 1963. Mama i-a scris buniței. Mircea s-a îmbolnăvit puțin. Astăzi are loc la școală deschiderea festivă a taberei de vară.

Joi 4 iulie 1963 – Joi 11 iulie 1963. Mi-am întrerupt însemnările deoarece am pierdut acest caiet și nu mi le-am reluat decît pe data de 11 iulie.

Joi 11 iulie 1963 – Luni 15 iulie 1963. Am văzut filmele ”Dosarul furat” și ”Stolul captiv”, primul producție germană, celălalt bulgară. Am fost mereu la baie, zilele trecute fiind foarte călduroase. Am prins meșteșugul înotului și știu foarte bine. Pe data de 15 am primit scrisoare de la Radu și de la bunița.

Marți 16 iulie 1963. A fost cald. Am mîncat prima dată ardei din grădină. Castraveții ”Lang”-i sînt mari.

Miercuri 17 iulie 1963. A fost cald. Mama și cu tata au fost la baie (L.D.: la rîul Siret care separă comuna Grămești de Comuna Mihăileni, Botoșani). Am mîncat castraveți de la Hanceriuc.

Joi 18 iulie 1963. Am fost la scăldat. Pînă la amiază a fost o căldură înăbușitoare. La baie, la Siret, a venit Truță Cojocaru cu o cameră de la o roată de tractor. După amiază am udat în grădină, însă după asta a venit o ploaie… Apa a ieșit în drum cărînd mîl de pe deal. Am citit în ziar scrisorile P.C.C. și P.C.U.S. (L. D.: era vorba despre disputa ideologică dintre partidele comuniste din China și Uniunea Sovietică, o dispută care a durat și a influențat și politica de independență față de Moscova începută de Gh. Gheorghiu-Dej și, ulterior, Nicolae Ceaușescu).

Vineri 19 iulie 1963. De dimineață – o căldură înăbușitoare. După amiază am fost la baie, dar apa era cam tulbure.. A plouat puțin.

Sîmbătă 20 iulie 1963. Sf I(u)lie. Zi de hram la Rogoșești și Cîndești. Am cules vișine cu o scară foarte lungă. Am început să citesc Sadoveanu.

Duminică 21 iulie 1963. Dimineață călduroasă de 25 grade C. Avem pentru iarnă 20 kg compot de vișine, dulceață de vișine și vișinată. Am vizionat filmul ”Primele încercări”, producție sovietică. Acțiunea se petrece în 1905.

Luni 22 iulie 1963. Am fost la scăldat. A început secerișul. Au fost la noi în vizită tov Romenco și tov Repta cu o mașinuță mică.

Marți 23 iulie 1963.  După amiază au fost la noi tov Repta + dna. Repta cu motocicleta. M-am culcat la ora 11 și jumătate. (L.D.: Fam Repta erau din Șarul Dornei, localitate unde am locuit și noi între anii 1955 – 1960. Mai mult, familia noastră a locuit în același imobil din Șarul Dornei, în același imobil cu Magazinul sătesc, imobil acum dispărut și înlocuit cu o vilă ”babană”).

Miercuri 24 iulie 1963. Cu toate că a fost cald, n-am mai fost la baie.

Joi 25 iulie 1963. Mi-am înregistrat cărțile (111)

Vineri 26 iulie 1963. De trei zile vine D.I. la preparații (L.D.: adică la meditații la matematică). Din motive necunoscute am încasat (bineînțeles fără voia mea) trei pumni și ceva + trei nuiele, două de-a lungul și una de-a latul. Nu știu cum s-a nimerit că eram cu găleata de apă în mînă, iar în momentul în care o nuia a căzut de-a lungul șirei spinării am suferit un șoc nervos și-am căzut jos cu găleata de apă deasupra mea. Tot apa m-a dezmeticit și-am ajuns afară. Se împlinesc 10 ani de la insurecția din Cuba (Fidel Castro).

Sîmbătă 27 iulie 1963. Am reparat bicicleta cea mică. Apoi am făcut poezii lui ”nea Pandele”.

Duminică 28 iulie 1963. Am primit revistele și ziarele: ”Probleme ale păcii și socialismului”, ”Scînteia”, ”Contemporanul”, ”Magazin”, ”Scînteia pionierului”, ”Gazeta învățămîntului”, ”Veac nou” și ”Zori noi”. A fost meci de volei  și de fotbal la Zamostea între Zamostea și Grămești. Au cîștigat zamostenii cu 3-1 la volei și 4-1 la fotbal. La film am văzut ”Primele încercări”.

Luni 29 iulie 1963. Dimineața mama și tata au plecat la Siret să cumpere mobilă, dar n-au găsit. A plouat.

Marți 30 iulie 1963. Dimineața am fost cu mama la Bălinești. Am fost la baie după o întrerupere de cinci zile. A plouat tare. Un timp a plouat cu soare și s-a făcut curcubeu. A trăsnit un stîlp de telegraf. Spre seară o parte din cer era înnegurat și urîcios, altă parte senin, spuzit de stele, iar o altă parte cu nori albi, curați.

Miercuri 31 iulie 1967. Am fost la baie. Am citit ”Pilotul navei stelare”. M-am frizat pentru prima oară.

Duminică 4 august 1963. Am fost cu Mircea, Mihai Horodincă și Stelică Irimia (Bizică) la rîul Siret. Mi-am cumpărat cărți de clasa VIII-a + ”Baltagul”  de Mihail Sadoveanu și ”Așa s-a călit oțelul” de Nikolai Ostrovski. Am cumpărat 2,5 metri de nylon pentru undiță. + patru cîrlige de pește. Am pus o coadă bună la undiță, dar n-am prins nimic pe ziua de azi.

Luni 5 august 1963. N-am fost nicăieri și în general n-am făcut nimic.

Marți 6 august 1963. Am cărat 20 de căldări cu apă și am udat grădina. Se împlinesc doi ani de la zborul cosmonautului Titov. Am prins primul meu pește, cca 15 cm. Mircea a prins și el doi pești mai mici.

Miercuri 7 august 1963. A fost foarte cald, ceea ce se întîmplă de cîteva săptămîni. A fost tov Maximiuc Costache cu soția Maria Maximiuc pe la noi. Am vorbit despre examene, Radio Moscova și Radu Stelian. Am prins al doilea pește (mai mic). Din Micul Dicționar Enciclopedic: ”Luteranism = curent religios apărut în Germania (prima jumătate a secolului al XVI-lea întemeiat de Martin Luther”.

Joi 8 august 1963. Tata a plecat la Rădăuți și mi-a cumpărat manualele de Latină și Istorie, plus cartea ”Limba corectă”. Căldura continuă și stăruie. Frunzele castraveților stau ca fierte din cauza căldurii. Citesc ”Poemul pedagogic” de A.S. Makarenko.

Vineri 9 august 1963. De dimineață s-au văzut unele semne de ploaie: cîțiva nori tulburi și un vînticel care promitea că va aduce și alții. Spre amiază, cerul s-a înnourat de-a binelea și a tras un ropot de ploaie care a stins puțin arșița pămîntului. Seara ploaia a contenit, dar s-au întețit fulgerele. La Ciomîrtan a trăznit un grajd cu 30 de cai dintre care 27 au murit. Ploaia a fost foarte bine venită.

Sîmbătă 10 august 1963. M-am sculat pe la 6. Cerul era înnourat. M-am apucat să citesc din Makarenko și îmi place foarte. După amiază a plouat iarăși.

Duminică 11 august 1963. Dimineața a fost un timp urît, cu vînt și cu soare care te țin în casă. Au început să apară biciclete marca ”Elegant”. Am văzut filmul ”Samp. și melodii”. Azi a fost Ziua minierului.       (va urma)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 393 Duminică 28 ianuarie 2018. Jurnal de vacanță al unui viitor licean prostuț (121).

Prima vacanță consemnată în Jurnal este cea dintre trim. II și trim. III din clasa a VII-a. (22 martie 1963 – 7 aprilie 1963). Aveam 13 ani. Grămești.

Vineri 22 martie 1963. Vacanța de ”primăvară” a început cu o zi de iarnă. Afară ninge, iar drumul s-a acoperit de zăpadă. Au început să meargă săniile trase de cai. Am mers la școală numai cu un caiet pentru pregătire la limba romînă. Costică Afădăroae a adus la școală un mic tub cu dop. Am pus în el un chibrit și la fund am aprins un altul. Din cauza căldurii, chibritul din ”eprubetă” a început să sfîrîie, degajînd un gaz albicios, ca apoi dopul să sară cu putere. Am încercat și eu să fac această ”experiență” și… m-am cam fript. (L.D. Costică Afădăroae era foarte bun la matematică și tata mi-l dădea mereu ca exemplu, mai ales pentru faptul că provenea dintr-o familie nu prea înstărită, dar muncitoare și onestă.. Eu îl admiram pentru ușurința cu care reținea esența regulilor matematice. A făcut mai tîrziu liceul și facultatea devenind un bun inginer. Ne-am (re)întîlnit la acea revedere organizată de Vasile Amariei, despre care am notat mai jos) Sper ca prietenul meu Costică să citească aceste însemnări ale mele din clasa VII-a).

Ieri, la sfîrșitul orelor, tov prof Huianu D-tru a ținut o mică cuvîntare în legătură cu încheierea trimestrului II. S-au furat în clasă două stilouri. Mama și cu tata s-au dus la film și au venit la 11 ½. Au văzut filmele ”Transportul” și ”Iubire încătușată”. M-am culcat la 12 1/3.

Sîmbătă 23 martie 1963. Mama a plecat la Siret. Am primit pachet de la bunița. A nins, iar apoi s-a făcut frig. Am expediat scrisoarea către Radio Moscova (4 lei).

Duminică 24 martie 1963. Mama a fost la învățămînt politic, iar eu am stat mai mult pe drum, cu sania. Am făcut abonament la ”Magazin”.

Luni 25 martie 1963. Am început să citesc cartea ”N-a fost în zadar” de Al Șiperco. A fost cald și zăpada a început să se topească. Am făcut abonament la ”Scînteia”. Am început să fac exerciții la matematică. Mama și tata s-au dus la școală la o ședință. Școala a făcut trei deplasări (Minigeni, Bălinești, Grămești) pregătindu-se pentru faza comunală a concursului. Noaptea a fost frig și a înghețat.

Marți 26 martie 1963. Afară e cald și apa curge în pîraie destul de mari. Soarele încălzește mai cu putere și păsărelele își cîntă melodiile prin copacii din fața casei.

Miercuri 27 martie 1963. De dimineață a fost înnourat, dar spre amiază s-a mai încălzit. Tata a fost la Siret cu aparatul de radio. I-am scris buniței. Am ascultat ”Vorbește Moscova” la radio-ul nostru.

Joi 28 martie 1963. Noaptea nu a mai înghețat. Seara m-am dus la școală să văd brigada de agitație a Căminului cultural. Pe lîngă brigadă am văzut filmul ”Întîlnire pe cablu” (producție sovietică). Mitea Gorin, funcționar la o bancă se hotărăște să rămînă în taiga cu o brigadă de defrișare de dragul Galiei, șefă de brigadă tot în taiga. Nedeprins cu munca fizică, lui Gorin îi vine greu, dar totuși rămîne aici. Prietenia dintre el și Galea, prietenie care devine tot mai puternică, îl determină pe Gorin să devină un om muncitor, harnic și curajos. Lăsîndu-se de unele mentalități pe care le mai moștenea, Gorin este felicitat pentru munca depusă și, totodată, primit în Comsomol.   … Liniile de înaltă tensiune sînt instalate și tot pe aceste linii are loc ”întîlnirea pe cablu” a celor doi prieteni: Galea și Mitea. Întîlnirea lor pe cablu le dă prilejul unor destăinuiri de viitor. Pînă acum nu prea am văzut multe filme, însă unele pe care le-am văzut mi-au rămas întipărite în minte: Așa sînt: ”Misterul fotografiei găsite”, ”Mitrea Cocor”, ”Setea”, ”Omul amfibie”, ”Patru în potop”, ”Avionul pleacă la ora 9”, ”Ultima repriză” și altele.

În seara aceasta am văzut un băiat de la Liceul Militar din Cîmpulung, îmbrăcat în uniformă. Avea o șapcă înaltă, foarte frumoasă, uniforma bleumarin cu vipușcă roșie la toate încheieturile, epoleți și nasturi de alamă. Cît n-aș da să fiu și eu în pielea lui. M-am culcat la ora 12. (L.D.: În 2013, în organizarea lui Vasile Amariei, învățător la școala din Grămești, școală pe care a absolvit-o în 1963, a avut loc o întîlnire a absolvenților școlii din Grămești. Fostul elev al Liceului Militar, Andrușcă, pe care l-am admirat atunci, a venit la întâlnire, avînd gradul militar de general).  M-am culcat la ora 12.

Vineri 29 martie 1963. Vremea s-a stricat brusc și a început să ningă, apoi să plouă și să fie frig. N-am avut nimic la poștă și sînt cam supărat pe Stelian Radu.

Sîmbătă 30 martie 1963. Vremea a fost aspră. Dimineață am terminat de citit ”N-a fost în zadar” de Al Șiperco.

Duminică 31 martie 1963. Tata a ridicat de la poștă un pachet de la bunița. Mama i-a răspuns buniței. Astăzi are loc la Zamostea concursul cultural artistic al pionierilor.

Luni 1 aprilie 1963. A nins și a fost frig. N-am păcălit și n-am fost păcălit. Am fost la Vasile acasă și l-a întrebat despre rezultatele de la concurs. La pionieri: Loc I Grămești; Loc II Bălinești, Loc III Zamostea. La UTM iști, Loc I Grămești (brigadă și solo-uri). Azi am făcut toată ziua ”sport” pe afară: ”haltere”, ”aruncarea lăncii”, trîntă, ochire cu bulgări de zăpadă și ridicarea în mîini.

Ca să fac haz de Mircea am făcut un dîmb de zăpadă de unde să sărim cît mai departe (lungime), apoi Mircea a plecat în casă. În acest timp eu am scobit în dîmb și am făcut o groapă pe care am acoperit-o cu zăpadă pufoasă, ca să nu se cunoască. Cînd Mircea a mai sărit, a căzut în groapă. I-am spus, rîzînd: ”Ce-ai făcut Mircea, mi-ai stricat groapa pe care eu o pregătisem ca să prind iepuri?”. Azi a fost o zi de vacanță cu adevărat. Am mai recapitulat materia la ”Geometria” de clasa VI-a.

Marți 2 aprilie 1963. Ninge ca în luna decembrie. Am făcut ”sport”. Am repetat materia geometriei de clasa VI-a. URSS a lansat la ora 16 ”Luna – 4”. M-am culcat la 11.

Miercuri 3 aprilie 1963. Afară e frig și zăpada e mare. Am scos din nou sania. Tata s-a dus după salar(iu) și a venit cam cu chef. Mai sînt cîteva zile și iar începe școala. Din motive necunoscute, poșta n-a mai venit.

Joi 4 aprilie 1963. De dimineață a fost un cer senin și albastru. Soarele am mai încălzit puțin și zăpada începe să se topească. E un fel de primăvară neobișnuită. A nins și s-a topit din nou – de cîte ori? –fără ca totuși primăvara să mai vină. Mai sînt cîteva zile pînă la începutul trimestrului, dar eu nu mi-am pregătit nici o lecție.

Seara am fost la film. Am văzut filmul ”Curcanii” prod. a studioului ”Lenfilm”. Întîmplarea se petrece în Lituania pe vremea cînd oamenii credeau în biserică și popi. Într-un sat trăiește un boier tare pestriț la mațe (sau negru în cerul gurii) care avea un număr oarecare de curcani buclucași. Dar în acest sat nu trăiește doar acest boier zgîrcit, ci și un slujitor al acestuia, plus un popă evlavios. Slujitorul se afla în dragoste cu fata morarului (Rojite) de la curtea boierului. Dar el îl are ca rival pe paraclisierul bisericii. După mai multe întîmplări cu haz, paraclisierul vrea să se spînzure din dragoste pentru Rojite. Nu-și duce planul la îndeplinire deoarece îl oprește părintele care i-o promite pe Rojite. Nemaiavînd răbdare să-l aștepte pe popă, paraclisierul (poreclit ”feștilă”) vrea să fure curcanii boierului, prefăcîndu-se în Sf. Gheorghe. După ce încarcă curcanii se întîmplă ceva care l-a lecuit. Pe drum se întîlnește cu slujitorul care, netemîndu-se de sulița lui, îl dezbracă și îl demască pe ”feștilă” și îi face vînt în prăpastie. De aici nu mai apare nici pînă la sfîrșitul filmului. Boierul a avut o serie de incidente cu popa, dar pînă la urmă se împacă, ca mai apoi să se certe pentru totdeauna și aceasta numai din cauza curcanilor. Acțiunea se termină în felul următor; slujitorul și cu Rojote pleacă în lume, bazîndu-se pe forța brațelor lor de muncă.  Filmul a avut și un jurnal despre Cuba și Fidel Castro. Am văzut-o pe tovarășa Maximiuc Maria cu fetița lor, Cornelia. (L.D.: Ca o ironie a sorții, fiica profesorului de română C. Maximiuc a fost notificată la naștere drept Cornelia Macsiniuc). A fost și Andrușcă de la Liceul Militar. M-am culcat la 11.

Vineri 5 aprilie 1963 Am instalat, din nou, căsuța păsărelelor. Azi e un cer senin și albastru, iar zăpada a început să se topească iarăși. E o plăcere să auzi dimineața pe răcoare ciorovăiala păsărelelor. Le-am pus miez de pîine și ele mănîncă. Dimineața m-am simțit foarte rău. Cu toate acestea, m-am pornit cu tata, cu bicicletele, la Siret (9 km), iar pe drum mi-a trecut. Tata și-a cumpărat o haină.

Sîmbătă 6 aprilie 1963. E o dimineață minunată. Noaptea a înghețat, dar cum a răsărit soarele, pămîntul a și început să se dezmorțească. Am cules omizi. Primii cocostîrci i-am văzut azi (doi). Ca de obicei, seara a înghețat din nou.

Duminică 7 aprilie 1963. A fost senin și cald, ca în ultimele trei zile. Am fost la Vasile Amariei să întreb de lecții: mîine începe trimestrul III. Am văzut 12 cocostîrci. Seara am fost la film: ”Aventurile lui Kroș”, producție a studioului sovietic ”Maxim Gorki”. Eroul filmului, Krașennikov – numit și Kroș – a venit împreună cu clasa lui ca practicant la o autobază din Moscova. El și prietenii lui, Igor, Vadim, Nadia și toată clasa sînt clasificați de directorul autobazei, Vladimir Grigorievici ca fiind: leneși, fără voință etc. Vrînd să repare un camion vechi, practicanții iau, fără voia directorului, mai multe piese. Totodată, dispar și niște amortizoare. Pînă la urmă, acestea se găsesc. În timp ce conducea mașina, Kroșa văzu că mașina a luat-o pe un șes și cu toate că învîrtea cu viteză volanul, camionul a mers tot înainte și s-a răsturnat. Cînd s-a cercetat accidentul s-a observat că o remorcă în loc să fie legată de cîrligul de tracțiune, a fost legată de bara de direcție care s-a rupt. Cînd au terminat practica noii șoferi, tehnicieni și vopsitori s-au adunat să-și ia rămas bun de la director. Acesta întîi i-a lăudat pe copii, apoi l-a criticat pe Kroșa, ca apoi, să-i spună: ”Bravo, Kroșa”. Deoarece în timpul zilei nu mi-am învățat pentru mîine, am stat seara să învăț.        (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 392 Sîmbătă 27 ianuarie 2018. Jurnal de viitor licean prostuț (120). Intermezzo explicativ – implicativ.

Pentru că am încheiat întreaga perioadă (consemnată în Jurnal) referitoare la studiile gimnaziale și liceale (mai puțin ultimul trimestru din clasa XI-a), reamintesc aici că vor urma episoade care vor descrie TOATE vacanțele (mici – între trimestre, și mari – între ani de studii). În total vor fi zece vacanțe mici și patru mari. Adesea, vacanțele pot fi chiar mai semnificative pentru cunoașterea unui om, deoarece prostiile își pot da drumul, în aceste contexte de presupusă maximă libertate, fără alte eventuale opreliști convenționale (familia, școala etc.). După ce voi epuiza însemnările din cele zece vacanțe, voi încheia acest subserial cu ultimul trimestru de licean (prostuț!). Serialul (cel infinit!) va continua cu articole pe tema inteligenței și prostiei din cultura română (îndeosebi cea actuală, dar și cu benefice incursiuni în trecut și în culturi din care noi românii ne-am ”adăpat” sau pe care le admirăm/ desconsiderăm).

Sper ca cititorii mei să fie de acord cu mine că printre cei mai îndrituiți să scrie despre ”prostie”  sunt aceia care au acumulat mari cantități de prostii făcute la viața lor. Anticipez puțin o subtemă viitoare și afirm că absolut toți oamenii (vii) din lume sunt aproape permanent și proști și inteligenți, în sensul că fiecare persoană este aptă de a face acțiuni prostești sau inteligente, și chiar le face. Ne diferențiază ”dozele”/ propoprțiile în care cele două categorii de acțiuni ne caracterizează. (Toți suntem la fel: diferiți!). Evidențele ne spun că spiritul critic prevalează covârșitor asupra spiritului autocritic de unde și concluzia (falsă în esență, dar confortabilă în aparență) că – mereu – proștii sunt (doar) alții. Dar convingerea că proștii sunt mereu alții coroborată cu definiția prostului (unul care se crede deștept) duc la concluzia (ușor tristă și descurajantă) că proștii sunt majoritari în lume, fapt ce nu poate fi, din păcate, contrazis. Divagații, speculații și alte considerații pe această temă vor fi mereu prezente în serial, dar asta nu mă exclude deloc din mulțimea care deține majoritatea. Pe contul de FB al unui amic, un amic al amicului scria, cu un ușor aer de superioritate, că toți aceia care scriu despre proști și prostie sunt… cam proști. Așa este, amice de amic: oamenii inteligenți nu se țin de prostii și nu se preocupă de ridicarea proștilor la nivelul inteligenței lor (relative, desigur). De regulă, cam așa se (mai) întîmplă: vrînd se te detașezi, te incluzi; vrînd să te scuzi, te acuzi. Cred că ”De te fabula naratur” ar fi un Motto potrivit pentru toate articolele pe tema prostiei (cu alte cuvinte i-am dat dreptate amicului amicului meu).

În fine, cu titlul de respect față de orice opinie formulată la această (generoasă) temă, amintesc aici și observația făcută de o amică referitoare la sugestia indirectă pe care o fac cititorilor că ar fi niște proști. Aici amica are dreptate: eu mă refer/ adresez la marea majoritatea a oamenilor (adică exclud geniile, sfinții și îngerii), iar despre această majoritate (în care, cu umilință mă includ) am scris mai sus. Oare să fie chiar așa de greu să ne asumăm prostiile făcute în viață?

Tema este extrem de generoasă și mereu prezentă în mass media, viața politică și în viață, în general. Aproape că nu este zi în care să nu se facă referire la această atotprezentă temă. Se spune că prostia nu doare imediat, dar costă al naibii de mult și doare pe termen lung. Fără să vreau am atins, iar, o constatatre mai veche a mea: sărăcia și prostia merg mînă-n mînă. Asta nu înseamnă că opulența furăcioasă și mafiotică ar fi vreun semn clar de inteligență. Unul dintre scriitorii mei preferați, Radu Paraschivescu, confirmă că naivitatea (prostia) are dimensiuni planetare, iar la noi… Mai bine dați click pe acest link: https://pressone.ro/radu-paraschivescu-sa-nu-ne-ferim-de-cuvinte-sunt-foarte-multi-prosti/  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 391 Vineri 26 ianuarie 2018. Jurnal de viitor licean prostuț (119).

Luni 13 mai 1963. Am mers la școală ca și ieri. Am dat teză la chimie (întrebuințările derivatelor petrolului). Nici o scamă de nor nu se vede și este cald. Tata a pus roșii și ardei în grădină. A ieșit porumbul și au înflorit lalelele și liliacul. Perii, cireșii și vișinii și-au scuturat floarea, iar merii sînt înfloriți din plin. R.D.G. – R.P.R.  1 – 1 (fotbal, tineret).

Marți 14 mai 1963. De dimineață am mers la școală în flanea și pantaloni lungi. A treia oră m-a trimis tata acasă cu niște carne de miel și mi-am schimbat hainele. Am luat pantalonii scurți și tricoul. Facem pregătire de zor cu tov prof Huianu Dumitru. Am luat 10 la geografie (teză). A fost nenea Grigore pe la noi (L.D.: nenea Grigore (Flaișer) era fratele buniței (Anghilina Flaișer), care era mecanic de locomotivă și locuia, împreună cu familia, la Dornești. Am sincere sentimente de recunoștință față de nenea Grigore și soția lui (tanti Nuți) de la care am primit serioase sfaturi de comportament în viață, plus o mare admirație față de modul cum își educau fetele: cea mare era Cocuța (care apare în primele pagini ale transcrierii acestui Jurnal; cînd am intrat eu la liceu, Cocuța a intrat la facultate, la Iași); cea de a doua, Tanța, era în clasa 10-a cînd eu am intrat în clasa 8-a, fiind ”protectoarea” și povățuitoarea mea în clasa 8-a. O amintire cu Tanța, o ființă de o delicatețe și o feminitate remarcabile: intrînd în clasa IX-a D, unde erau/ eram mai mulți băieți, era mereu întîmpinată cu apropo-uri, fluierături și chiar ”mici atingeri întîmplătoare”. Colegul meu Ipati Șefan, un elegant, simpatic și îndrăzneț băiat de Rădăuți a întrecut puțin măsura, iar reacția Tanței a fost pe cât de surprinzătoare, pe atât de binevenită: o pereche de palme răsunătoare, însoțite de un zîmbet a la Gioconda au tranșat în favoarea ei, pentru mult timp, problema. Am amintit aceste ”amănunte” pentru că Tanța va apărea, din nou, într-una din vacanțele petrecute la București).

Miercuri 15 mai 1963. Am dat teză la istorie cu Apalaghiei Ileana (reforma agrară). Am dat lucrare la muzică (10) și lucrare la Constituție (10). A fost foarte cald.

Joi 16 mai 1963. Am luat un 9 la anatomie. După amiază s-a stîrnit un vînt… ; a rupt un gard, a dat jos cușca păsărelelor din copac și a rupt mugurii.

Vineri 17 mai 1963. Am luat 9 în teză la chimie.

Sîmbătă 18 mai 1963. Am dat teză la matematică f. bună. Noaptea  a plouat puțin.

Duminică 19 mai 1063. Am aflat nota la matematică (10). Am fost la Vasile Amariei și am făcut 5 probleme la algebră plus cîteva fraze la gramatică. A fost cald toată ziua. Mama a pus smochine la borcan (pentru vin).

Luni 20 V 1963. Am luat un 10 la romînă (figuri de luptători). Mircea a fost la Siret. Seara am văzut filmul ”Secțiunea V-a” producție ceho-slovacă. Am pregătit pentru mîine o compunere de zece pagini.

Marți 22 V 1963. După amiază a plouat bine și a cam mîlit. După aceasta s-a făcut răcoare.

Miercuri 22 V 1963. Am luat 10 la Constituție și la muzică. Tov ing Cracană a ținut o conferință despre actuala reformă în agricultură.

Joi 23 mai 1963. A fost călduț, iar ploaia de alaltăieri a prins foarte bine. Am luat un 9 la agricultură și un 10 la geografie.

Vineri 24 V 1963. Am făcut, ca întotdeauna, pregătire la l. romînă. După amiază m-am culcat puțin, dar cînd m-am sculat m-am, speriat că e dimineață și că am întîrziat la pregătirea la geografie: ”Cît e ora? A trecut de 7?”. După aceea am rîs pentru că m-am speriat degeaba. Ultimele două nopți m-am culcat la ora 11 și m-am sculat la 6. A început să mă doară splina. Primul examen va fi la limba romînă pe 3 iunie. Mama a făcut abonament la ”Zori noi”. Bunița plănuiește o excursie cu mine la București pe vreo două luni. Ar fi foarte bine.

Sîmbătă 25 V 1963. Cosmos 18. S-a sărbătorit ultimul clopoțel. Elevii au înmînat buchete de flori profesorilor. Tov prof Huianu a vorbit despre sfîrșitul orelor de curs și simbolul florilor dăruite. Apoi a vorbit tov dirigintă Marianciuc Varvara. Cîteva fete au plîns. Seara a fost o reuniune tovărășească. Eu nici n-am fost. Am omorît 100 de muște.

Duminică 26 mai 1963. Mama și tata au plecat la Siret la 6. Am mai omorît o sută de muște. Am fost cu Mircea, Vasile Amariei, Tucă Pomparău și Hărăluță Cojocaru pe deal. Noii UTM isști s-au dus la Rădăuți după carnete.

Luni 27 mai 1963. Dimineața am fost supărat din cauza ma(m/p)ei. (L.D. Am recurs la această naivă ”stratagemă” de a scrie că am fost supărat pe mama, scriind  m/p după care, după cîteva zile, sperînd că mama nu mai citește din urmă, am tăiat p-ul și a rămas… adevărul.) Am făcut pregătire la geografie, romînă, matematică și istorie. Cînd am venit de la școală, mama nu m-a lăsat să iau ochelari de la ”oghelar”. Dar nici eu nu m-am rugat. Am găsit în ziar explicația științifică a trombei de praf uscat din comuna Satul Mare.

Marți 28 mai 1963. Dimineața a plouat și m-am dus la școală cu pelerina. Am făcut pregătire de la 8 pînă la 11 (romînă, matematică, geografie). Mai sînt cinci zile pînă la primul examen. La noi în clasă sînt doi repetenți (Mustață Ilie și Saviuc Radu), un neclasificat (Macovei H.) și șase corigenți. Au scăpat mulți cu medii de pomană; profesorii au pus note bune la cei căzuți. Azi am luat ma(m/p)a la școală. Cît despre viitoarele examene azi nu mi s-a mai părut dracul chiar atît de negru. Echipa Rapid a primit Cupa Campionilor Europeni la volei. A murit scriitorul Ion Agîrbiceanu.

Miercuri 29 mai 1963. Am făcut pregătire la toate obiectele de examen. Mai sînt patru zile și avem examen la limba romînă. A plouat.

Joi 30 mai 1966. M-am sculat la 5 dimineață. Afară e soare și o dimineață foarte frumoasă. Am făcut pregătire la romînă, matematică, istorie și anatomie.

Vineri 31 mai 1963. M-am sculat la 5. De dimineață a început să plouă. Am făcut ultimele ore de pregătire. Azi, nu știu de ce, n-am învățat mai nimic. Mama a primit cadou (parfum și… (indescifrabil).

Sîmbătă 1 iunie 1963. Mai am o zi pînă la examen la limba romînă. Am primit cadou din partea mamei (Ziua copilului) o ciocolată și o pereche de ciorapi supraelastici. Am învățat la limba romînă și la anatomie.

Duminică 2 iunie 1963. Începînd de azi primim ”Zori Noi” în loc de ”Scînteia”. Am învățat numai la romînă și în special la literatură.

Luni 3 iunie 1963. Primul examen, primele emoții. La limba romînă comisia a fost formată din tov prof  Huianu Dumitru, Marianciuc Titus și Panțir Alexei. Am ieșit al doilea din grupa de voluntari. Biletul pe care l-am tras cerea să povestesc balada ”Lazăr de la Rusca” și ”Cîntecul răzeșului”. Apoi am avut de analizat sintactic și morfologic. Am terminat la ora 9 și 10. Azi tata mi-a cumpărat o pelerină de ploaie (38 lei).

Marți 4 iunie 1963. Liberi! N-am învățat la nimic și abia am citit o dată lecțiile. Bunița a înfășat așternutul, dar eu nu m-am culcat deloc. Toată noaptea am stat cu Istoria dinainte, fără să închid un ochi.

Miercuri 5 iunie 1963. Examen la Istorie: ”Răscoala de la Bobîlna” și ”Situația Romîniei în timpul războiului antisovietic”. Biletul nr. 9. Prime chestiune – 10, a doua – 9. A asistat tov director, tov prof Huianu D-tru și Apalaghiei Ileana. Mîine am examen la geografie.

Joi 6 iunie 1963. Azi m-am sculat la 5. Am tras primul biletul (nr 3). ”Înfățișarea reliefului patriei noastre” și ”Energia electrică”. Prima – 10, a doua – 9.  A fost cald.

Vineri 7 iunie 1963. Am dat examen la anatomie. Comisia: Marianciuc Varvara, Panțir Alexei și Moldovanu Gheorghe. Am avut pe bilet: 1. ”Proprietățile mușchilor” (nota 10); 2. ”Igiena locuinței” (nota 10). Media 10.

Sîmbătă 8 iunie 1963. Ieri m-am culcat la 9, iar azi m-am sculat la 7 ½, așa că n-am auzit cele două împușcături (avioane). După amiază a venit Bejenaru Petru și Aivănesei Elena (Lili) și împreună am făcut niște exerciții și demonstrații. A fost foarte cald. M-am culcat la 10…

Duminică 9 iunie 1963.  … și m-am sculat la 8 ½. Afară e cald. Tata a pregătit actele pentru înscrierea la Școala Medie din Rădăuți. A fost Bejenaru Petru și am lucrat exerciții la matematică. După ce a plecat el am spart un geam cu mingea. Azi a avut loc serbarea de sfîrșit de an pentru clasele I – IV.

Luni 10 iunie 1963. Am dat examen la matematică și am luat 10 (Aria sectorului circular, o problemă  de algebră și un ex. de aritmetică). Pînă acum, am la toate examenele 10, numai la romînă am 9. După examen m-am plimbat toată ziua cu bicicleta cea mică.

Marți 11 iunie 1963. Dimineața a plouta, iar după amiază a fost cald. Am făcut ceva exerciții la matematică. Tata a scos actele de la Sfat și ”Certificatul de 7 clase” de la școală. Media generală în anul acesta este 9,80. Se împlinesc 15 ani de la naționalizarea principalelor mijloace de producție (1948).

Miercuri 12 iunie 1963. Tata a plecat la Rădăuți să mă înscrie la Școala Medie.

Joi 13 iunie 1963. Am plecat la Rădăuți, cu tata, la 6 după amiază, pentru examenul de admitere la Școala Medie. Astăzi s-au înscris la Școala Medie din Siret Vasile Amariei și Ion Cantoreanu. Am ajuns la Rădăuți către seară și m-am întîlnit cu Macovei Alexandru. Apoi am mers la restaurant și am mîncat. Deoarece nu am găsit altă gazdă am mers acasă la tov prof Amariței (Str. Școlii Noi).

Vineri 14 iunie 1963. Am fost la vizita medicală. M-am întîlnit cu Tanța și cu bunița care a plecat (spre București) odată cu mine. Am fost cu toții la cofetărie. După aceea am plecat ”acasă” (la Amariței), iar din urmă a venit Tanța cu bunița și mi-au adus un pahar pentru apă și o curea de ceas pentru mama. Tov prof Amariței ne-a spus să învățăm pentru mîine pe Eminescu (La 15 iunie se împlinesc 74 de ani de la moartea poetului). S-a lansat Vostok -5 cu Valeri Bîkovscki la bord.

Sîmbătă 15 iunie 1963. Primul examen pentru admiterea la Școala Medie a fost la limba romînă (scris). Subiectul de examen a fost: ”Viața nouă a țărănimii noastre oglindită în operele studiate” (7). Fraza de analizat a fost ușoară. După examen am plecat cu tata la Dornești. Azi a dat și Cocuța scrisul la romînă (examen de maturitate).

Duminică 16 iunie 1963. Liber. Învăț pentru matematică (scris). Tata a plecat la Grămești, iar eu am rămas să fac probleme. Vostok 6 cu Valentina Tereșkova la bord.

Luni 17 iunie 1963. Mi-a căzut o problemă și un exercițiu. Problema n-am făcut-o, ci numai exercițiul. A fost și tata în Rădăuți, dar a plecat tot azi.

Marți 18 iunie 1963. Liber. Învăț pentru oralul la limba romînă. Drumul de la Dorneși la Rădăuți și înapoi îl fac cu trenul (6 lei pe zi). Am văzut filmul ”S-a întîmplat în ziua solstițiului”.

Miercuri 19 iunie 1963. Am răspuns bine la limba romînă. (”Socoteala” de Vlahuță și de analizat o frază de două propoziții. Examenele le-am dat la Școala Medie nr 2 (Școala Veche). M-am întîlnit cu Galan Vasile și Gh. Andrișan, care au dat și ei examene de admitere.

Vineri 21 iunie 1963. Oralul la matematică. Am luat un bilet ușor (scris puțin) 1. Aria triunghiului – cele trei cazuri. Am știut. 2. (a² + ab – b²) (a + b) =… Și pe acesta l-am știut foarte bine. Cum am terminat am și venit acasă. Am luat bilet de la autogară numai pînă la Siret, iar din Siret am ajuns acasă pe jos cu Vasile Amariei și cu alte colege de la școala din Grămești.

Sîmbătă 22 iunie 1963. Ieri Mircea a adus un cățel de la Bălinești. Îl strigăm Muț. Au început să se coacă vișinele, iar merele și perele au crescut. Mama a cumpărat o servietă de 120 de lei.

Duminică 23 iunie 1963. Serbare de sfîrșit de an pentru clasele V- VII. Am luat Diploma și Premiul I (9, 80). Am stat prin vișini. Porumbul și grîul sînt mari. De asemenea ridichile de vară.

Luni 24 iunie 1963. Mama și tata au plecat la Rădăuți după mobilă. Azi am fost de trei ori la scăldat, iar ieri o dată. Am stat toată ziua singuri.

Marți 25 iunie 1963. Azi n-am mai fost la scăldat. Spre seară a venit și mama și a adus rezultatul de la examenul de admitere la Școala medie nr 2 din Rădăuți. ADMIS! Al 55-lea din 170.

(va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 390 Joi 25 ianuarie 2018. Jurnal de viitor licean prostuț (118).

Luni 8 aprilie 1963. Prima zi de școală din trimestrul al treilea (clasa VII-a). Am mers numai în costum. Dimineața a fost înnourat, dar în restul zilei a fost cald. Tata a tăiat nucul.

Marți 9 aprilie 1963. Dimineața am fost la pregătire. Am dat lucrare la limba romînă (Codlea). Am venit acasă la 14 ½. A fost cald, iar drumul, pe alocuri e uscat (praf). Am intrat la dansuri. Sînt șapte perechi (băieți și fete) adică 14 elevi. Duminică va fi faza regională a concursului literar artistic la care merge și școala noastră. A ascultat 16 elevi la geografie.

Miercuri 10 aprilie 1963. Am avut trei ore de practică: am fost la curățat pomii de omizi și la răsadniță. Ne-a vorbit inginerul gospodăriei. Acum pîrăul e mare și vine cu o viteză și un vuet…

Joi 11 aprilie 1963. A fost tot cald și puțina zăpadă care mai este se topește. Am avut inspecții la matematică, romînă și fizică.

Vineri 12 aprilie 1963. Am ieșit de la dansuri. Vremea s-a stricat și a început să plouă. Am luat un 10 la geografie. S-au împlinit doi ani de la primul zbor al omului în Cosmos (Iuri A. Gagarin).

Sîmbătă 13 IV 1963. Am ajutat-o pe mama la treabă. Seara, pe dealul Cudrina au venit băieți din sat cu tradiționalele ”rachete”. Un ghem de cîrpe legate cu sîrmă și îmbibate bine cu gaz. Seara li se dă foc și ard ca niște torțe. Cînd le aruncă în sus se aprind mai tare și apoi cad înapoi ca niște stele căzătoare luminoase.

Duminică 14 IV 1963. Paști. Nu am mai ieșit din casă. La școală a fost serbare, film (”Evdochia”) dar eu n-am mers. Am jucat dame. A fost noroi, frig și vînt. R.P.R – U.R.S.S. 1 – 0 (la fotbal).

Luni 15 IV 1963. Am luat un 9 la romînă. Am făcut o recenzie din ”Străinul” de Titus Popovici, Am împușcat cu carbid (cinamida de calciu). Am văzut filmul ”Crimă fără pedeapsă”, producție germană Defa Berlin. R.P.R – Anglia 0 – 3 (la fotbal).

Marți 16 IV 1963. A treia zi de Paști. A fost cald și drumul s-a uscat. Am jucat mingea pentru prima dată. Mi-am petrecut o parte din după amiază pe drum (mingea, bicicleta). Apa a scăzut de mult și pîrîul din sat nu mai e așa de mare. Vasile știe să meargă cu bicicleta.

Miercuri 17 IV 1963. Am avut trei ore de practică și am săpat pomii, am cules omizi, am văruit pomii, am împrăștiat zăpada, am făcut curățenie prin curte și am mai jucat mingea. Am primit scrisoare de la Radu și i-am scris înapoi. Am auzit că mîine va rula filmul ”Strada mezinului”. Drumul e uscat peste tot. Numai prin șanțuri mai curge apă. Mircea a făcut tîrnațuri la podețe, a săpat pomi și a reparat poarta.

Joi 18 IV 1963.  Afară e cald și vîntul suflă destul de tare. A venit tov prof. Ianoș (de muzică) de la Siret să facă ”Valurile Amurului” cu școala noastră (pe trei voci) în vederea concursului ce va avea loc duminică 21 aprilie 1963.

Vineri 19 IV 1963. Am luat un 9 la chimie. A fost cald și mai este încă puțină zăpadă la deal. Drumul este prăfuit.

Sîmbătă 20 IV 1963. Am luat un 10 la fizică. Am primit scrisoarte de la Radio Moscova. În plic am găsit, pe lîngă scrisoare, trei vederi din U.S. (Uniunea Sovietică) și adresa unui pionier din U.R.S.S.

Duminică 21 IV 1963. M-am sculat la 5 și am plecat la școală să aștept camionul pentru concurs. La început ne-am înghesuit într-un camion, dar apoi a venit încă un camion de la Zamostea și am stat mai liberi. Cu două steaguri am pornit pe la 7 ½. La Rădăuți am văzut formațiile artistice de la școlile medii din Rădăuți (nr 1 și nr 2), de la Putna, Straja, Călinești etc.  La formațiunea noastră dansurile n-au mers deloc. La coruri și la brigadă am luat 10. Apoi am mers la circ. Am văzut lupi, urși, lebede, castori, păsărele, maimuțe, șoareci albi din India, vulturul pleșuv, mistreți, porumbei. Am ajuns acasă la ora 16.

Luni 22 aprilie 1963. 93 de ani de la nașterea lui V.I. Lenin. A fost cald, ca și în ultima săptămînă. Am făcut baie afară. Mircea a săpat grădina.

Marți 23 aprilie 1963. A fost cald. Am luat 9 la lucrare la romînă (+8) și 10 la rusă. Am fost la Vasîle.

Miercuri 24 aprilie 1963. Am luat un 9 la istorie. A fost cald. Am jucat pe șes cu mingea lui Bizică (Irimia Ghe.)

Joi 25 aprilie 1963. A fost foarte cald. Am venit acasă numai cu patru ore. După ce-am venit de la școală mi-am luat pantalonii scurți. Am umblat desculț. Fotbaliștii fac antrenament în vederea meciului cu Zamostea (duminică). Tata a luat patru cărți pentru difuzare.

Vineri 26 aprilie. 1963.  Am dat lucrare de control la agricultură. Am primit scrisoare de la bunița. Au înfrunzit răchițile. Am citit ”Povestiri despre Lenin”.

Sîmbătă 27 aprilie 1963.  Ne-a cîntărit și măsurat la școală (41 kg, 1,51 cm, circumferința 75 cm.). Vremea s-a înnourat și a început să tune, dar n-a plouat. După amiază am jucat mingea. Pe dealul Cudrina s-a arat și semănat.

Duminică 28 aprilie 1963. Am citit cartea ”Lacul dragonului negru” de A. Verșinin. A fost iar cald. Tata a fost la Siret, iar mama la Zamostea. Am jucat volei la teren.

Luni 29 aprilie 1963. Am dat lucrare de control la chimie (9). Am făcut fotografie pentru diplomă și o fotografie cu clasa și cîțiva profesori.

Marți 30 IV 1963. A fost cald și-am jucat mingea. Au apărut cărăbușii de mai. A fost fotograful la școală.

Miercuri 1 mai 1963. Dimineața a fost înnourat, iar după amiază a fost mai senin. Am văzut Cîndeșiul electrificat (29 IV 1963). Am fost liber. Am ascultat manifestația oamenilor muncii din București și Chișinău. Botvinik – Petrosian  7 – 8 (la șah). Mama și tata s-au dus seara la școală. Am citit cartea ”Printre balene și pinguini”.

Joi 2 mai 1963. Ziua tineretului. Liber. Pînă acum nu am dat și nici nu am răspuns la nimeni ”Hristos a-nviat”. De dimineață a fost cald, dar după amiază soarele s-a ascuns în nouri. M-am tuns. După aceasta mi-a fost rău, am vărsat. Am băut numai un ceai. M-am culcat fără să învăț prea bine lecțiile la geografie.

Vineri 3 mai 1963. M-am sculat la 5. Am dat teză la geografie (industria chimică). Cînd am venit de la școală bătea un vînt de-ți băga nisipul în gură. Am citit ”Terra di Siena” de Francisc Munteanu.

Sîmbătă 4 V 1963. Au arat în grădină și au semănat porumb. Mîine bunița sosește la Dornești. Tot mîine se serbează 1 Mai la sate. Botvinik – Petrosian 7,5 – 8,5. Au înflorit cireșii și vișinii.

Duminică 5 mai 1963. A venit bunița cu cursa de 6. Am pierdut agenda. Începînd de azi primim ”Magazinul”. Bunița mi-a adus o minge și o carte: ”Cazul sergentului Grișa” de Arnold Zweig. 145 de ani de la nașterea lui K. Marx.

Luni 6 mai 1963. Au început să înflorească prunii. Am dat lucrare la geometrie și la istorie. (insurecția armată). Tov prof Huianu și-a cumpărat un stilou de 130 de lei. A plouat bine.

Marți 7 mai 1963. Am dat lucrare la algebră și teză la romînă (”Lidice”). Am dat dictare la rusă. După amiază a plouat.

Miercuri 8 mai. 42 de ani de la crearea PCR. Am luat un zece la muzică și un 9 la istorie. Am intrat în echipa de volei a clasei. După amiază a plouat binișor după o căldură înnăbușitoare. Au înflorit narcisele, merii și perii. Au îmbobocit lalelele. Petrosian – Botvinik 9 – 8. Acum citesc ”Legendele țării lui Vam” de Vladimir Colin.

Joi 9 mai 1963. 18 ani de la această dată (1945). Am dat teză la fizică (întrebuințările electromagneților în agricultură). Am luat un 9 la agricultură. Am fost pe șes și am jucat fotbal. Am băgat patru goluri din șapte. Se aude de un vîrtej la Satul Mare (comuna).

Vineri 10 mai 1963.  N-am fost la pregătirea de la l. romînă. N-au fost decît 14 elevi (boi și tauri). Am făcut exerciții la algebră. A fost cald și am mers la școală numai în flanea.

Sîmbătă 11 mai 1963. Se fac pregătiri mari pentru sărbătorirea primăverii care va avea loc mîine.

Duminică 12 mai 1963. Am mers la Sfat (unde a avut loc festivitatea) numai în pantaloni scurți și tricou. În curte era terenul de volei și un stîlp înalt de vreo 10 m în vîrful căruia erau agățate obiecte în valoare de 50 de lei. S-a suit Mustață Victor (16 ani). Au dat programuri artistice grădinița, Bălineștiul, Minigeniul, Grămeștiul și I.G.O. Rădăuți (L.D. I.G.O. = Întreprinderea de Gospodărire a Orașului). R.P.R. – R.D.G. 3 -2 (la fotbal). Am văzut filmul gratuit ”713 cere aterizarea”.      (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 389 Miercuri 24 ianuarie 2018. Jurnal de viitor licean prostuț (117).

Sfîrșitul trimestrului II și trimestrul III din clasa a VII-a. Aveam 13 ani.

Vineri 1 martie 1963. Începe luna lui mărțișor. A fost cald. Am luat un 9 la geografie și unul la fizică. Mă pregătesc pentru teza la matematică.

Sîmbătă 2 martie 1963. La școală – pregătire pentru alegeri. Am dat teză la matematică. Am venit acasă cu patru ore.

Duminică 3 martie 1963. Au loc alegerile de deputați ai sfaturilor populare, orașelor raionale și comunelor. Vremea s-a menținut, de dimineață, geroasă. Spre amiază însă vremea s-a muiat și a curs foarte multă apă. Am trimis vederea și cele 5 scrisori care intră în obligațiile ”Jocului internațional”. Am trimis o vedere din Vatra Dornei lui Șvaițer Mioara. La școală cîntă muzica și toți vor să voteze. Am făcut ordine în colecțiile ”Scînteia” și ”Magazin”. Am abonament regulat la ”Scînteia” din 1 noiembrie 1962. Stiloul cu care scriu acum îl am de la 6 ianuarie 1963, primit de ziua mea (50 lei). Anul acesta nu am mai purtat mărțișor, spre deosebire de ceilalți ani. Am început să citesc ”Singur printre dușmani” de Iuri Dold – Mihalik.

Luni 4 martie 1963. Dimineața era un vînt tăios și viscolea tare. Spre amiază, vremea s-a încălzit și-a început să curgă din streșini. Mă pregătesc pentru teza la limba romînă (profesor Huianu Dumitru). Am luat 7 (șapte) la teza de matematică (18 de patru, 11 de cinci, 2 de șase, un șapte (eu) și un 8 (Vasile Amariei). Acum este ora 12 și jumătate noaptea. Am scris o scrisoare la ”Magazin” pentru rubrica ”Despre toate pentru toți”. Am pus două întrebări.

(L.D.: Am găsit textul scrisorii, cu cele două întrebări, pe la mijlocul caietului; fiind o ciornă, urma să rup acea pagină din caietul de Însemnări – cu arc! Dar, am lăsat ciorna acolo. Iată conținutul scrisorii, la care, după o adnotare ulterioară, ”N-am primit răspuns”: ”Dragă redacție, Sînt abonat la publicația ”Magazin” și o citesc cu mult interes. Am citit, de asemenea, și despre noua rubrică ”Despre toate pentru toți”. Eu sînt elev în clasa a VII-a a Școlii  de 8 ani Grămești. Îmi place tare mult literatura renumitului prozator M. Sadoveanu. Atît la școală cît și acasă, citind cărțile lui, m-am interesat de viața și opera lui. Date referitoare la familie nu am găsit nicăieri. De aceea, prima mea întrebare este: 1. Care este familia maestrului M. Sadoveanu și dacă scriitorul Ion Marin Sadoveanu face parte di ea? A doua întrebare: 2. Din ce cauză unele animale au durata medie a vieții mai mare, iar altele mai mică? Aceste două întrebări m-au frămîntat mult, fără să găsesc un răspuns. De aceea m-am adresat Dvs. Și vă rog să-mi răspundeți măcar la una dintre aceste întrebări.  Vă mulțumesc foarte frumos, Liviu Druguș.”. Faptul că nu am primit răspuns de la revista ”Magazin”, adică cererea mea a fost total ignorată, explică bucuria imensă pe care mi-a făcut-o redacția de la Radio Moscova, care mi-a răspuns pe hîrtie velină, trimițând și fotografii. (Este adevărat, fondurile pentru propagandă externă nu se compară cu fondurile unei miniredacții). Subliniez acest aparent inexplicabil comportament necivilizat al unei redacții de la noi, pentru a atrage atenția confraților jurnaliști ale căror redacții mai primesc scrisori de un fel sau altul, să răspundă necondiționat fiecărui cititor care le scrie. Mai ales dacă scrisoarea vine de la copii aflați în formare. Probabil amintirea gustului amar al ignorării unei scrisori nevinovate m-a făcut, ca în perioada în care am fost responsabil cu secția ”Scrisori” la Ziarul ”Sfatul Țării” de la Chișinău, să nu rămână absolut nici o scrisoare fără răspuns…).

Marți 5 martie 1963. M-am sculat la 6 fără 20 de minute. Am ajuns în clasă al doilea. Prima oră am avut teză la limba romînă și cred că am făcut-o bună. La geografie ne-a adus tezele. Am 10 (zece). M-a ascultat în oral și am luat 10 (zece). La ora de educație fizică am jucat de trei ori remy și am cîștigat de două ori la mozaic. Bălineștenii eru furioși pentru că i-a criticat în brigadă. M-am culcat la 11 fix. (L.D.: Bălineștenii erau un grup de cca 7 elevi din satul Bălinești al comunei Grămești. Bălineștenii se laudă mereu pentru faptul că au în satul lor o biserică de pe vremea lui Ștefan cel Mare. În general, bălineștenii erau mai orgolioși și mai ambițioși decît cei din alte sate ale comunei, iar vorba lor era ușor diferită de a grămeștenilor. Am avut mereu în minte aceste specificuri identitare ale unei mini-comunități pentru a-mi explica mie și altora apariția limbilor distincte, deși, se spune, că a existat, la origini, o limbă comună, și nașterea națiunilor definite prin specificuri identitare reale sau inventate pentru a fi mai ușor de condus și de organizat teritorial).

Miercuri 6 martie 1963. Am luat un 10 la istorie, acesta fiind primul din clasă la profesoara Apalaghiei E. Învăț pentru teză la fizică. Ne-a dat de învățat pentru teză numai trei lecții. Afară vremea s-a încălzit mult și zăpada se încălzește văzînd cu ochii. La ora de agricultură am fost la gospodărie să vedem combina. (L.D. ”Gospodărie” era fostul G.A.C. – Gospodărie Agricolă Colectivă, precursoarele C.A. P. – urilor: Cooperative Agricole de Producție. Trecerea de la GAC la CAP a însemnat o primă manifestare a naționalismului economic promovat de Ceaușescu și de detașare simbolică de modelul bolșevic/ sovietic rusesc). Tata și cu Mircea repară bicicleta cea mică primită de la nenea Kolea (L.D. Kolea (Nicolai Druguș) era fratele tatei, din Basarabia, dar care avea funcții destul de importante în Ministerul Agriculturii, fiind responsabil cu pădurile la nivel unional. Cred că a făcut abuzuri peste limita acceptată de nomenklatura sovietică și a făcut, ulterior, ani mulți de pușcărie. Dacă îmi amintesc bine, acolo a și murit. Nenea Kolea ne vizitase cu un an înainte; era foarte bogat, a venit încărcat cu ”marfă” pentru vînzare și a făcut mulți bani. Mi-a rămas în minte stupoarea cu care a vizitat nenea Kolea bucătăria noastră. Venise în toiul nopții și vroia ceva de mîncat și de băut; în bucătărie a găsit doar cîteva felii de pîine și… cam atît. Dimineața a plecat cu tata la magazin, a cumpărat 5-6 pîini și a umplut cămara cu mîncare: conserve și alimente de bază). Mama și tata s-au dus la școală, la ședința de Consiliu (mama este, în acest an, învățătoare la cl. I-a la Bălinești). M-am culcat la 12 fix.

Joi 7 martie 1963. M-am sculat la 7. Am întîrziat puțin la ora de geometrie. (L.D. profesorul de geometrie/ matematică era chiar tata, Grigore Druguș (1924 – 1990). Cînd știa că n-am învățat la matematică, a doua zi mă asculta, îmi punea nota 4 apoi acasă mă întreba: ”ai luat vreo notă azi?”. După care urmau ”corecțiile” aferente.). Am dat lucrare de control la anatomie. M-a ascultat la agricultură. Am dat și teza la fizică (despre magneți) și am scris bine. Profesoara a fost foarte severă și a prins pe cei care au copiat. La matematică vom mai da o dată teza deoarece au fost prea multe note rele. Am terminat volumul I și m-am culcat la 11.

Vineri 8 martie 1966. Toate tovarășele profesoare au primit cadouri de Ziua femeii. Mă pregătesc pentru teza la matematică. Am fost la Vasile și am făcut cîteva exerciții la algebră. Aștept scrisoare de la Radu Stelian și de la ”Jocul internațional”. Eu stau în bancă cu Bahnovei Ion și cu Avîrvarei Mihai. Primul – ”buricul pămîntului”, cum îi spune tov prof Marianciuc Titus – s-a îndreptat puțin la învățătură, dar destul de puțin. Mihai la fel.

Sîmbătă 9 martie 1963. Am dat teză la matematică. Am visat urît și m-am trezit la 1 noaptea. Se făcea că uitasem stiloul acasă, iar la teză am luat stiloul de la Panțir Gabriela (cl. V-a). Scăpînd apărătoarea jos am dat cu piciorul și am spart-o. (L.D.: Panțir Gabriela era fiica profesorului de matematică Panțir, care era și directorul școlii. În altă ordine de idei: a observat cineva că directorii de școli, de inspectorate sau chiar miniștrii învățămîntului sunt în mare parte profesori de matematică? A ”pățit-o” și tata care a fost, un timp, directorul Școlii generale din Grămești). Am terminat cartea ”Singur printre dușmani” și mi-a plăcut foarte mult. Învăț pentru teza la chimie.

Duminecă 10 martie 1963. Am făcut schimbări în bucătărie. Am luat 9 la teză la matematică. Am făcut abonament la ”Scînteia Pionierului” și am primit ”Magazin”-ul. Am stat toată ziua degeaba și m-am culcat la 9. M-am sculat la 3 și am început să învăț la chimie. Acum este ora 4 și 35!

Luni 11 martie 1963. Am dat teză la chimie (Bazele mai importante). Înainte de chimie am făcut pregătire în vederea examenelor (dictare cu tov prof Marianciuc). Am scris articolul ”O dată importantă – 18 martie 1962”. Am mers la școală la ora 6 și 30 min. Afară este frig însă zăpada se topește.

Marți 12 martei 1963. M-am sculat tîrziu și nu m-am mai dus la pregătire. Dimineață mergeam singur pe drum cînd factorul postal (Alecu Aiftincă) venea spre Poștă. Eu așteptam de mult scrisoare, dar acum dimineață nu. Factorul începe a căuta prin geantă  și scoate o scrisoare. Ca să văd dacă este scrisoarea mea mă duc pe cealaltă parte a drumului. Atunci factorul vine spre mine și îmi dă scrisoarea. Era de la ”Radio Moscova”. O asemenea bucurie nu m-a încercat demult (de cînd am primit răspuns la prima mea scrisoare către Radio Moscova). Participasem la concursul organizat de emisiunea ”Vorbește Moscova” (patru întrebări privitoare la zborurile cosmonauților cu nr. 3 și 4) și pierdusem nădejdea de a mai primi răspuns. Trimisesem scrisoarea pe data de 18 noiembrie 1962, iar la 27 decembrie 1962 am primit prima scrisoare de la Radio Moscova. Am găsit în plic fotografiile cosmonauților 3 și 4, o felicitare foarte frumoasă, scrisoarea și programul emisiunilor ”Vorbește Moscova”. Pe data de 5 februarie 1963 am trimis a doua scrisoare, iar astăzi, 12 martie am primit răspunsul la ea. În plic am găsit scrisoarea scrisă pe o hîrtie velină foarte frumoasă. Eu cerusem fotografiile scriitorilor ruși Mihail Șolohov (L.D.:  Șolohov a devenit, peste doi ani, laureat al Premiului Nobel pentru literatură) și Valentin Kataev cărora le citisem multe cărți. Deoarece redacția nu a avut aceste fotografii și spre a-mi satisface dorința mi-a trimis fotografiile scriitorilor ruși N.V. Gogol și A. S. Pușkin.

Cînd am ajuns acasă am găsit o c.p. de la Radu Stelian în care-mi spune că a cam încurcat ițele cu ”Jocul internațional”. Tot astăzi i-am trimis și răspunsul. După masă am fost la Vasile, apoi am mers la cooperativă (L.D. ”cooperativă” = magazinul comunal; denumirea completă era ”cooperativa de consum”) unde am văzut cartea ”Ultimele zile ale lui Hitler” de G.L. Rozanov. Cum am ajuns acasă i-am cerut mamei bani și am cumpărat-o. Tot astăzi am început s-o citesc și îmi place nespus. Are date precise privitoare la prăbușirea lui Hitler și a adepților lui în Germania (1945). Mama mi-a adus de la Bibliotecă mai multe cărți, printre care: ”Mantaua” de Gogol, ”Pasărea de bronz” de A. Rîbakov și ”Însemnările unui naturalist”

Miercuri 13 martie 1963. Dimineața, la pregătire, am recapitulat materia clasei a V-a. La teză la istorie am luat 10 (singurul din clasă). Am dat lucrarea de control la agricultură. La Constituție, tov prof Marianciuc m-a lăudat în legătură cu corespondenșa de la Moscova. Am făcut cinci ore în loc de șase. Mama mi-a cumpărat șoșoni (nr 38, 47,50 lei), dar i-a dus înapoi. M-am culcat la 11 și ½.

Joi 14 III 1963. Nici de data asta nu m-am mai dus la pregătire la matematică. Am luat un 8 la anatomie (lucrare) și-mi iese media 9. La romînă am luat 9 la teză, dar nu știu dacă-mi dă media 9. La școală s-a făcut vaccinarea antipoliomelitică pe cale bucală (picături). Punea într-o linguriță 3 picături de vaccin și apoi un fel de sirop. Tocmai cînd eram cu vaccinul în gură, doctorul m-a întrebat dacă eu sînt Druguș. Cînd am spus ”da” am scăpat vaccinul. Pățisem ca și corbul păcălit de vulpe. Mama mi-a cumpărat șoșoni (nr 36, 50 lei).

Vineri 15 III 1963. Așteptînd primăvara, iarna s-a abătut din nou pe aici. Sufla un vînt… Au fost prezenți 20 de elevi din 36.

Sîmbătă 16 martie 1963. Același vînt de ieri m-a făcut astăzi să stau acasă. Această zi este prima absență din trimestrul al doilea și a patra de la începutul anului. Am început să citesc ”Însemnările unui naturalist” de P.A. Manteufel și ”Mantaua” de N.V. Gogol. Deoarece nu aveam ce face, am înregistrat cărțile din biblioteca mea. Am găsit 98 de cărți + broșuri importante și vreo 12 cărțulii pentru preșcolari pe care nu le-am mai înregistrat. Am 21 de cărți în Editura politică. Peste 20 de cărți sînt scrise de scriitori ruși. Am fost la Vasile acasă și mi-a spus că au fost doar 8 băieți la școală (Paviliuc, Amariei V., Lupașcu Dumitru, Ignat Vasile, Airinei H., Mihai H, Apurcioaiei H, Mustață Ilie) și trei fete (Dănilă Viorica, Bobu Viorica și Tănase Maria). Mi-a comunicat că am 10 la teză la fizică. Au apărut și prin Grămești monedele de 3 lei și de un leu (puse în circulație la data de 11 III 1963). M-am culcat la 12 h.

Duminică 17 martie 1963. Mircea a plecat la Zamostea după o lampă de radio. I-am scris buniței. Am fost pe deal cu sania și merge foarte bine; zăpada e tare și bătută de vînt. Mama și cu tata se pregătesc să meargă la tov. director Panțir Alexei. E onomastica și ziua lui de naștere. La poștă este tot Aiftincă, cel care era propus pentru funcția de președinte.

Luni 18 martie 1963.  Am luat 10 la teză la chimie și 9 la desen. Dimineața mi-a fost foarte frig la picioare. La amiază s-a încălzit și a început să curgă apa pe drum. Tov. prof. Moldovan mi-a cerut cartea ”Ultimele zile ale lui Hitler”. Am avut ce să citesc: 3 ”Scîntei” și ”Magazinul” + ”Gazeta învățămîntului”.

Marți 19 martie 1963. Am luat un 9 la rusă. Vacanța se apropie și trimestrul se termină pe zi ce trece. Vasile a lipsit de la școală. Afară e destul de cald ca să se topească puțin zăpada. Amariei Vasile și Dănilă Viorica au primit vederi din Vatra Dornei de la vechiul nostru diriginte Maximiuc Constantin.  Tov Maximiuc m-a felicitat în scrisoarea lui către Vasile (Amariei) pentru ”cosmo-știința mea”. (L.D. Deși mi-a fost profesor de limba română doar doi ani de zile, profesorul Constantin Maximiuc și-a pus amprenta pasiunii sale pentru filologie asupra mea, în mod decisiv. Un om extraordinar de delicat și de ferm în același timp, iubitor de oameni și de profesie, pasionat de muzică și de gramatică. Pe acest blog de pe wordpress se poate găsi necrologul ”In memoriam Constantin Maximiuc” pe care l-am citit la înmormântarea profesorului, la Vatra Dornei. Copleșit de emoția reamintirii profesorului Maximiuc, am sunat-o pe dna profesoară Maximiuc, la Vatra Dornei. S-a bucurat și ne-a rugat să trecem pe la ea. Extraordinară familie, minunate exemple demne de urmat. Și pentru că am amintit de familie, adaug faptul – neîntîmplător – că fiica lor, Cornelia Macsiniuc, a urmat filologia, fiind cadru didactic la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava. Vezi și linkurile: https://liviudrugus.wordpress.com/2013/08/21/profesoratul-vocatie-traditie-ocupatie-situatie-si-destin/   și   https://liviudrugus.wordpress.com/2012/08/11/profesorul-constantin-maximiuc-educator-de-exceptie-model-de-moralitate/ ). Au început să apară brîndușele.

Miercuri 20 martie 1963. Am luat trei de 10: la muzică (lucare), la Constituție (lucrare) și la agricultură (teză). După amiază am fost la Vasile să-mi copii niște lecții. Am început să citesc ”Crimă și pedeapsă” de F.M. Dostoievski.

Joi 21 martie 1963. Azi s-au încheiat toate mediile. Nu s-au mai făcut lecții.; e doar penultima zi din acest trimestru. Frecvența: 97. 39%. După amiază am fost la Vasile și i-am scris o scrisoare tov prof C. Maximiuc. Pînă în prezent tov prof Maximiuc a trimis trei vederi din Vatra Dornei (Amariei Vasile, Viorica Dănilă și Scripcaru Melozina).

Este o zi nouroasă, cu cerul cețos, iar vîntul contribuie ca frigul să fie și mai tare. Mircea a fost după butelie. Îi dădusem lui Bahnovei Ion (Nelu) cartea ”Timur și băieții lui” de Arkadie Gaidar. A citit-o și azi dimineață am vorbit despre ea și eroii ei. După cîte mi-a spus am văzut că a înțeles-o. Mama s-a dus la ședința sindicală.   (va continua)

Liviu Druguș

Pe mîine!

 

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 388 Marți 23 ianuarie 2018. INTERMEZZO la Jurnal de licean prostuț (116).

Precizare. Conform intenției inițiale, după încheierea acestui ultim trimestru al clasei a X-a, ar fi trebuit să urmeze ultimul trimestru din clasa XI-a, apoi vacanțele anilor de liceu. În acest caz, încheierea jurnalului ar fi chiar cu vacanta care începe pe 15 iunie 1966. M-am gîndit însă să reiau Jurnalul chiar de la primele sale începuturi. Revenirea la perioada de dinaintea liceului și pregătirea pentru liceu va fi o antiteză contrapunctică între începutul diaristicii mele (1 martie 1963) și ultimele însemnări diaristice de la sfârșitul liceului (mai 1967).  Așadar, voi face și eu, împreună cu cititorii, o comparație (fie doar una mentală/ rapidă) între ”a fi elev acasă, cu părinții” și ”a fi elev la internat, cu băieții”. În ce mă privește, evoluția mea ar fi fost – probabil – alta dacă părinții ar fi locuit la Rădăuți, deși aș fi tînjit și eu, cum o fac mulți care n-au trăit la internat, după aventuroasa și tumultoasa viață de internat. Oricum, cei care au citit deja însemnările mele din primele două trimestre ale clasei a XI-a au constatat deja un declin serios în privința poziției mele față de învățătură, declin care a culminat cu eșecul de la admiterea la Filologia din București. Pregătirea pentru admiterea la ”Științe economice” din Iași s-a făcut acasă, în vara anului 1967, cu preocuparea maximă acordată pentru două discipline pe care nu le-am prea agreat în liceu: matematică și economie politică.

Așadar, continuarea transcrierii însemnărilor mele diaristice (nu memorialistice, deși tentația memorialisticii apare mereu, prin observațiile făcute de L.D.) va fi cu trimestrele II și III din clasa a VII-a, petrecute la Școla generală din comuna Grămești, unde tatăl meu era profesor de matematică și mama instructor de ”mîini îndemînatice”. Volens nolens, partea de ”vacanțe” a subserialului de față va începe cu vacanța dintre trimestrele II și III ale claei a VII-a.

Mamei îi datorez îndemnul permanent și insistent pentru lectură (încă din clasele I-IV) și apoi îndemnul de a scrie. Ținerea unui jurnal era aruncarea seminței numită ”plăcerea de a scrie/ compune/ povesti” care, pînă la urmă, conform celor susținute de acad. Eugen Simion, ține de literatură. Mama era o asiduă cititoare – poate și ca o compensare a faptului că nu urmase o facultate, ci doar o școală de meserii. Anticipez puțin și amintesc aici un fapt important: în anii premergători liceului am citit cu mult mai mult (extracurricular) decît am făcut-o în liceu. Transcriind paginile însemnărilor mele din liceu am rămas și eu consternat de cît timp am consumat cu filmele (doar unele meritau văzute) și cu plimbările (excesive în raport cu timpul alocat studiului). Și încă o observație de natură comparativă. În clasele V – VII am avut un prieten, Amariei Vasile, cu care am petrecut majoritatea timpului celor trei ani. Era prototipul și predecesorul viitoarei mele prietenii cu Toader. Interesant lucru, ca și Toader, Vasile a urmat (după absolvirea liceului din Siret) o facultate și o carieră pedagogică, fiind pentru toată viața activă un bun și apreciat învățător în comuna Grămești. Fără să vreau, am trecut (iar) de la diaristică la memorialistică. Personal am încredere mai mare în jurnale (oricum subiective și adesea incomplete) decît în ”Memorii”, fatalmente deformate de întîmplările ulterioare celor la care se face referire.

Asigur cititorii că nu am uitat deloc faptul că am inserat acest Jurnal de licean (prostuț bine) (completat cu un ”Jurnal de viitor licean prostuț”) în tema mare a reflecțiilor pe tema inteligenței și prostiei omenești/ românești. Sigur, este entuziasmant cînd ai profesori deosebit de inteligenți și de dedicați profesiei, dar nu poți trece cu vederea și contrariul acestora, unii fiind doar simpli salariați care cîștigau și ei o pîine. Părerea mea este că profesorii mei de la Liceul nr 2 din Rădăuți erau, în marea lor majoritate foarte dedicați profesiei și foarte competenți. Port și acum în suflet regretul că nu am avut minimul bun simț ca în timpul studenției mele și al vieții active să trec măcar o dată pragul liceului spre a sta de vorbă cu profesorii mei, unii dintre aceștia fiind chiar foarte atenți cu mine (diriginta, profesorul Pop, profesoara Savin de limba rusă, profesorul Zăicescu etc.). Aș putea ”scuza/ motiva” nevizitarea profesorilor mei și a Liceului care m-a format tocmai prin rateul de la București, rezultat contrar ”pronosticurilor” date de profesorii mei, și în special de profesorul Mihai Pop, că voi reuși, acolo, cu brio. Într-un fel, decizia de a publica acest Jurnal este legată și de această insatisfacție personală legată de atitudinea mea față de profesorii mei. Oricum, dacă acest Jurnal va fi citit și de elevi de gimnaziu sau de liceu, sper ca îndemnul meu de a-și revedea profesorii să fie nu doar o tentativă de stimulare a absolvenților de a face un gest de (eventuală) recunoștință, ci și benefică o re-poziționare a lor față de profesori după ce ”corsetul” obligativității atenției și respectului a dispărut.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!