liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Ziarul Sfatul Țării

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 728. Joi 27 decembrie 2018. Yuval Noah Harari, 21 de lecții pentru secolul XXI (38)


Cu constatarea că profesorul Harari nu dedică o lecție de sine stătătoare care să se numească chiar ”Adevărul” (deh, adevărul e că nu e… Vezi și: https://pressone.ro/mircea-dumitru-post-adevarul-este-ca-s…/), trecem și noi la următoarea lecție (a 17-a) intitulată ”Post-adevărul” (233 – 246), o lecție mai lungă decât multe altele. A nu se uita că lecțiile 15 – 18 fac parte dintr-o secțiune distinctă intitulată ”Adevărul”.
Aparent, termenul de post-adevăr ar fi un adevăr spus după un alt adevăr. Dar nu este așa. Post-adevărul este adevărul din spatele ”adevărului”, mai exact din spatele unei minciuni/ ficțiuni/ fake-news prezentată ca adevăr imposibil de contrazis. (vezi și https://ro.wikipedia.org/wiki/Post-adev%C4%83r dar și https://dilemaveche.ro/…/pe-c…/articol/surf-prin-post-adevar, dar și https://dilemaveche.ro/…/pe-c…/articol/surf-prin-post-adevar sau http://www.tribunainvatamantului.ro/scoala-si-post-adevar/).
După Era adevărului bazat pe raționalismul modern(ist), am intrat în Era post-adevărului bazat pe iraționalismul postmodern(ist). De multe ori, când citim o știre (prezentată ca un adevăr) trebuie să o înțelegem exact invers (pe dos). Astfel, dacă guvernul anunță o creștere de 5 % a pensiilor/ salariilor (un exemplu ipotetic, dar extras din practică), atunci ne putem aștepta (foarte îndreptățit) ca nivelul de trai exprimat prin puterea de cumpărare a banilor să scadă cu cel puțin 5%. Cum? De ce? Simplu. Comercianții aflând că s-au tipărit mai mulți bani masă monetară umflată artificial, fără legătură cu nevoile reale ale pieței), cresc rapid (chiar anticipat!) prețurile cu 10-20 %. Unii au sărit deja la 50% creștere. Iar cumpărătorul, știind că vânzătorii sunt înțeleși între ei, au cumpărat mai scump, neavând alternativă! Ipocrizia supremă abia apoi urma: ”Nu guvernul a crescut prețurile! Ați vrut economie, de piață, aveți economie de piață! Piața este liberă să facă ce vrea!”. Adevărul este că, în urma creșterii pensiilor, a scăzut puterea lor de cumpărare, iar post-adevărul este că au …crescut pensiile/ salariile. QED. Istoria se repetă! Radio Erevan era (simbolic vorbind) cel care ”traducea” știrile post-adevărate prin simpla lor inversare și aducere la forma normală. adevărată. „E adevărat că lui Ivan Ivanovici i s-a dat drept premiu o Volgă?“ „Da, e adevărat! Cu două mici precizări: nu era o Volgă, ci o bicicletă, şi nu i s-a dat, ci i s-a luat!“
Dacă ar fi să încerc o explicație pentru cum au apărut și s-au dezvoltat canceros minciunile vândute (nu doar la noi, ci și, din păcate, și la case mai mari) aș invita la reflecții asupra următoarelor teme/ aspecte/ probleme: trăim în epoca excesului de informații aruncate peste capacitatea de digerare a consumatorilor de informații, prăbușirea sistemelor de educație din lume a omorât discernământul și atenția consumatorilor (tot mai naivi) de informații, generalizarea accesului la internet unde fiecare pune ce vrea și cât vrea, iar fiecare crede cum vrea și cum/ cât poate. Cu alte cuvinte, ignoranța nu doar că se extinde (v-am prevenit în episodul anterior!), ci este și criteriu de bază al oricărei propagande de partid și de stat. Orice comunicat oficial nu (mai) comunică, ci ascunde! Orice ”demonstrație” la un post de televiziune (la tablă!) este exact ca pe vremea lui Trăsnea (”cumplit meșteșug de tâmpenie”). Soluția: citiți clasici, învățați logică, gândiți cu mintea proprie!
Dar să dau cuvântul autorului: ”Ni se tot spune în ultima vreme că trăim într-o epocă nouă și înspăimântătoare a ”post-adevărului”, și minciunile și ficțiunile sunt pretutindeni în jurul nostru” (p. 233) Argumentația și exemplele aduse de autor se întind pe multe pagini, cu fapte concrete, (re)cunoscute ulterior: pentru început este dat exemplul invaziei militare a Rusiei în teritoriul ucrainean al Crimeei sub minciuna existenței unor trupe de ”autoapărare” (naționaliștii ruși își justifică această minciună susținând că a slujit ceva mai important). În ultimă instanță, războaiele se declanșează și se poartă apelând la uriașe cantități de minciună, iar introducerea forțată a comunismului a fost un permanent război civil întreținut de stat împotriva poporului prin… post-adevăruri. Tot în cadrul ficțiunilor post-adevărate se încadrează minciunile protocroniste ale miturilor care pretind întâietatea supremă pe planetă a unei națiuni (și, implicit, a regimului politic care susține aceste (post-)adevăruri. În ultima vreme s-a lansat minciuna cu faptul că latina se trage din limba română, că Atlantida se află sub Marea Neagră, că Potopul lui Noe (Noah, în ebraică) a avut loc pe teritoriul României etc. Bine spune autorul cărții: ”rolul miturilor autoconsolidate a fost acela de a uni colectivități umane”. (p. 235). Dar aplicarea mecanicistă a ideii că orice minciună ajută realizarea unității unei colectivități poate avea urmări contrare. Ceaușescu a aplicat teoria maioresciană a formelor fără fond înființând structura instituțională numită FUS (Frontul Unității Socialiste) în speranța creării unității de nezdruncinat în jurul partidului pe care îl conducea. Un alt exemplu (nefericit, ca orice alt exemplu despre post-adevăruri nocive) este prezența colonelului de contrainformații Pavel Coruț (pare-mi-se rezervist la acea dată) care, în seara declanșării conflictului din Transnistria, în mulțimea adunată în fața Parlamentului pentru a protesta în fața invaziei ruse pe teritoriul statului independent Republica Moldova, anunța în gura mare: să rezistăm, trenurile cu armament și muniții au plecat din București și în curând vor ajunge la Chișinău! În calitatea mea de mare naiv, angajat în spunerea/ scrierea adevărului (fiind ziarist la ziarul ”Sfatul Țării”) l-am admonestat public că transmite zvonuri mincinoase care nu pot ajuta la nimic. Dimpotrivă! Degeaba a încercat să mă convingă că e bine pentru moralul oamenilor, am rămas pe poziție: da, dar fără minciuni! După aflarea minciunii, nu te mai crede nimeni!
Concret, Brexitul, alegerea lui Trump, renașterea naționalismelor extremiste în lume, misiunea panslavistă și panortodoxistă agresivă a lui Putin, șubrezirea din interior a UE etc., toate sunt bazate pe mistificări grosolane, fapte care ne permit să acceptăm definiția epocii în care trăim drept una a post-adevărului (sau a minciunii). Dar să nu uităm marele adevăr subliniat de profesorul Harari: oamenilor le plac poveștile (adormitoare, încurajatoare, optimizante, dătătoare de speranțe etc.). Cele mai frumoase povești sunt religiile (atâta timp cât nu se încaieră între ele sau nu anatemizează alte credințe/ religii/ biserici, nu generează războaie și nu păcătuiesc mai mult decât ceilalți semeni). (va continua)
Liviu Druguș
Pe mâine!

Reclame