liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Bida Ioan

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 358  Duminecă  24 decembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (86).


 

Sîmbătă 2 aprilie 1966. Spre deosebire de ziua rece și posomorîtă de ieri, la care s-au adăugat zăpada și fleșcăiala, azi a fost (din păcate numai pînă la amiază) o zi minunată. Dimineața era totul înghețat, dar cerul era foarte albastru și – după atîtea zile negre – a strălucit soarele. Pînă la amiază s-a topit o mare parte din zăpadă, iar drumurile pietruite și trotuarele s-au uscat. După masă însă, s-a înnourat, s-a făcut iar frig și a început să bureze.

Azi dimineață, Țopa M. (pedagogul) a venit la mine și, văzîndu-mi caietul, a zis: ”Măi, tu trebuie să-ți faci o bibliotecă cu jurnale din astea”. Eu: ”Mi-oi face”.

În urma hotărîrii Consiliului pe internat și a aprobării de către direcțiunea Liceului nr 1, a luat ființă în internat un fel de club. Acesta s-a amenajat în sala de valize. Toate valizele s-au aranjat pe margine, iar în mijloc s-au adus două mese de tenis și trei mese din meditație + 6 scaune pentru a se juaca remy și alte jocuri (se mai joacă și kuțki). Pereții sunt pavoazați cu fotomontajele din dormitorul 5, geamurile au fost camuflate cu ziare și ne simțim cu toții bine aici.

În clasă, la școală, schimbul de priviri n-a mai fost așa de intens ca ieri. Deci, am avut motiv de întristare. Totuși… (nu prea). La istorie n-a ascultat, ci a predat jumătate din lecția ”Primul război mondial”. Este o lecție tare frumoasă și interesantă și cu cît am ascultat din clasă și cu cît mai citisem înainte, aproape am învățat lecția din clasă. Trimestrul acesta urmează un șir de lecții – toate importante și foarte interesante și am de gînd să le învăț bine pe toate. (Revoluția din Octombrie și Al doilea război mondial le-am citit deja de cîteva ori, din plăcere.). La chimie, profesoara a ascultat trei fete după care ne-am continuat lecția cu Aluminiu. La fizică – ultima oră – a asistat diriginta. A ascultat-o pe Nenati, dar ea nu s-a pregătit (a avut de învățat pentru olimpiada la limba română care are loc mîine la Suceava) și a luat 4. Pînă la sfîrșitul orei ne-a mai predat un șir de formule, dar pe care – în parte – deja le știam de la reală și mi se pare ușor.

La sfîrșitul orelor, a venit secretara în clasă și a dat bilete pentru spectacolul de duminică ”Ana Christie”. Au luat tare puțini elevi – și eu (3 lei).

La internat am luat masa la 12.15, apoi am pierdut timpul prin ”Club”. Am jucat un pic tenis, apoi au venit cei dintr-a XI-a și a trebuit să le cedez locul. Un trimestru mă mai desparte de clasa XI-a… Cînd eram într-a opta nu-mi închipuiam cum și cînd voi mai ajunge în clasa XI-a. Tare ușor au trecut acești ani.

Pe la 1.30 m-a luat Atănăsoae la un film la ”Unirea”. Aici am intrat din banii lui (1,50). Am văzut filmul gruzin ”Tatăl soldatului” (Ghiorghi și Goderzi Maharașvili). Filmul mi-a plăcut prin întreaga lui acțiune, dar mi-a plăcut mult și prin concepția lui Ghiorghi despre război și fascism. Întîmplarea de la vie îmi va rămîne vie în minte. Pe lîngă jurnal am văzut și un supliment satiric care a fost destul de … satiric. După ce-am ieșit de la film am luat direcția internat. Aici am stat în dormitor pînă după 5 discutînd despre fete. Eu m-am închis în mine și n-am prea luat parte la discuții. Apoi am venit în meditație. Am venit apoi în meditație unde Costică Lungu ne-a arătat o ”metodă” de a afla dacă te iubește cineva. A înfipt un chibrit în cutie, perpendicular, că scăfîrlia (gămălia) în sus. Apoi, unul oblic așezat cu fosforul așezat pe primul. Îi dai foc celui de-al doilea, pe la mijloc. După ce se termină totul de ars trebuie ca bețele să fie lipite la capete și cel de-al doilea ridicat, paralel cu cutia. Asta în cazul în care te LOVEște. Dacă nu, ți se strică totul. (Vorbe…). Mie și lui Costică ne-a arătat că e  bine. Meditația a început după ora 6. Acum Adochiței se poartă frumos cu mine, îmi spune pe numele mic și cînd vrea ceva, mă roagă. Eu îi răspund la fel.

Pînă seara am scris încontinuu în jurnal pe ziua de ieri și de azi. Pe la 8.30 a venit ped. Haiuță (Hamza-i plecat la Vatra Dornei cu șahiștii) și ne-a povestit o mulțimne de lucruri pînă la ora 9. Ne-a povestit ăn special din viața lui de sergent tanchist (cum a făcut ”ungerea” de la iarnă la primăvară, apoi o mulțime de de aventuri și întîmplări de prin locurile unde a făcut armata sau chiar de prin Rădăuți). După ora 9 ne-a dat drumul la dormitoare. Am făcut o baie generală foarte sănătoasă după care m-am și băgat în pat. A venit pedagogul prin dormitoare și pînă la 11 nu s-a dus. A fumat 6-7 țigări și ne-a povestit o mulțime sau mai făcea bancuri pe seama noastră. Azi l-a prins pe Costică cu țigara-n gură și nu i-a făcut altceva decît i-a confiscat-o.

Duminică 3 aprilie 1966. Ne-am sculat cam greu pe la 7 și ceva. Am dormit foarte bine și am visat frumos.

Vremea se menține mohorîtă, dar nu mai ninge. Zăpada s-a topit în cea mai mare parte și acum predomină trei culori ce contrastează: albul zăpezii, negrul pămîntului și verdele crud al ierbii ce are deja cîțiva centimetri.

Masa s-a servit după ora 8, iar meditația s-a sunat la 8.30. Pînă la 9 am scris în jurnal, iar de la 9 m-am apucat serios de învățat. După ce-am mai citit la chimie și ec. politică, plictisindu-mă, m-am dus pînă la Gherasim. Aici am discutat un pic. Pe atunci se ocupa de liniște burleanul Caunii Vasea – gras ca un bivol și prost ca o cizmă. Mi-a zis să mă întorc la banca mea, dar eu mi-am luat un scaun și m-am așezat alăturea. Deodată îl văd venind ca o furtună, clătinăndu-se și nervos nevoie mare mi-a împușcat două palme pe care, dacă nu le-aș fi barat, le-aș fi simțit multă vreme. Nu m-au durut cele două palme, dar mi-era ciudă că un ticălos ca el a dat în mine. Numai faptul că era în clasa XI-a și că avea mulți apărători m-a împiedicat să nu-i răspund. Așa că am tăcut și-am strîns din dinți pînă mi-a trecut. În pauza de 10, Haiuță m-a trimis să-i cumpăr un pachet de țigări ”Aroma” și l-am servit cu plăcere.

Odată, Haiuță-i zicea lui Toader: ”Mă Gherasime, de ce nu-l înveți pe Druguș, așa mai altfel, să meargă și el cu o fată la film…?”. Gherasim: ”Și ce să-i fac dom pedagog dacă el îi rușinos?…”. Haiuță: ”Nu-i asta, mă!, dacă ești profesor bun…”. A fost o discuție cam neserioasă, dar Gherasim a spus un adevăr. De sînt așa (timid) nu știu. După ce-am servit masa la 12 am împrumutat 5 lei de la Atănăsoaie C. Și m-am dus la film la ”7N” împreună cu Costică și Toader. Spectacolul a început la 2 și s-a terminat la 5. N-a avut jurnal și a durat fix trei ore. A rulat filmul american pe care profesoara Luchian ni l-a impus să-l vedem: ”Procesul de la Nurenberg”. Filmul m-a impresionat foarte mult prin dovezile aduse de acuzare. Am văzut și eu – nu pentru prima dată – cum se ține un proces.

(L.D.: Nu mă pot abține să nu comentez aici simulacrul de proces, unul tipic bolșevic, făcut dictatorilor Ceaușescu, făcut la comandă sovietică, cu execuție românească – un caz tipic de lovitură de stat după principiul ”scoală-te tu, ca să mă așez eu”. Faptul că România a trecut – în timp – totuși la un regim democratic nu scuză cu nimic asasinatul făcut în numele ideii de ”justiție”. La aproape trei decenii distanță, după ce regimul ”democratic original” al lui Ion Iliescu s-a instaurat cu prețul unor alte asasinate – de data asta de oameni nevinovați – rămâne întrebarea: de ce n-a existat un proces Nurenberg pentru nomenclatura comunistă din România postceaușistă, unde Iliescu însuși ar fi fost acuzat? Simplu: pentru că acuzații au preluat  – prin lovitură de stat – frâiele puterii. Soarta României a fost ca după un regim bolșevic instaurat în 1947 să avem, în 2017, tot un regim bolșevic care își promovează puterea prin dictatura majorității. Personal am scris de cel puțin 20 de ani în articole în presa scrisă și pe forumuri că nu a existat nici o revoluție, ci doar o lovitură de stat, bine pregătită de cca 3-4 ani, reușită. Are valoare de adevăr afirmația că  ”toate loviturile de stat reușite se numesc revoluții”. Deși am fost printre puținii care am susținut acest lucru, Parchetul Militar confirmă, în aceste zile, (ipo)teza mea: nu a existat vid de putere în 1989, ci a fost doar o schimbare de persoane.  http://adevarul.ro/news/eveniment/lovitura-stat-decembrie-1989-1_5a3965235ab6550cb85fac15/index.html ).

De la film, imediat am luat direcția Casa de Cultură și, întinzînd bine compasul, n-am întîrziat mult.  Spectacolul deja începuse, locurile au fost ocupate de armată (soldați). S-a jucat piesa lui J. O Neille ”Ana Christie” în interpretarea artiștilor de la ”Teatrul de stat” din Bacău. Piesa mi-a plăcut ca acțiune, mi-a plăcut cum au jucat actorii și concluzia ce se desprinde în final. Nu mi-a plăcut că am stat în picioare… Piesa s-a terminat la 7.25. Am luat-o singur spre internat, reflectînd cele văzute și avînd un pietroi pe inimă. Aveam niște gînduri negre de nici nu știu cum am putut gîndi așa ceva. Eram plictisit de orice, de carte, de viață, de toate. Mă gîndeam: ce rost are să-mi tocesc creierii învățînd, ca apoi – cînd voi ajunge la salariul meu – să fiu un biet slujbaș ca profesor sau altceva. Și ce rost are? M-am gîndit apoi că o scoți mai bine dacă muncești brut și-ți cîștigi astfel pîinea. Dar apoi iar am întors-o. Ce rost are să muncești – și încă din greu, să te epuizezi ca apoi să te ramolești – apoi mori – și n-ai înțeles nimic din viață. În ambele cazuri eram revoltat că m-am născut și că trăiesc degeaba. De fapt nu e prima dată cînd gîndesc așa. În săptămîna care a trecut m-am gîndit de mai multe ori. La internat l-am găsit pe Halip N. care s-a făcut sănătos. După ce-am mai pălăvrăgit, m-a ascultat un pic la latină și apoi mi-am mai descărcat sufletul, și parcă m-am mai înviorat un pic.

Luni 4 aprilie 1966. Dimineața m-am sculat la făr-un sfert, m-am spălat, m-am îmbrăcat și-am sosit în meditație. Aici era pedagogil și timp de jumătate de oră am discutat. La început m-a întrebat dacă fumez și l-am asigurat că nu. Cred că dacă aș fi fost fumător i-aș fi spus. Apoi am vorbit despre limbi. Mi-a spus că lui îi place italiana (și mie) și c-ar vrea s-o învețe. M-a rugat să-i fac comandă la Cartea prin poștă  pentru un manual de ”Limba italiană fără profesor”. Mi-a spus că-i displace foarte mult germana și franceza. Mie unul îmi plac toate și aș vrea să știu din toate măcar cîte ceva. (Începînd cu engleză, rusă, franceză, germană, italiană, spaniolă ș.am.d.). Mi-ar plăcea și mie să învăț italiana. Ascult de multe ori Roma și-mi rămîn multe citate-n cap. Aseară s-a mai făcut o tragere la sorți, cu ocazia venirii lui Halip Neculai. A căzut păcatul pe Moscal care trebuie să se care în d 8.

Azi ar fi trebuit să dau diferență la limba latină pt trim I, dar n-are cine s-o dea. Dacă ieri pînă la 12 am învățat la celelalte obiecte, apoi de la 1 la 7.30 am fost în oraș – cînd să mai învăț? Mă cam îngrozesc la gîndul că aș putea rămîne corigent la latină pe vară, dar totuși mai sper. Azi în niciun caz nu mă pot anunța. Mîine…

De dimineață era un cer înnorat și destul de frig. Peste noapte o mare parte din zăpada rămasă a dispărut, făcînd loc unei ierbi verzi și fragede care în unele locuri are 5 cm. Pe la 10 tot cerul s-a înseninat complet, zăpada a dispărut în întregime și pînă seara pămîntul s-a uscat. Numai pe alocuri mai sînt mici băltoace, dar restul pămîntului e uscat. Și tocmai acum s-a făcut vremea mai frumoasă cînd am de pregătit materia pe două trimestre la limba latină…

Pentru astăzi n-am fost pregătit bine decît la engleză și un pic la limba latină. Am început să intru mai adînc în materie, dar știu totuși prea puțin. Prima oră chiar am avut latina. Profesoara a controlat caietele și a ascultat cîteva eleve. La ascultare m-a întrebat o mică construcție și, din întîmplare, am știut-o. La predare am fost foarte atent fiind numai ochi și urechi la ceea ce spunea profesoara. La sîrșitul orei m-a pus să traduc textul și m-am descurcat binișor. Profesoara m-a avertizat că săptămîna aceasta să termin cu primul trimestru și dacă pot, și cu al doilea.  La ec politică toți ne așteptam la un extemporal deoarece a dat clasa X-a A, dar ne-a făcut o fentă și nu ne-a dat. Nenati s-a scuzat pentru că a fost la olimpiadă (”Delavrancea”) iar Halip c-a fost bolnav. A ascultat vreo trei eleve apoi ne-a predat lecția nouă. La muzică, diriginta n-a mai ascultat, ci de la începutul orei a predat despre ”Muzica populară românească”. Fiecare cuvînt a fost exemplificat prin cîntece de pe placă și toată ora a fost mai mult o audiție muzicală și ne-am distrat toți foarte bine. Aveam de gînd să învăț la chimie în această oră, dar am putut? La chimie, ora s-a desfășurat foarte normal: ascultare-predare. La predare am scris și eu o ecvație la tablă. La ed fizică am stat cu toții în clasă și ni s-a citit din ”Jocurile Olimpice – istoric”. Broască Geta a venit cu mine-n bancă și i-am arătat traducerea și cîteva exerciții la engleză. La engleză, spre marea noastră mirare Pop n-a întîrziat defel și a intrat în clasă chiar în timp ce suna. Toată ora a făcut ascultare, dar din cîâi a ascultat n-a pus niciun cinci (numai de patru). Pop a hotărît să fcaă o serioasă selecție. Ora asta am mai răspuns eu cîte ceva dar n-am fost la înălțime. După ore, am rămas la urmă și l-am așteptat pe Pop la poarta școlii. I-am arătat foaia cu ”Dicționarul de familie”. Mi-a tradus el cîte ceva pe drum și mi-a promis că mîine sau poimîine îmi va arăta totul. Foaia a rămas la el. M-a impresionat cînd am auzit că are pe cineva în Anglia care îi trimite reviste și cărți. După ce-am luat masa la internat, am ieșit cu Costică și Toader prin oraș. Era cald și plăcut. O adevărată desfătare să te plimbi pe la umbră. Numai să ai chef. Azi, muzica veselă, populară din ora de muzică m-a adus la realitate și m-a trezit din visările mele.

Am venit la 3.30 la internat, mi-am ales cărțile și-am jucat un pic de tenis cu Pitic și Costică.

La 4 m-am dus la Atelier unde au venit numai ceilalți trei băieți, azi fetele fiind scutite de (ora de) atelier. Totuși, din greșeală, au venit Ica și M(elexina). Cînd le-am anunțat că-s libere M. a zis că-i ”mișto” și-a făcut stînga-mprejur. Nu știu de ce, azi am văzut-o pe M. într-o lumină f proastă și nu mai simțeam nici un fel de ”atraction”; îmi părea egală cu celelalte. La atelier, de la 4 la 5.30 am mers în fostul sediu U.T.M. unde acum e atelier de radio. Ceilalți trei au instalat difuzoare noi (95 lei) prin clase, iar eu am schimbat niște ștechere mai mari cu altele mai mici.

După ce-am ieșit de la atelier am mers toți patru în oraș. Aici m-am întîlnit cu Bida Ioan care acum e la București la o școală de contabilitate și acum a terminat vacanța.

Am ajuns la internat la 6.30, am scris în Jurnal pînă la 7, iar la 7 am coborît la masă. Începînd de azi am intrat într-o mare criză (alimentară și financiară). După ce m-am jucat un pic cu macaroanele am ieșit afară și-am mers tustrei (Toader, Costică și eu) în oraș. Am patrulat un pic fiind foarte voioși seara asta, apoi ne-am întors la internat. Pe la 8.10 s-a stins lumina și s-a aprins abia la 8.30, cînd am început să mai scriu în Jurnal. Numai bine am terminat pînă la 9 și pe azi am terminat cu nici o lecție învățată. (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine

Reclame

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 353 Marți 19  decembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (82).


Trimestrul III din clasa a IX-a (1965) – 15 ani

Luni 5 aprilie 1965. M-am sculat dimineața și-am așteptat la poartă. M-am întîlnit cu Romică Butnaru care pleca la armată la Constanța. (L.D. Romică Butnaru – absolvent de liceu, mi-a fost profesor (suplinitor) de fizică la Școala din Grămești. El m-a inițiat în jocul de tenis de masă și mi-a rămas în minte stupoarea de pe fața lui cînd, după cca o oră de tenis în premieră absolută pentru mine, nu a mai reușit să-mi ia nici un set…). Cu greu am ajuns la Rădăuți la internat. Mi-am ales alt pat și un dulap apoi am plătit la casierie 225 lei. Am fost prin oraș, mi-am mai cumpărat cîte ceva și un ”Daily Worker” și-am avut de citit și tradus. De dimineață a bătut vîntul și era frig. Apoi s-a muiat un pic, ca apoi să înceapă să ningă. S-a înălbit totul, apoi zăpada a dispărut. Pînă acum (11.30 dimineața) au venit puțini elevi la internat. Am văzut filmul ”Cine-i criminalul?”.

Marți 6 aprilie 1965. Cam frig. La școală a fost normal, ca-n mijloc de trimestru, într-o luni. La internat a mai venit unul și-au plecat cinci.

Miercuri 7 aprilie 1965. De azi s-a încălzit. N-am stat la cor. S-au împărțit ziarele de pe vacanță. Am fost pînă la hipodrom, apoi m-am apucat de învățat. Am început să prind bine la tennis table (L.D.: = tenis de masă). Prandea elimină ”toți tîmpiții de la Medie 2”.

Joi 8 aprilie 1965. Zi frumoasă, călduroasă. Am lăsat paltonul și flaneaua pentru la anul. Facem fizica cu Drancă. În pauza de 8 merg 30 min. prin oraș. (ca un glob de aur luna strălucea). Mulți au mers la ”Atelier” (adică la film la Cartouche). Profesoara Bondor către Gherasim: Fumezi? El: Nu! Ea: ”Dar tu jignești oamenii!”.

Vineri 9 aprilie 1965. De dimineață cam înnourat și răcoare. Am avut oră liberă la istorie (a murit mama profesorului Kamil). După masă am fost și eu la ”atelier”. Am revăzut ”Cartouche” prod franco-italiană. Cînd am ieșit de la film ploua zdravăn și restul zilei a fost urîcios.

Sîmbătă 10 aprilie 1965. Trimestrul acesta m-am obișnuit să mă scol cu jumătate de oră mai devreme (înainte de a suna deșteptarea la 6). Azi, cînd m-am sculat, afară ningea serios și totul era acoperit cu un strat gros de zăpadă. Pînă seara s-a ridicat la 9 cm. Am luat un 10 la ext. la zoologie. Am fost invitat la reuniunea organizației de Comitetul UTM Șc.Medie 2 (un leu), dar n-am fost.

Duminecă 11 aprilie 1965. Iarna s-a instalat serios. Noaptea a nins. Pînă la 12 am învățat la engleză (”How got England its name”) și-am mai încercat să traduc. După masă nu m-am dus nicăieri  că era frig. Mi-am cusut buzunarele și am învățat să joc 21.

Luni 12 aprilie 1965. Ziua cosmonauticii. Patru ani de la Gagarin. Ziua a fost înnourat și zăpada a început să se topească pe neobservate. Am dat ext. la engleză: au fost trei întrebări. Posibil 9 sau 10. Am cumpărat revista ”Urzica” (L.D.: revistă de satiră și umor). La internat a fost Galan, locțiitor de secretar UTM pe Medie 2.

Marți 13 aprilie 1965. De dimineață ziua se anunța frumoasă și sperăm într-o primăvară frumoasă și timpurie. Am luat un 7 la fizică (I. Drancă), un 8 la chimie și un 6 la algebră. După masă s-a înnorat.

Miercuri 14 aprilie 1965. M-am sculat la 5. Am făcut 4 ore și-am făcut 2 ori 1 = 2 (Țopa, bucătarul). Tot timpul  a fost înnourat, dar drumurile s-au uscat. Numai pe acoperișurile mai dosnice stăruie un strat de zăpadă.

Joi 15 aprilie 1965. Timpul se menține ca și ieri. În ora de muzică am făcut algebră, iar în ora de diriginție am mers la ”Expoziția realizărilor economiei raionului Rădăuți”. Am scris în Cartea de impresii: ”Mi-a plăcut totul în afară de harta raionului care nu corespunde realității. În loc de satul Grămești este scris Grănicești. Rog să se rectifice”. În ora de engleză l-am întrebat pe Pop cîteva expresii. Am mers în sediu (UTM) și mi le-a explicat. Azi am primit scrisoare de la Radu Stelian. Mi-a trimis și fotografia sa.. După masă (5-7) am mers la Biblioteca raională cu Petru Hudema și-am citit colecția ”Scînteia” pe 1964. Am completat foaia de concurs ”R.P.R. – factor activ în lupta pentru pace” (am 10 răspunsuri). Seara la luat pe Costea pentru un fleac (căpit. de sec.). Zăpada nu mai este, însă primăvara nu se simte. Aerul e mereu rece și culoarea cerului e mereu cenușie. A fost o zi plină însă n-am prea învățat.

Vineri 16 aprilie 1965. Toată ziua (all day long) a fost foarte mohorîtă. Azi dimineață m-am sculat la 5. Am dat ext. la latină (prost). După masă am jucat fotbal.

Sîmbătă 17 aprilie 1965. M-am sculat trezit la 5 fără 10 însă nu m-am îndurat să mă scol. M-am sculat la 5.30 și-am învățat la geografie și rusă. După masă a încercat să se mai însenineze după atîtea zile mohorîte. Am început să citesc ”Bîrlogul lupilor”.

Duminecă 18 aprilie 1965. M-am sculat la 7.30. O zi senină, călduroasă, minunată. Dimineața a fost Mircea la mine (5 lei). După 12 am fost prin oraș, apoi am stat în dormitor și-am citit. Seara a fost ședință pe internat (proteste împotriva agresiunii din Vietnam) și Serată literară (Luceafărul).

Luni 19 aprilie 1965. Zi minunată. Am lăsat fular, mănuși, palton…. Am luat un 8 la zoologie. ”Robin Hood”. Am terminat de citit ”Bîrlogul lupilor” de C. Bărbuceanu.

Marți 20 aprilie 1965. M-am sculat la 5 și era tot cerul acoperit. După amiază a fost cald, dar a bătut tare vîntul. Am dat extemporal la fizică (două probleme și teorie). După masă am fost la film: ”Spărgătorul” – comedie engleză. Mi-a fost freza în pericol. (L.D.: adică era cît pe ce să mă prindă fără bilet de voie și să mă trimită la tuns). Acum sînt 9 becuri în meditație. Seara am fost în oraș (tot periculos) am cumpărat o c.p. și am văzut la televizor o emisiune de la Chișinău (pentru prima oară!). Am scris la ”Cartea prin poștă” și la Dorna Candreni (Radu Stelian).

Miercuri 21 aprilie 1965.  M-am sculat la 5 și-am mai învățat. Mohorît toată ziua. A încercat să ploaie (L.D. să plouă). De azi sînt de serviciu pe coridor cu Hudema Petru. Am stat 4 ore. După masă m-am mai uitat prin ”engleze”. Seara ploua încet. Totuși, după masă (19.30) am plecat 6 de la internat la televizor. Am văzut un film documentar despre Lenin. Cînd am venit înapoi ploua cu găleata și ne-a murat binișor. Am făcut 4 minute din oraș pînă la internat. Am schimat porecla (pedagogului Prandea ) ”Hamza” în renume (”Hamlet”).

Joi 22 aprilie 1965. După vremea de ieri, azi e ”o zi minunat de minunată”. Am dat ext. la rusă (bunișor). La diriginție am văzut un diafilm despre ”Rolul lui Lenin în M.R.S.O” (L.D.: M.R.S.O. = Marea revoluție socialistă din octombrie)

(Comentariu L.D.: MRSO a fost modelul leninist după care Gorbaciov a vrut să revigoreze comunismul sovietic bolșevic rus prin întoarcerea la origini. Lovitura de stat de la Palatul de iarnă al țarului a fost numită Revoluție. La fel s-a întîmplat și cu ”Marea Revoluție Kaghebisto-Securistă din Decembrie”, cînd lovitura de stat a fost botezată (cu anticipație de cca un an) ”Revoluție”. Ieșirea din marasmul fără sfârșit al minciunilor ”științifice” este împiedicată tocmai de ”propagandiștii” fără simbrie care, din comoditate, preferă să numească Revoluție actul de la 22 dec 1989 împiedecînd revenirea la normalitate și sprijinind regimurile autocarte/ iliberale care sunt un fel de comunism fără partid unic și fără conducători pe viață).

După masă am primit prin tov. Marianciuc (L.D. profesorul meu de limba rusă de la Școala din Grămești) o scrisoare de acasă și de la Radio Moscova. Mi-au trimis fotografia lui Șolohov. După cina pe care n-am mai luat-o m-am dus la poștă. Am primit un pachet de la bunița ”pentru mine, de Paști”.

Vineri 23 IV 1965. M-am sculat la 5.30 și-am învățat la istorie. M-a ascultat la istorie – 9. După masă am mers la atelier. Profesorul mi-a iscălit biletul de voie (L.D. pe care adăugam eu, ullterior, ora de plecare) și am mers la film: ”Mofturi 1900”. După ce am fost la Baie n-am mai învățat nimic.

Sîmbătă 24 IV 1965. M-am sculat la 5 și am învățat la geografie. M-a ascultat la rusă: 8. După masă, la internat a fost program special. Am jucat fotbal și handbal. De la 6.30 la 10 am fost la filmul ”Soții în oraș” – producție italiană. Au venit handbaliștii de la Siret și s-au culcat în dormitorul 5, iar eu m-am culcat în 11.

Duminecă 25 IV 1965. Prima zi de paști. M-am sculat la 6.45. Aproape toți ai plecat acasă; au mai rămas vreo 14 băieți. Ni s-a dat mîncare rece pe toată ziua. Pînă la 10 am jucat handbal și fotbal. Pe la 10 a venit Mircea. Mi-a adus 10 lei și ”Paști”. La amiază am mers la baza sportivă unde s-au desfășurat meciuri de handbal. La băieți, Siret – Medie 1: 16-7; la fete Vicov- Medie 2: 7-2. Spre seară am jucat fotbal. La 8 am mers la dormitor și am citit Daily Worker.

Luni 26 IV 1965. Vreme frumoasă ca și ieri. Am 9 în extemporal la algebră (au mai fost doi de 9 și trei de 8). După masă a venit Mircea și mi-a adus canadiana, sandalele și ”Istoria literaturii engleze”  by A. Anixt și ”Humour in Englis” by Dan Duțescu, venite de la Librăria ”Cartea prin poștă”.  (L.D.: Despre cartea lui Anixt, vezi opinia (nefericită) lui Nicolae Manolescu. Sunt de acord cu comentariul semnat de InimăRea: http://adevarul.ro/cultura/carti/istoria-literaturii-engleze-tradusa-ruseste-1_53f762950d133766a87db2d1/index.html) În pauză băieții de la medie 2 au pus cîte un leu ca să cumpărăm o minge de 13 lei. Am cumpărat-o, dar am jucat cu alta pe care ne-a confiscat-o pedagogul Țopa. Seara am primit o scrisoare de al Radu Stelian care-mi comunică doar adresa sa de la gazdă: Str Dobrogeanu Gherea, nr 7, Vatra Dornei.

Marți 27 IV 1965. The third day of Easter (L.D.: A treia zi de Paști). M-am sculat la 5.30. M-a ascultat la limba română: 9. Azi fetele au stropit cu parfum băieții. Am ”confiscat” o jumate de sticluță de parfum. După masă am jucat fotbal.

Miercuri 28 IV 1965. Am făcut o nouă colectă de bani (13 lei) pentru mingea de fotbal. Today is a wonderful day. (Azi – o zi minunată). Atănăsoae a cumpărat mingea. (pentru Medie 2). Am luat un 10 la geografie. N-am stat la cor. Ziua nu învăț niciodată, ci doar de la 5 la 7.30. După masă a plouat bine.

Joi 29 IV 1965.  La muzică, diriginta mi-a făcut observație pentru cor și pt că azi m-a prins la geam cu o haină fără matricolă. La diriginție a vorbit despre 1 și 2 Mai. Azi a venit Teleagă la fizică. M-a ascultat la engleză: 10! – ”for example, Drugush”. După masă am fost la film: ”Djura” – sovietic (Kașgaria). Djura era căpitanul basmacilor. A fost vreme frumoasă pînă la amiază. După masă s-a înnourat și chiar a început să bureze. Pedagogul Țopa face dimineața înviorare, dar Hamlet nu.

Vineri 30 IV 1965. Înnourat, ploios. M-am sculat cu greu și mi-am învățat. Am 6 în ext la latină. Am dat extemporal la limba română (Ciocoii vechi). Am scris binișor. La amiază a fost Mircea cu bicicleta. La 17.30 m-am hotărît să plec acasă. După aproape două ore de întîrziere am ajuns acasă. În Siret m-am întîlnit cu Bida Ioan. Am primit o felicitare de la Moscova.

Sîmbătă 1 Mai 1965. Al 20-lea 1 Mai liber. N-a plouat însă a fost vînt. Am ascultat un pic (oleacă, nițel!) demonstrația de la București. M-am odihnit bine acasă. Am citit ”Magazin”-ul. Seara, mama și tata au plecat la reuniune.

Duminică 2 mai 1965. Ziua tineretului din R.P.R. A fost o zi mai mult senină, răcită de un vînt repede. Mircea mi-a făcut o fotografie (și eu una lui). Spre seară mi-am mai învățat lecțiile. Seara Mircea a plecat la film. Zilele acestea au fost lungi cît două săptămîni de învățămînt. Spre seară a tras cîteva ropote de ploaie. Vreme se menține rece și e rău!

Luni 3 mai 1965. M-am sculat la 5 și-am plecat cu tata la cursă. După multe rugi și o înghesuială destul de mare am luat loc în picioare pînă la Dornești. Am ajuns la Rădăuți la 7.40, dar nu m-am dus la prima oră (zoologia). M-am tîrguit cu Ciupic și Păturică (dom Florea) pentru pontaj dar a trebuit să plătesc întreg. Prima oră – ”de serviciu la cantină”. Am luat un 6 la geometrie. După masă am jucat fotbal și am citit din ”Istoria literaturii engleze”. Spre seară a burezat, apoi a nins vreo cinci minute. Astă seară n-am halit.

Marți 4 mai 1965. Zi minunată cu un cer albastru curat. Nu m-am dus la școală fiind de serviciu la bucătărie. Am lucrat destul de mult. Cei de la Medie 1 au spart mingea noastră (Medie 2). Am jucat fotbal. Seara n-am halit. Au plecat încă zece elevi de la internat.

Miercuri 5 mai 1965. S-a înnourat. Am 5 în ext. la limba rusă. Am dat extemporal la geografie (”Condițiile naturale ale Africii”). În ora de cor m-a chemat la direcțiune și m-a întrebat: ”Vrei să mergi la Liceul Militar?”. Eu: ”Nu știu. Nu m-am gîndit”. M-am hotărît să merg acasă să mă consult. Am plecat cu 5.30 și cînd am ajuns acasă părinții s-au speriat de sosirea mea în timpul săptămînii. După păreri și sugestii și îndrumări s-a dat o decizie favorabilă. Seara am mai învățat un pic apoi m-am culcat. 147 de ani de la nașterea lui K. Marx.

Joi 6 mai 1965. Zi destul de frumoasă. Dimineața m-am sculat la 5. Am așteptat un pic la cursă apoi am venit la Rădăuți și n-m întîrziat la ora de rusă. La fizică am dat extemporal (prost). A mai venit o dată tov. maior (de armată) la școală și i-a scris pe toți amatorii (de Liceu Militar) din clasa IX-a și a X-a. Pop: ”Și tu Druguș te faci ofițer…?”. După masă am fost la ”meditație la matematică” la Cinema ”Unirea” – ”Lege și forță” – polonez (doctorul, profesorul etc. La internat n-a venit pedagogul Țopa (zis Haiuță). Diriginta: ”pînă te-i face ofițer poți să mai scrii cîntece la cor”. Merge și Gherasim la L.M.

Vineri 7 mai 1965. La 8 am fost împreună cu alți 12 elevi la Comisariatul militar unde am semnat cererea și angajamentul. Apoi ne-au cîntărit. Gr. = 57 kg. Î = 1, 67. Am făcut apoi, rînd pe rînd, vizite la O.R.L., oculistică (cifre și litere), stomatologie, sînge, tensiune, chirurgie și radioscopie. Am ieșit bine la toate. Gherasim, Beldian și Vișan au căzut din cauza tensiunii. Am lipsit toată ziua de la școală. După masă am fost la film: ”Parisul vesel” – USA. Gherasim e tare supărat din cauză că n-a reușit. Eu n-aș fi așa de supărat… Am scris la Radio Moscova, dar n-am trimis-o încă. Zi caldă.

Sîmbătă 8 mai 1965.  44 de ani de la înființarea partidului. Ziua se anunța mohorîtă încă de dimineață, dar în restul zilei a fost frumos și cald. Gherasim și Vișan au mai dat o dată examenul la inimă și au reușit. Am dat acasă, prin Truță, rugămintea să-mi trimită actele pentru L.M. Mi-am cumpărat un ”D.W” (Daily Worker).

Duminecă 9 mai 1965. Dublu eveniment. 88 de ani de la 1877 și 20 de ani de la 1945. În oraș a cîntat fanfara și la cimitir au fost depuse coroane de flori. Ziua a fost însorită. După masă am stat tot timpul la internat. Am scris (L.D.: probabil ”am primit”) o scrisoare de la Michael Lindsay, a vistor in Moldavia. Radiodifuziunea și Televiziunea Romînă, București, Rumania. Am așteptat pe cineva de-acasă dar n-au venit.

Luni 10 mai 1965. Am strîns lenjeria în dormitorul 5. De dimineață s-a înnourat grozav. În timpul zilei a fost călduț, Spre seară a plouat cu soare apoi s-a înseninant. Au înflorit merii, au îmbobocit cireșii și vișinii. Sălciile, răchițile, plopii sînt verzi. În parcuri iarba a crescut mare. Am 6 în ext la fizică. Bondor: ”Și eu care te vedeam ambasador la Londra… Ce te-a determinat?”. Eu: ”Îmi place!”. Despre Gherasim a spus că nu-l vede în uniformă militară. A fost cineva (?) și mi-a adus actele! La 4 și 15 am făcut autobiografia (L.D.?) părinților și-am plecat cu Lungu Arcadie la Comisariat să depunem actele. Apoi am mai mers prin oraș și ne-a prins ploaia.  A tunat și a fulgerat (pentru prima dată în acest an). Seara, i-am scris lui Radu, buniței și ”a letter in English for Radiodifuziunea și Televiziunea Română, București, rn 16 februarie, Str Nuferilor nr 62”.

Marți 11 mai 1965. Am dat ext. la chimie. M-am scuzat la l latină. Azi m-am sculat la 5, afară era frig, dar soarele strălucea în toată splendoarea lui și era o plăcere să admiri iarba spălată de ploaie. După amiază însă s-a înnourat și a plouat. Am început să citesc ”Djura” de Ghorghi Tușkan.

Miercuri 12 mai 1965. M-am sculat la 5. L-am legat pe Zamfir, Sima, popoc de pat și…. Toată noaptea a plouat și plouă și acuma încontinuu. Am dat extempral la geometrie (cam slab). Am 8 în ext. la geografie. Am stat ambele ore la cor și în ora a doua am făcut audiții muzicale. (Balade de ?). După masă a plouat grozav cu f multe descărcări electrice. S-a stins lumina de cîteva ori. Hamlet era speriat la culme. Ne-am făcut din nou cu minge.

Joi 13 mai 1965. Mohorît. A plouat aproape tot timpul. Apele s-au umflat și au ieșit din albii. Prima oră – teză la rusă (5 întrebări și o frază de tradus). Ora a doua a fost mama la mine (11 lei) deoarece i s-a telefonat că trebuie rectificată autobiografia. A vorbit cu diriginta care a fost foarte amabilă și cu Galan (120 lei). Am luat 5 în ext. la istorie. La diriginție am făcut audiție muzicală (Simfonia a 3-a opus 21 de Enescu, partea a doua). La engleză Pop a spus clasei: ”Druguș is going very well and if he will go on he will have a great succes” (”Druguș merge foarte bine, și dacă o va ține tot așa va avea mari succese”). După masă am fost de două ori la comisariat, dar degeaba. Seara am jucat mingea pe terenul ud și ”Dinu Păturică” (L.D.: dom Florea) s-a supărat. Hamlet a venit beat și cu toane. Ne-a pus să ne descălțăm la ușă și să urcăm treptele în șosete: ”Se murdărește parchetul”!?!? J

Vineri 14 mai 1965. A plouat și azi. M-am sculat de dimineață și am învățat la latină. Am 6 în ext. la chimie, 5 în ext la algebră, 5 la istorie. La romînă am făcut recapitulare pt teză. După masă s-a mai liniștit ploaia, dar nu s-a înseninat. Am fost la Baie. A fost Mircea pe aici cu butelia.

Sîmbătă 15 mai 1965.  Întreaga zi a fost minunată cu un cer de un albastru curat. Prima oră am dat teză la limba română: ”Critica socială în ”Istoria unui galbîn și a unei parale” de Vasile Alecsandri”. După masă am jucat fotbal și-am citit (”Djura”). Seara la Medie 2 a avut loc o serată literară urmată de reuniune. A mai rămas o lună pînă la mult așteptatul sfîrșit de an (școlar).

Duminecă 16 mai 1965.   Zi de asemenea minunată. La 7.30 cînd încă dormeam a fost Mircea pe la mine. Aseară am jucat fotbal cu cei de la Medie 1 (1-2 la pauză, 6-4 la final). Mircea a fost la meditații. La amiază a venit și i-am dat 2 lei pentru film. Cînd a plecat a început să plouă.

Luni 17 mai 1965. Dimineața – destul de frumos și cald. M-a ascultat la istorie. Am motivat ceva în legătură cu faptul că nu prea învățasem. Profesoara a făcut aluzie la faptul că am ales între a deveni general și profesor de engleză: ”Un general n-are voie să mintă”. Nu mi-a pus notă. A venit Molocea Vasile la internat (d5). Seara am fost cu el la gazdă (Calea prieteniei nr 1) – o cameră.

Marți 18 mai 1965. Dimineața – minunat. La amiază – înnourat. Pînă seara – zăpușeală. Am luat un 10 la algebră (recuperare) și un 3 la limba latină (nu mi-am scris un exercițiu). La amiază am primit o c.p. de la Librăria ”Cartea prin poștă” (”Lucrările comandate și neexpediate nu se găsec”). Și una de la bunița. Seara (la 18) n-am ce face și-l scriu pe Prandea pe un perete (Hamza). M-a prins și m-a dus la direcțiune, dar nu era directorul acolo. S curios ce pedeapsă mi-o da.

Miercuri 19 mai 1965. De cîteva zile s-a statornicit o regulă. Dimineața – răcoare și însorit. Dup masă – se înnourează și pînă seara este o căldură înnăbușitoare. Am fost la cor și diriginta a pus note. La ora 5, Prandea m-a dus la direcțiune. Viforul (L.D. este vorba despre directorul Liceului 1, Viforeanu) m-a pălmuit și: vei fi eliminat din internat și exmatriculat”. (L.D. Completez acum, din memorie. Prandea către director: ”L-am ppprins! L-am ppprins! Scria Hhhhhamza pppe pppereți!”. La palmele puternice date de Viforeanu n-am schițat niciun gest. Ajuns afară, îndreptîndu-mă spre internat, mă întîlnesc cu Neculai Popoovici, coleg: ”Da ce ești așa de îmbujorat?”. Eu, foarte vioi îi explic tărășenia, dar cînd am ajuns la povestea cu palmele primite abia atunci le-am simțit și-am izbucnit în plîns…).  La ora 6 am fost la directorul adjunct Botez care, după o mică discuție, m-a iertat (a rămas să mai primesc ”felicitări” de la școală (Medie 2) și de acasă). Seara am jucat fotbal.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mîine!