liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Mihai Horodincă

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 433. Vineri 9 martie 2018. Jurnalul de vacanță al unui licean prostuț (155).


Miercuri 13 iulie 1966.  …. și m-am sculat după ora 10, după un somn continuu, profund și liniștit. De cum m-am sculat, am luat scările, găleata, cîrligul și trăistele și …la vișini! Azi am cules din vișinii 4 și 3, reușind să mai facem și astăzi 6 căldări (în total 15!). M-am gîndit că ar fi f practic un fel de cîrlig f f scurt legat cu sfoară. Cîrligul să aibă vreo 15 cm, iar sfoara peste un metru sau doi. Avantajul e că poți lega creanga cu sfoara (după ce o agăți și o tragi cu cîrligul) și culegi mai ușor. În lipsă de cîrlig, și o piatră legată la capătul sforii aruncată cu măiestrie ar putea ajuta la tragerea crengilor. N-am mai avut timp să pun asta în aplicare și am lăsat pe mîine. Am suit și scara cea lungă în copac (vișinul 2), am legat-o cu cureaua și culeg foarte bine toate vîrfurile. La amiază am dormit mai bine de o oră și aș mai fi dormit în ciuda faptului că astănoapte am dormit mai bine de 12 ceasuri… Am întrerupt culesul pe la 18 pentru că nu mai aveam unde pune atîta amar de vișine. În bucătărie mama și tata lucrează de zor la strivit, stors, turnat în borcane. La urmă voi da cantitățile de vișine în diferite forme care au rezultat (vișinată, compot, vin, dulceață). După ce-am terminat cu vișinile m-am spălat și mi-am luat bluza albastră care-mi place foarte mult (mama mi-a spălat-o nu demult) și acum e curată. Timp de o jumătate de oră am mai făcut o tăbuiață de crupe, am mai adus apă, apoi… liber!

Cu ocazia călătoriei de ieri la Rădăuți am terminat vol IV de ”Însemnări de buzunar”. Acum mai folosesc cîteva file din vol II rămas neterminat.

În seara asta este film și se aude foarte clar muzică (dă foarte des ”La ragazza” (Remo Germani). În seara asta mi-am scris Jurnalul pe luni, marți și azi. Pe lîngă asta am ascultat și meciul dintre Spania și Argentina ( 1-2) (o mică surpriză). Pe la 21 a venit Cantoreanu (tatăl elevei Cantoreanu Maria cla X-a spre a XI-a la Liceul din Siret care-i corigentă la matematică) care vrea să ia ore. Pe lîngă ea cred că va veni și Viorica Dănilă și Ionel Maria (ambele, foste colege de clasă la V- VII). 10 lei ora/ persoană. Deci 30lei/ h. Dacă va cădea de acord cu părinții lor, vor începe ”antrenamentul” de la 1 august sau mai devreme chiar și… cu un pic de efort din partea tatei (care va trebui să se pună în acord cu materia predată elevelor de la Liceul din Siret) vor ieși cam o mie de lei…

Seara am mai ascultat D.F. (195) și Radio Novi Sad (236). După ce am terminat de scris Jurnalul m-am culcat chiar cînd acele ceasului meu marca ”Kirovski” arătau miezul nopții.

Joi 14 iulie 1966.  La această dată, în anul 1789 a început asaltul Bastiliei. Azi se împlinește exact o lună de cînd sînt în vacanță și parcă nici n-a fost chiar atît. Mai am încă două luni…

La 7.30 m-am sculat singur, din inițiativa mea. Azi dimineață tata a fost cu butelia la Siret și a reușit s-o schimbe. A mai luat și 3 kg de zahăr pentru industria noastră de vin. Bejenaru, omul de servici(u) de la Sfat a venit la noi cu o convocare pentru tata să vină la ședința de diseară. Cum tata nu era acasă, mama n-a vrut să semneze. Atunci, Bejeneru, obraznic, a spus: ”Mai ușor mă-nțeleg cu-n țăran decît cu dumneavoastră...”.

Ziua de azi a fost mai liber; n-am cules deloc vișine, deoarece nu mai avem ce face cu atîtea vișine. Toate vasele, borcanele, damingenele sînt pline. De dimineață pînă la amiază am răsfoit, citit și aranjat colecțiile mele de ”New Times” și ”Moscow News”. La amiază am dormit o oră. După amiază am încercat să-mi scriu ceva la lectură și-am început să citesc ”Prefața” la romanul ”Răscoala”. Pe la 3.30 mama și tata s-au gîndit să mă trimită la Siret să mai cumpăr zahăr.

Azi e o zi foarte călduroasă și la ora 16 cînd am pornit de-acasă era încă zăpușeală.

Pînă la Siret am făcut exact o jumătate de oră și-am reușit să nu mă dau jos la niciun deal pînă-n oraș. Am ajuns cam asudat, dar imediat am avut un ghinion. La 16.30 încă nu erau deschise magazinele. Tata mi-a dat pentru zahăr 200 lei bătute. M-am dus la cofetărie să iau o înghețată, dar alt ghinion: n-aveau rest la sută. Am vrut să beau un pahar de sifon de la un chișc, dar am pățit la fel. Cam așa are Ch. Dickens o povestire în care spune că cu o hîrtie de 10.000 de dolari a reușit să facă o sumedenie de cumpărături fără să i se schimne bancnota. Deoarece hîrtia mea era numai de 100 n-am avut norocul lui Dickens. Pînă la 17 m-am gîndit să mă duc cu bicicleta pînă la graniță și să văd cum arată un punct de frontieră. Dar abia am ajuns înaintea podului peste Siret că m-am oprit și m-am întors îmnapoi la Siret pentru că am văzut postul de vamă și am crezut că nu-i voie.  Am cumpărat 18 pachete de zahăr de cîte un kg. și în loc să plătesc 162 lei am plătit 172  (pen că-s căscălău!).

La întoarcere am venit mai mult pe jos pentru a nu mi se rupe mînerul de la servietă. Dar prin dreptul grajdurilor c.a.p. m-am suit pe bicicletă și imediat servieta a căzut jos. Am reparat-o cum am putut, apoi am pornit mai departe pe jos. Pînă acasă m-a mai enervat o aripă de la roata din față care nu mă lăsa să înaintez. Aceasta din cauza plasei și a servietei încărcate prea mult. Am ajuns acasă după o oră, obosit, asudat și enervat. Aici tata m-a mai dăscălit pentru cei 10 lei pierduți de pomană.

Seara am stors un borcan de vișine. Pînă în prezent s-au cumpărat 42 kg de zahăr (numai pentru vin, dulceață, compot și vișinată).

Vineri 15 iulie 1966. Dimineață mama m-a sculat pe la 8, dar mi-era grozav de somn și aș fi dat mult să mai pot dormi. Graba cu care-am fost sculat a fost cauzată de aglomerarea treburilor. A trebuit să aduc apă pentru vin, drojdie de la beci etc. Am pus o capcană de șoareci în beci. Mîine vom vedea dacă am succes la acest ”sport”. Pînă la amiază am mai stors și apoi am mai cules de unul singur aproape o căldare (a 16-a).

Ieri tata a adus de la un cetățean o damingeană de 50 de kg pe care azi a umplut-o cu must de vișine. Tot ieri am primit o scrisoare de la diriginta Ana Ruscior. Pe o filă albă a scris trei rînduri: ”Tov. Druguș, Vă facem cunoscut că fiul d-voastră Druguș Liviu a promovat clasa cu 7.66. Dirig, Ana Ruscior”.

Azi la amiază, nemaiputînd suporta căldura înăbușitoare, mi-am luat slipul și-un săpun și m-am dus la baie. Apa Siretului era plină de băieți, iar mai la vale de o mulțime de fete. Dintre băieți erau o mulțime de cunoscuți (Vasile Amariei – cu care n-am prea discutat), Stelică, Bizică, Ghe. și Mihai Horodincă, Titu Mustață, Ion Cantoreanu, Mihai Avărvare, Costică Apetri și mulți alții. M-am băit mult, am stat pe nisip și după baie m-am simțit minunat. Am venit pe la 15, după o oră jumătate de bălăceală, fiind mînat acasă de o negură care a acoperit în puțin timp tot cerul.

Acasă, mama tocmai a scos pîinea din aragaz; am mîncat apoi am cules o căldare și jumătate de vișine (total: aproape 18 căldări). Pe la 16 tata a observat în cămară (unde așezasem damingeana cea mare) o udeală și chiar apă. Cînd s-a uitat mai bine a văzut că curge de sub damingeană. Îmediat au adus un furtun de camion și au scos vinul în oale și borcane. S-a observat, în urma acestei operații, că se desprinsese complet fundul damingenei. S-ar fi făcut o mare risipă dacă nu s-ar fi observat la timp și nu s-ar fi lucrat cu atenție. După asta tata a pornit în sat să caute damingeană. S-a făcut aproape ora 23 și încă nu venise. Mama s-a dus în sat să-l caute și cînd s-a întors, tocmai atunci a venit și tata cu Amăiestroaie, de peste Cudrina, fiecare cu cîte o damingeană de 50 de kg în spate. Astfel, putem să o înlocuim și pe cea spartă și să mai facem încă vin. Cu tot ce s-a stors astăzi avem peste 120 de litri de vin de vișine pus în două damingene de 50 de l și în două de cîte 10.

Seara am ascultat o serie de meciuri de la Campionatul mondial de fotbal: Uruguay – Franța 2-1; Ungaria Brazilia 3-1; (fără Pele, Brazilia-i o echipă ca oricare alta); Chile – R.P.D. Coreeană 1-1; Spania – Argentina 1-2. Seara m-am culcat destul de tîrziu. Lecțiile mele de engleză și orele de lectură au luat sfîrșit…

Dialog cu mama: Eu: ”Cînd vine tata?” Mama: ”Dacă vine pe de-a dreptul, vine mai tîrziu; dacă înconjoară, vine mai devreme(L.D.: traseul ”pe de-a dreptul” conținea și o bodegă…). ”Rețetă de vin de porumb: 1kg porumb, 1kg zahăr, 5l apă, drojdie cît o nucă, 8 zile fermentație).

Sîmbătă 16 iulie 1966. Dimineața m-am sculat singur pe la vreo 7.30. Șirul zilelor frumoase s-a încheiat de ieri după amiază. Azi toată ziua a fost înnourat și seara a plouat bine. Presimt că apropiata mea excursie de 5 zile o voi face pe un timp cam urît. Azi nu s-au mai cules vișine. În orice caz au mai rămas puține pe vîrfurile cele mai lăturalnice. Timpul de azi l-am petrecut cu ”regiunea industrială bucătărie-cămară” storcînd ultimele cantități de vișine și completînd damingenile. Deoarece fermentează prea tare le-am făcut la toate cinci damingenele cîte un dop găurit în care am introdus cîte o bucățică de lemn de soc (gol pe mijloc) care se continuă c-un furtun vîrît într-un vas cu apă. Astfel, gazele ies fără să erupă și nici aerul nu pătrunde înăuntru.

La amiază am primit o scrisoare de la bunița (e supărată că nu-i scriu; dacă m-aș duce la București îmi plăteștea ea drumul dus și întors) și o carte poștală de la școală: ”Tov Liviu Druguș. Trimite o adeverință de salarizare a părinților, în vederea excursiei. Duminică seara vii la Rădăuți. Luni dimineața, ora 5 – plecarea în excursie. Mîncare pe-o zi Profesoara Galan”. Azi n-am scos adeverința cerută. Poate mîine. În privința excursiei, m-am pregătit un pic: am adunat unele lucruri, apoi am lăsat totul pe mîine. Azi am mai cumpărat 8 kg de zahăr de la cooperativă. În total 50!. Spre seară am ascultat meciul Argentina – RFG: 0-0. În același timp s-a disputat și partida URSS – Italia 1-0.

Mama a copt cîteva tăvi cu plăcinte cu brînză și cu vișine și totul a durat pînă la ora 24. Seara am stat și am scris rezumatul la primele două romane citite de mine (Răscoala și Pădurea spînzuraților): două foi, apoi am scris Jurnalul.

Am succes la ”sportul” cu șoareci. M-am coborît în beci și în capcană stătea un șoarec prins de gît. L-am aruncat și am pus din nou capcana cu aceeași coajă de pîine.

Duminică 17 iulie 1966. Dimineața m-am sculat la 9 după ce m-am săturat de-a binelea de somn. Apoi – pregătire pentru excursie. Mama mi-a călcat pantalonii gri și, de asemenea, cămașa gri cu butoni (cu care-am fost și la Iași). Am luat cureaua tatei. I-am mai făcut o gaură pe măsura mea apoi am început să-mi aranjez în servietă. Mi-am pus canadiana (bluza de vînt), pelerina de ploaie, o bluză de vară, ciorapi de schimb, șervetul, batiste, peria și pasta de dinți, Jurnalul, caietul cu adrese, cîteva antinevralgice, pix, stilou, piepten (+ 10 lei strînși de mine pentru excursie). Mama mi-a mai bucșit în servietă pîine și brînză și plăcinte cu brînză și plăcinte cu vișine. Deoarece n-a mai încăput termosul a trebuit să-l iau separat (la mînă) ceea ce nu mi-a prea convenit. Am vrut să renunț la el dar nu m-a lăsat mama. După ce m-am împopoțonat am fost cu bicicleta la Poștă și-am luat ”Magazinul”, ”Gazeta învățămîntului” și ”Munca”, citindu-le pînă la ora 13 cînd am plecat la cursă împreună cu tata. Mi-a dat 110 lei (20 de drum și 90 de cheltuială). Azi, tata a scris la rudele de ”dincolo” și mi-a spus că-i posibil să mergem la ele pe la sfîrșitul acestei luni. Pe drum mi-a povestit prin ce părți îi sînt rudele (comuna Izvoare, raionul Orhei). La cursă m-am întîlnit cu doamna Maximiuc cu care am discutat pînă ce a venit autobuzul. Am luat bilet pînă la Siret; aici m-am dat imediat jos și m-am dus să-mi scot bilet pentru Rădăuți. Aici, la Casă m-am întîlnit cu Petrică Bejenaru cu care am schimbat cîteva cuvinte. După ce mi-am scos bilet m-am așezat pe o bancă lîngă autobuzul pe a cărui tăbliță scria Siret-Rădăuți. Autobuzul însă era complet gol. Ora plecării a trecut și în autobuz n-a intrat nimeni. După cîtva timp văd că se pornește un autobuz. Dau fuga și întreb pe cineva unde merge. ”La Rădăuți!” primesc răspunsul și imediat o iau la fugă, ajung autobuzul și fluturîndu-i biletul prin fața ușii, șoferul a oprit.

La ora 15 am ajuns în Rădăuți. Orașul era aproape adormit, toropit de căldură. Străzile erau pustii. Imediat m-am dus la școală să văd dacă am unde dormi undeva deseară. Dar școala era și ea pustie. M-am reîntors în oraș și am stat în parc pînă la ora 16. Crezînd că Toader o fi venit și el în oraș și acum o fi la film, m-am dus la cinema ”Unirea” și l-am așteptat acolo să iasă. Mai întîi l-am văzut pe Lazurcă Aurel din Grănicești care a absolvit 11 clase și care merge și el în excursie. Imediat a venit și Toader. Ei mi-au spus c-au lăsat bagajele la Florea la internat. Am mers tustrei acolo și am lăsat și eu servieta acolo. Apoi pînă seara n-am mai stat deloc. Am mers prin oraș ca (virgulă) caii spre marea nemulțumire a lui Lazurcă, virgulă, care n-avea un astfel de antrenament. Am cheltuit vreo 10 lei pe nimicuri (înghețată, prăjituri, caise ș.a.). Mereu am întrebat pe prieteni și cunoștințe dacă nu știu un loc unde putem să dormim toți trei la noapte. Dar n-am găsit nimic. M-am întîlnit cu Gafencu Marcel, fostul nostru coleg de clasă. Am discutat ca și cum ieri ne-am despărțit. A rămas tot așa cum îl știam. M-am întîlnit apoi cu Gavril Magopăț. Acesta ne-a îndrumat să mergem la luptătorii de la Grădina de tir care pentru 5 lei ne-ar da saltele. Am renunțat imediat la acest plan. Pe mine și pe Toader ne-a apucat veselia. Rîdeam mereu pe seama oricui. Am fost și la internatul de fete de pe str Volovățului (”Noi sîntem cu excursia”) dar n-am găsit nimic și am pornit iar prin oraș foarte veseli. M-am întîlnit cu Rodica Ruscior dar nici nu m-am gîndit să-i spun să dorm la ei (nu ține). Apoi am mers iar pe la școală. Văzînd că se îngroașă gluma am mers iar la Școala veche. Aici erau cazați o mulțime de profesori pentru examenul de definitivat. I-am spus unei femei de servici că a spus tovarășa directoare Mincu că TREBUIE să dormim undeva în școală. Femeia, foarte credulă, s-a dus la omul de servici și așteptările noastre n-au fost zadarnice. Ne-a dat o sală de clasă (clasa a II-a, ultima pe stînga) în care erau mai multe pături dintre care două erau așternut. În total, două pături, două saltele, doauă perne, dar numai trei cearșafuri. Aveam masă, lavoar, lighean, căldare cu apă și ”tot confortul”. Ne-am bucurat cînd am văzut un asemenea ”culcuș” și imediat am ieșit în oraș. Am mers la dna Florea și ne-am luat bagajul. Toader și Aurel aveau cîte o sacoșă, foarte practică pentru excursii. Prin oraș am întîlnit-o pe Rodica Moroșan (XI-a E) și-am rugat-o să ne trezească mîine dimineață la ora 5. La școală, bucuroși că avem locul asigurat am început să tropăim pe coridoarele școlii. Numai bine ce-am intrat și ne-am încuiat cu cheia, că-l auzim pe omul de servici bătînd la ușă. Îi dăm drumul și el începe să ne facă morală (pentru tropăială). L-am asigurat că n-o să se mai repete și ne-am văzut de-ale noastre. Aurel a adus apă, eu am făcut paturile, Toader a pregătit masa. Ne-am spălat, am mîncat bine în comun (fiecare a contribuit cu cîte ceva), apoi am tras la sorți cine să doarmă singur și cine în dublu. Eu cu Toader am căzut la un loc și Aurel singur. Ne-am culcat pe la vreo 22 cu gîndul să ne putem scula dimineață. Eu am făcut paturile în așa fel încăt nouă ne-am pus două cearșafuri (să nu ne înțepe pătura) iar lui Aurel numai unul. Pe chestia asta am rîs grozav. Cu asta și cu bancurile ce s-au mai spus ne-a trezit că ne-am culcat abia la 24… Noaptea însă n-am dormit bine și-am stat mai mult treaz. De grijă să nu pierdem autobuzul ne-am sculat de mai multe ori pe noapte. Am dormit în jurul a 3-4 ore.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Reclame

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 396  Miercuri 31 ianuarie 2018. Jurnalul de vacanță al unui licean prostuț (124).


Prima vacanță de licean. Vacanța mică (de iarnă) dintre trim I și II ale clasei a VIII-a 1964: 20 dec 1963 – 9 ianuarie 1964  (aveam 13 -14 ani). Grămești, Siret, Rădăuți.

Vineri 20 decembrie 1963. Începînd de azi am intrat în vacanță. Mama mi-a cumpărat cartea ”Ideile nu mor nici în sicriu” de Ion Popescu-Puțuri. Afară a fost ceață și cam moloșag. Am ieșit prin sat, dar nu m-am întîlnit cu nimeni.

Sîmbătă 21 decembrie 1963. A fost și frig și cald, însă n-a nins. Citesc ”Ideile nu mor nici în sicriu”.

Duminică 22 decembrie 1963. Mama și tata au plecat la ședințe. Am terminat de citit ”Ideile nu mor nici în sicriu”. (Ionel, autorul). Seara am văzut filmul ”Golful urșilor albi” (expediție la pol).

Luni 23 decembrie 1963. A fost frig, mai ales seara, cînd în verandă erau minus 9 grade. Am mai ieșit prin sat și m-am mai întîlnit cu cîțiva colegi. Popa merge prin sat cu ajunul (chiraleisa).

Marți 24 decembrie 1963. Mircea s-a dus la Siret să-și scoată un certificat medical pentru a-și motiva absențele ca să poată obține transferul.

Miercuri 25 decembrie 1963. Ziua de Crăciun mi-am petrecut-o în casă jucînd dame, ”toci” și ”popa-prostul”. A fost destul de frig. M-am întîlnit cu Ion Cantoreanu.

Joi 26 decembrie 1963. Mama și tata au fost la Siret la învățămînt politic. Cînd au venit, mi-au adus un aparat de fotografiat ”Fotolux” de 170 lei + 10 lei rolfilmul. Acest aparat mi-a fost promis de mama încă de astă-vară pentru ziua de 6 ianuarie care se apropie. A fost moloșag.

Vineri 27 ianuarie 1963. A fost cald și zăpada se topește. A fost pe la noi Mihai Horodincă (fratele mai mare al lui Gh. Horodincă,  din Grămești) și am montat rolfilmul. La școală este serbare și tata are de ținut o conferință. Mi-am adus o pereche de schiuri de la Aurelia. Am început să fac exerciții la algebră pe caietul de recapitulare.

Sîmbătă 28 decembrie 1963. M-am dat cu schiurile. Afară e cam cald și schiurile nu prea alunecă.

Duminică 29 decembrie 1963. 16 ani de la proclamarea R.P.R. La școală este serbarea Pomului de iarnă. Am primit și eu de acolo un raportor, un creion și cîteva bomboane. Am terminat de citit cartea scriitorului Papp FerencÎn fum și în lumină”. Personaje: Ketesz, Sarkadi, Takacs Laszlo (loci), Darko, Mihaly etc. În restul timpului m-am dat cu schiurile și am mai făcut probleme la geometrie. În timpul zilei a fost cald. Seara însă s-a mai răcit. Tata și mama s-au dus după salar(iu).

Marți 31 decembrie 1963. În ultima zi a acestui an nu am făcut nimic prea mult. M-am dat cu schiurile. Seara au fost cîțiva urători. Mircea s-a dus la 7 dimineața la Rogojești după baterie pentru radio și s-a întors seara la 10 de la Dorohoi cu pilă. (L.D.: Pila era mult mai puternică decît un set de baterii și avea o durată de folosire mai mare). Pe la 9.30 au venit la noi familiile Goraș și Zvolinschi (L.D.: profesori la Școala din Bălinești). După ce ne-au urat au stat un timp în casă, apoi au plecat cu plugușorul la ceilalți profesori. M-am culcat la 2.30.  LA MULȚI ANI!

Miercuri 1 ianuarie 1964. Pînă spre ziuă au umblat urătorii și apoi semănătorii. A fost călduț. Azi e zi liberă pentru toți.

Joi 2 ianuarie 1964. De asemenea, zi liberă. A fost chiar cald. M-am dat cu schiurile și cu sania.

Vineri 3 ianuarie 1964. A început recensămîntul animalelor la care participă și tata în calitate de recenzor. La amiază e cald, dar cum apune soarele, îngheață imediat. I-am făcut fotografii lui Muț.

Sîmbătă 4 ianuarie 1964. Am făcut vreo patru fotografii cu mama, Mircea și bunița. Vremea s-a mai răcit. Mama s-a dus cu tata la familia Panțir.

Duminică 5 ianuarie 1964. A fost friguț. Popa umblă prin sat cu ajunul Bobotezei.

Luni 6 ianuarie 1964. Azi împlinesc 14 ani. Dimineața am plecat cu cursa spre Rădăuți. Aici mi-am făcut buletin, iar funcționarii m-au felicitat pentru aniversare și pentru faptul că buletinul meu este primul pe anul 1964. Apoi mi-am găsit o gazdă pe strada Sf. Maria (Nikos Belaianos) nr 43. I-am scris lui Gherasim. Seara mi-a fost rău și am vomat.

Marți 7 ianuarie 1964. Am terminat un rolfilm (12 poziții). Azi este Sf. Ioan și e hram la Zamostea. Ieri a fost la noi Vasile Diaconu de la Gorbănești cu gineri-său și au adus 10 kg de vin pentru 100 kg de cartofi. Mi-am mai făcut cîteva rezumate. Bunița mi-a făcut cadou o învelitoare de buletin și un pieptene care s-a rupt.

Miercuri 8 ianuarie 1964. A fost călduț. Am mai învățat puțin declinarea la limba rusă.

Joi 9 ianuarie 1964. Dimineața, cu cursa de 6 am plecat la Dornești, la nenea Grigore. Mi-am luat bagajul de aici și am venit la gazdă, la Rădăuți. Aici am stat pînă tîrziu și mi-am scris la matematică.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 394  Luni 29 ianuarie 2018. Jurnalul de vacanță al unui viitor licean prostuț (122).


A doua vacanță este vacanța mare dintre clasa a VII-a și clasa a VIII-a. (26 iunie 1963 – 14 septembrie 1963. Aveam 13 ani. Grămești.

Miercuri 26 iunie 1963. Am fost de două ori la baie (în rîul Siret) și am deprins puțin a înota. Am cumpărat un cuțit de 4,50 lei și am fost la stînă de unde am luat 5 kg de caș și unul de urdă.

Joi 27 iunie 1963. I-am scris lui Radu (Stelian). Am fost la scăldat și am trecut Siretul înot cu puțină spaimă și cîteva cufundături.

Vineri 28 iunie 1963. O căldură înăbușitoare. Am fost la baie (scăldat). Mama se pregătește pentru mîine.

Sîmbătă 29 iunie 1963. Ziua de hram a satului. Am fost la baie, apoi la ”strînsură”. (L.D.: ”Strînsura” era locul unde se strîngeau oamenii în zile de sărbătoare. Cînta fanfara, se juca/ dansa, se prezentau spectacole, se aduceau scrînciobe mari, se făceau numere de circ, se aducea bere și sifon, se hîrjoneau copii, se făceau noi prietenii/ cunoștințe etc.). N-a fost scrînciobul. Au fost (în vizită la noi) tov Goraș + Tica cu motoreta (L.D.: cei doi erau cadre didactice la Școala din Bălinești). După asta au plecat cu toții la chermeză. Eu am fost la film și am văzut ”Cazul Gleiwitz”. M-am culcat la 1 noaptea. Voi merge în tabără.

Duminică 30 iunie 1963. Am fost la scăldat și am jucat ”polo” cu o sticlă cu dopul pus. Aseară am stat și am citit ”Cazul sergentului Grișa” pînă tîrziu.

Luni 1 iulie 1963. N-am mai fost la scăldat. A plouat cu piatră și a trăsnit o casă la Zamostea. Mi-am cumpărat oglindă.

Marți 2 iulie 1963. A fost cald. M-am jucat cu Muț și am cules vișine. Mama a fost după salar(iu). După amiază a fost răcoare.

Miercuri 3 iulie 1963. Mama i-a scris buniței. Mircea s-a îmbolnăvit puțin. Astăzi are loc la școală deschiderea festivă a taberei de vară.

Joi 4 iulie 1963 – Joi 11 iulie 1963. Mi-am întrerupt însemnările deoarece am pierdut acest caiet și nu mi le-am reluat decît pe data de 11 iulie.

Joi 11 iulie 1963 – Luni 15 iulie 1963. Am văzut filmele ”Dosarul furat” și ”Stolul captiv”, primul producție germană, celălalt bulgară. Am fost mereu la baie, zilele trecute fiind foarte călduroase. Am prins meșteșugul înotului și știu foarte bine. Pe data de 15 am primit scrisoare de la Radu și de la bunița.

Marți 16 iulie 1963. A fost cald. Am mîncat prima dată ardei din grădină. Castraveții ”Lang”-i sînt mari.

Miercuri 17 iulie 1963. A fost cald. Mama și cu tata au fost la baie (L.D.: la rîul Siret care separă comuna Grămești de Comuna Mihăileni, Botoșani). Am mîncat castraveți de la Hanceriuc.

Joi 18 iulie 1963. Am fost la scăldat. Pînă la amiază a fost o căldură înăbușitoare. La baie, la Siret, a venit Truță Cojocaru cu o cameră de la o roată de tractor. După amiază am udat în grădină, însă după asta a venit o ploaie… Apa a ieșit în drum cărînd mîl de pe deal. Am citit în ziar scrisorile P.C.C. și P.C.U.S. (L. D.: era vorba despre disputa ideologică dintre partidele comuniste din China și Uniunea Sovietică, o dispută care a durat și a influențat și politica de independență față de Moscova începută de Gh. Gheorghiu-Dej și, ulterior, Nicolae Ceaușescu).

Vineri 19 iulie 1963. De dimineață – o căldură înăbușitoare. După amiază am fost la baie, dar apa era cam tulbure.. A plouat puțin.

Sîmbătă 20 iulie 1963. Sf I(u)lie. Zi de hram la Rogoșești și Cîndești. Am cules vișine cu o scară foarte lungă. Am început să citesc Sadoveanu.

Duminică 21 iulie 1963. Dimineață călduroasă de 25 grade C. Avem pentru iarnă 20 kg compot de vișine, dulceață de vișine și vișinată. Am vizionat filmul ”Primele încercări”, producție sovietică. Acțiunea se petrece în 1905.

Luni 22 iulie 1963. Am fost la scăldat. A început secerișul. Au fost la noi în vizită tov Romenco și tov Repta cu o mașinuță mică.

Marți 23 iulie 1963.  După amiază au fost la noi tov Repta + dna. Repta cu motocicleta. M-am culcat la ora 11 și jumătate. (L.D.: Fam Repta erau din Șarul Dornei, localitate unde am locuit și noi între anii 1955 – 1960. Mai mult, familia noastră a locuit în același imobil din Șarul Dornei, în același imobil cu Magazinul sătesc, imobil acum dispărut și înlocuit cu o vilă ”babană”).

Miercuri 24 iulie 1963. Cu toate că a fost cald, n-am mai fost la baie.

Joi 25 iulie 1963. Mi-am înregistrat cărțile (111)

Vineri 26 iulie 1963. De trei zile vine D.I. la preparații (L.D.: adică la meditații la matematică). Din motive necunoscute am încasat (bineînțeles fără voia mea) trei pumni și ceva + trei nuiele, două de-a lungul și una de-a latul. Nu știu cum s-a nimerit că eram cu găleata de apă în mînă, iar în momentul în care o nuia a căzut de-a lungul șirei spinării am suferit un șoc nervos și-am căzut jos cu găleata de apă deasupra mea. Tot apa m-a dezmeticit și-am ajuns afară. Se împlinesc 10 ani de la insurecția din Cuba (Fidel Castro).

Sîmbătă 27 iulie 1963. Am reparat bicicleta cea mică. Apoi am făcut poezii lui ”nea Pandele”.

Duminică 28 iulie 1963. Am primit revistele și ziarele: ”Probleme ale păcii și socialismului”, ”Scînteia”, ”Contemporanul”, ”Magazin”, ”Scînteia pionierului”, ”Gazeta învățămîntului”, ”Veac nou” și ”Zori noi”. A fost meci de volei  și de fotbal la Zamostea între Zamostea și Grămești. Au cîștigat zamostenii cu 3-1 la volei și 4-1 la fotbal. La film am văzut ”Primele încercări”.

Luni 29 iulie 1963. Dimineața mama și tata au plecat la Siret să cumpere mobilă, dar n-au găsit. A plouat.

Marți 30 iulie 1963. Dimineața am fost cu mama la Bălinești. Am fost la baie după o întrerupere de cinci zile. A plouat tare. Un timp a plouat cu soare și s-a făcut curcubeu. A trăsnit un stîlp de telegraf. Spre seară o parte din cer era înnegurat și urîcios, altă parte senin, spuzit de stele, iar o altă parte cu nori albi, curați.

Miercuri 31 iulie 1967. Am fost la baie. Am citit ”Pilotul navei stelare”. M-am frizat pentru prima oară.

Duminică 4 august 1963. Am fost cu Mircea, Mihai Horodincă și Stelică Irimia (Bizică) la rîul Siret. Mi-am cumpărat cărți de clasa VIII-a + ”Baltagul”  de Mihail Sadoveanu și ”Așa s-a călit oțelul” de Nikolai Ostrovski. Am cumpărat 2,5 metri de nylon pentru undiță. + patru cîrlige de pește. Am pus o coadă bună la undiță, dar n-am prins nimic pe ziua de azi.

Luni 5 august 1963. N-am fost nicăieri și în general n-am făcut nimic.

Marți 6 august 1963. Am cărat 20 de căldări cu apă și am udat grădina. Se împlinesc doi ani de la zborul cosmonautului Titov. Am prins primul meu pește, cca 15 cm. Mircea a prins și el doi pești mai mici.

Miercuri 7 august 1963. A fost foarte cald, ceea ce se întîmplă de cîteva săptămîni. A fost tov Maximiuc Costache cu soția Maria Maximiuc pe la noi. Am vorbit despre examene, Radio Moscova și Radu Stelian. Am prins al doilea pește (mai mic). Din Micul Dicționar Enciclopedic: ”Luteranism = curent religios apărut în Germania (prima jumătate a secolului al XVI-lea întemeiat de Martin Luther”.

Joi 8 august 1963. Tata a plecat la Rădăuți și mi-a cumpărat manualele de Latină și Istorie, plus cartea ”Limba corectă”. Căldura continuă și stăruie. Frunzele castraveților stau ca fierte din cauza căldurii. Citesc ”Poemul pedagogic” de A.S. Makarenko.

Vineri 9 august 1963. De dimineață s-au văzut unele semne de ploaie: cîțiva nori tulburi și un vînticel care promitea că va aduce și alții. Spre amiază, cerul s-a înnourat de-a binelea și a tras un ropot de ploaie care a stins puțin arșița pămîntului. Seara ploaia a contenit, dar s-au întețit fulgerele. La Ciomîrtan a trăznit un grajd cu 30 de cai dintre care 27 au murit. Ploaia a fost foarte bine venită.

Sîmbătă 10 august 1963. M-am sculat pe la 6. Cerul era înnourat. M-am apucat să citesc din Makarenko și îmi place foarte. După amiază a plouat iarăși.

Duminică 11 august 1963. Dimineața a fost un timp urît, cu vînt și cu soare care te țin în casă. Au început să apară biciclete marca ”Elegant”. Am văzut filmul ”Samp. și melodii”. Azi a fost Ziua minierului.       (va urma)

Liviu Druguș

Pe mâine!