liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Țopa Mihai (Haiuță)

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 409 Marți 13 februarie 2018. Jurnalul de vacanță al unui licean prostuț (137).


Vineri 27 august 1965. Cu o zi înainte de a veni eu acasă, tata a primit o c.p. să se prezinte la Comisariat. A fost și a ridicat foaia mea matricolă pentru trim I și II din clasa IX-a. M-am sculat pe la 11 și m-am dus cu bicicleta la școala cea nouă unde mama mi-a arătat interiorul. Multe părți se aseamănă cu ale școlii noastre (de la Rădăuți). Am făcut experiența cu rîma, dar n-a ieșit nimic. Majoritatea timpului am lucrat cu Mircea la formarea unei curți largi și drepte. Anul acesta sînt mere multe, dar mici și bolnave. Pere sînt destule. Seara am început să citesc ”Stăpînul lumii” de Beleaev.

Sîmbătă 28 august 1965. I-am scris lui Sandu. Am lucrat și azi la pămînt. Vremea a fost tare rece azi. Am primit scrisoare de la bunița. A apărut dicționarul englez. Mircea fumează ”Naționale” (L.D.: cele mai ieftine și mai proaste țigări). Seara am stat mai tîrziu și-am citit ”Stăpînul lumii”.

Duminică 29 august 1965. O zi foarte foarte rece. A plouat în toată țara. Am terminat de citit ”Stăpînul lumii” de Beleaev. Personaje: Stirner, Sauer, Emma Fit, Kranț, Elsa Gluck, Oscar. Rudolf, Karl Gottlieb, Kacinski, Dugav). M-am contrazis cu Mircea în privința hipnotismului și asupra basmelor din carte. Mircea mi-a povestit cum a ajuns și a trecut de Vatra Dornei. Seara ne-am distrat cu hipnotismul și telepatia.

Luni 30 august 1965. Vremea s-a mai încălzit puțin. Am dezlegat anecdote din ”Povestiri și dialoguri”. Sînt cam răcit și mă simt prost. S-a terminat zborul lui Gemini 5. Record mondial de rămînere în Cosmos – 8 zile! Seara am început să citesc ”Ariel”. Mircea a fost la Siret după butelie, dar n-a găsit. Stăm tare prost din cîteva puncte de vedere: banii! Tata și directorul Panțir sînt la cuțite!

Marți 31 august 1965. Azi mama se duce pentru ultima dată la școală: n-au mai încadrat-o! Am luat cartea de-a 9-a de engleză de la început. Vremea se menține capricioasă: cerul e mai mult senin, dar bate un vînt rece și destul de puternic. Noaptea am visat tot timpul că sînt în București. I-am scris buniței. Am scris și la Moscova (am cerut adrese de tineri cu care să corespondez în limba engleză). În plic am pus și o scrisoare (compusă de mine) ca din partea lui Mircea (adrese de corespondențe în limba română). A fost tanti Lucreția cu gemenii Petrică și Paulică pe la noi. Am strîns un butoi de mere de la doi copaci pentru vin. Am scris la ”Flacăra” (adresa mea).

Miercuri 1 septembrie 1965. Azi începe noul ani școlar în U.S. Acum spre toamnă vremea se încălzește din ce în ce mai mult. Azi a fost cu adevărat cald. Am strivit mere în covată. Am fost la Poștă și am dat cele trei scrisori. Pînă acuma am scris 15 scrisori fără a primi măcar un răspuns. Am o mare plăcere să scriu și să comunic, dar și să primesc răspunsuri. Am cules fasolea din grădină. Au fost micuții Petrică și Paulică pe aici și m-au mai plictisit cu întrebări. M-am întîlnit cu Cutaș Haralambie și mi-a adus cîteva noutăți de la internat. Pedagogul Hollinger a plecat în Palestina și a intrat, în locul lui, Haiuță Țopa!…  Mircea s-a pornit la 5.30 la Siret și a venit la 7.30 de la Rădăuți cu cumpărături. Am terminat de citit ”Ariel” de Beleaev. Cu toate că-i fantastică are unele părți foarte reale și inspirate. M-a impresionat caracterul lui Ariel. Mama mai merge la școală cu vagi speranțe. Tatei i s-a făcut un buboi pe față. Seara am început să citesc ”Steaua K.E.Ț” tot de Beleaev. Au început să mă pasioneze romanele astea științifico-fantastice.

Joi 2 septembrie 1965. De dimineață ziua se anunța frumoasă și caldă(roasă). Azi se împlinesc 20 de ani de la constituirea R.D. Vietnam. Ieri a început învățămîntul și în Israel (patru clase gratuite). Am ascultat la radio Con Israel (pe 400 m). Noi incidente militare la granița dintre India și Pachistan. Tata a adus de la Ungureanu o presă cu care a stors merele. Seara am fost amîndoi după salar(iu). (23 – 24 august = 150 lei).

Vineri 3 septembrie 1965. Azi dimineață a sosit la Moscova, în U.S., delegația română condusă de N. Ceaușescu. U.S. va livra utilaje pentru   Hidroentrala    de la Porțile de Fier. 20 de ani de la capitularea Japoniei = sfîrșitul celui de-al doilea război mondial. Mircea a fost la Siret și a lăsat butelia acolo.  Mama merge încă la școală. Mi-am făcut un plan de activitate pînă pe 14 septembrie cu patru puncte zilnice. Sper să-l îndeplinesc întocmai. Am ascultat la Radio Moscova cuvîntarea tov Ceaușescu la sosirea pe aeroportul Vnukovo din Moscova. Pravda închină o pagină ”scumpului oaspete”. Ziua a fost caldă, totuși a bătut vînt. Merele cad mereu împuținînd recolta. Am învățat 15 strofe din ”Luceafărul” (depășire de plan!).

Sîmbătă 4 septembrie 1965. M-am sculat la 4.30 și am ieșit afară. Se iveau zorile și absolut totul era încremenit. Scena mi-a adus aminte de ”atmosfera” încremenită de pe Lună (cum am citit în ”Steaua K.E.Ț.”). Am primit, în sfîrșit, o scrisoare! Îmi scrie Puiu Petrovici de o surpriză. Mircea a fost la apă. Pa! (știle)!!. Mama și tata au fost la Siret pt. raze (vizita medicală). Știu 25 de strofe din ”Luceafăr

Duminică 5 septembrie 1965. Azi se sărbătorește pentru prima dată în U.S., Ziua petrolistului. Școala medie nr 182 din Moscova este fruntașă și are legături de prietenie cu elevii români. Mi-am îndeplinit și depășit programul. Azi cam înnourat și urîcios. După amiază s-a mai luminat un pic. Azi mi-am descoperit o pasiune nouă (care are totuși ceva vechime): radiofonia și posturile de radio (românești și străine). Mi-am făcut un tabel cu posturile recepționate de mine (ora, lungimea de undă, postul, țara, orașul, limba, adresa, observații…). Această pasiune  are o legătură destul de strînsă cu cu alte două mai vechi: corespondența și vederile. Cunosc acum vreo zece state care au emisiuni în limba română. Azi a reînceput conflictul iordano-israelian (schimb de focuri la frontieră). În prezent sînt două focare mai mari: Kașmir și Vietnam. Azi a fost înmormîntat Albert Schweitzer în spitalul său din Gabon, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (n. 14 ian 1875 în Alsacia). Emisiunea programului I se termină la ora 0, iar a programului II la ora 1. Am ascultat ”Glasul patriei” de la 0.30 la 1. M-am culcat la 1 după intervenția tatei.

Luni 6 septembrie 1965. M-am sculat la 6. În Pakistan s-a introdus starea excepțioală. La Moscova a sosit Antonin Novotny în fruntea unei delegații cehoslovace. Tov N. Ceaușescu a sosit azi la Volgograd – orașul erou. (L.D.: numit, din 1925 pînă în 1961, Stalingrad). Am ascultat la Radio Moscova cuvîntarea tov Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri. Am calculat orele emisiunilor de la Radio București pentru Marea Britanie (după un anunț din Daywork – D.W). Am ascultat Vorbește Moscova în limba italiană și-am auzit o cuvîntare a tov Maurer (15.30). Mi-am cumpărat caiete și-am început să mă gîndesc la apropiatul an școlar. La 13 mama și tata au plecat la Rădăuți pentru Consfătuirea raională a învățătorilor și profersorilor (trei zile). Am primit un pachețel de la bunița. Mi-a trimis caietul de cuvinte pe care-l uitasem acolo și o carte pentru tata. Am ascultat la 19 și la 19.30 Radio București emisiunea în limba franceză, respectiv în limba italiană. Azi s-a sărbătorit în SUA Ziua Muncii (fondată în 1882) care se sărbătorește în fiecare an în prima zi de luni a lunii septembrie. Am scris o carte poștală la Rumania Today (pentru adrese externe). Spre seară s-a anunțat că situația este foarte gravă în Pakistan. Azi s-a deschis la Brighton în Marea Britanie cel de-al 96-lea Congres al sindicatelor britanice. Am încercat să stau și noaptea asta cît mai tîrziu, dar n-am putut să rezist.

Marți 7 septembrie 1965. Am scris o scrisoare la Cimponeriu Corina din Lugoj și i-am anexat Jocul internațional. Noaptea a plouat și azi e cam frig. Din 21 de scrisori trimise vara aceasta am primit numai la 3 răspuns! Mircea a stat pînă la amiază la tanti Lucreția. A plouat și azi; toamna bate la ușă. De la 2 la 6 am dormit și cînd m-am trezit am stat pe întuneric pînă la 8 cînd m-am dus la tanti dup foc. Nicolae Ceaușescu a sosit azi la Leningrad – oraș erou. (Azi Sankt  Petersburg). Tov I.Gh. Maurer a rostit o cuvîntare. Țara noastră participă la un tîrg internațional la Salonic (ate țări: Spania, Austria ș.a. România -1000 metri pătrați).

Miercuri 8 septembrie 1965. M-am sculat la 8. Am ascultat (în pat) ”Vorbește Moscova” în limba engleză de la 7.30 la 8. Azi e a doua zi a vizitei delegației noastre în Leningrad. Au vizitat Monumentul eroilor și Uzina Metalurgică unde a avut loc un miting al prieteniei. A luat cuvîntul tov Ion Gh. Maurer și N. Ceaușescu (cf Radio Moscova de la 18 la 18.30 pe 134 m). Am primit scrisoare de la Sandu și m-am bucurat tare mult. După masă am dat scrisorile pentru Rumania Today și Corina C. care vor merge mîine. Vremea a fost tare schimbătoare. A fost și cald, dar a și plouat în cîteva serii. U.S. a chemat India și Pakistanul să înceteze conflictul armat. Radio Moscova a anunțat declarația unui fruntaș german despre amestecul Germaniei în Vietnam. Azi am făcut cam 4 kg de must de mere și am băut jumătate. Azi e Sf Maria – hram la Rogojești. Am stat, ca și ieri, singuri. Seara i-am așteptat pe mama și tata dar n-au venit. Seara a fost foarte senin și o splendidă lună plină.

Joi 9 septembrie 1965. 21 de  ani de la Eliberarea Bulgariei de sub jugul fascist – ziua națională a Bulgariei socialiste. R.P. Chineză a hotărît să ajute Pakistanul împreună cu Indonezia. Aseară am stat tîrziu ascultînd radio și uitîndu-mă prin corespondența mea. Am mai ieșit afară de cîteva ori admirînd minunatul clar de lună. Tot aseară la ora 23 am prins Novisadul cu emisiunea în limba română. După calculele mele ora Belgradului e cu o oră în urma Bucureștiului. Ieri delegația țării noastre a vizitat Muzeul rus și Smolnîi. Delegația noastră a primit trei daruri din partea leningrădenilor. Azi delegația noastră a sosit la Moscova cu avionul. Ieri s-au împlinit 99 de ani de la nașterea lui G. Coșbuc. Aseară am ascultat o serie de emisiuni de la Radio București în germană, italiană, și încheind cu ”Glasul patriei” – Vorbește Bucureștiul. M-am culcat la 1.15 nemaiavînd ce asculta. Azi dimineață m-am sculat la 8 și am făcut o baie cu apă rece în albia amenajată pe capră. După seninul de astă noapte, dimineața a fost tot senină și caldă. Azi se împlinesc 17 ani de la înființarea R.D. Coreene. La amiază a venit și mama cu tata de la Consfătuire. Ca în fiecare an așteptam vești noi și bune. Anul ăsta am avut vești, dar foarte proaste. Mama a dat cerere la secretariat pentru a mă înscrie în clasa X-a, secția umanistică. Se pune însă problema limbii engleze cu care nu se știe dacă se va face vreo clasă. Îmi rămîne să mă duc la secția reală pe care nu o prea înghit. E tare tîmpită situația… Se aude că s-a ”ieftenit” internatul la 400 lei! În viitor, ”Școala medie” se înlocuiește cu denumirea de Liceu (de fapt, o revenire). Anul ăsta vor funcționa licee cu program special (comercial, tehic etc.) Burdujan (directorul adjunct) spune că Pop o să rămînă fără elevi și poate chiar fără post (exigență mare). După masă am luat o grămadă de mere de la tanti Lucreția pentru vin. Mama a scos fotografiile (50 lei). Majoritatea sînt proaste și mișcate… Se împlinesc 75 de ani de la moartea marelui Alecsandri. ”Gazeta literară” a publicat un număr omagial. Seara am stat iar pînă după ora 10 admirînd seninătatea nopții.

Vineri 10 septembrie 1965. Zi de asemenea senină. Azi și-a încheiat vizita în U.S. delegația R.S.R. Azi s-a făcut vizita medicală la Școala din sat. Mama este încadrată la ciclul II (muzică și educație fizică). În fața casei noastre terenul este acum neted și bătătorit. Fac rondouri cu bicicleta printre copăcei. Seara luna a răsărit perfect de rotundă și parcă mai frumoasă și luminoasă decît în alte dăți.

Sîmbătă 11 septembrie 1965. Zi foarte călduroasă și liniștită. Mama și tata au venit supărați de la școală (enigmă!). Azi a început la Moscova a 130-a stagiune a Teatrului Mare. Situația din Indo-stan e încordată. Azi s-a întors în patrie delegația română după vizita făcută în U.S. Delegația cehoslovacă își continuă vizita vizitînd Minsk ul și Erevan ul. Azi am făcut vin dintr-un butoi de mere strivite. După amiază Mircea a fost la Siret cu bicicleta.

Duminică 12 septembrie 1965. Tot timpul înnorat și a și plouat. Ziua tanchistului în U.S. Mi-am pregătit valiza iar mama mi-a călcat schimburi și m-a pregătit pentru drum. Am fost la poștă cu bicicleta (m-am întîlnit cu Costică Afadăroaie și Vasile Amariei). A fost o duminică cam plicticoasă.

Luni 13 septembrie 1965. M-am sculat la 6 și m-am pregătit de drum la Rădăuți. Am legat plapoma la portbagajul bicicletei și la 7 și ceva am plecat cu speranța că nu va ploua. Însă (azi 13) n-am avut noroc; de cum am plecat a început o ploaie sîcîitoare și destul de pătrunzătoare. Pe la 8 – 8.30 am fost pe la nenea Grigore și apoi am ajuns la 9 la Rădăuți. Am lăsat bagajul omului de serviciu (Boloca). La casierie n-am putut plăti deoarece cererile noastre trebuie discutate. M-am întîlnit cu Prandea: ”Nnn-ai un creion?”. Apoi am fost la Stelu (Ruscior) unde am stat cam o oră. Rodica (Ruscior) vrea să urmeze o școală financiară. M-am întîlnit cu Lungu C-tin (reală), Moroșan P (reală), Andrișan Ghe (L.M., reală), Ungureanu Orest (profesor la Costișa), Iuraș Ghe. și Hotnog C-tin. Am aflat rezultatul de la Liceul Militar; au reușit doi și doi fără loc. M-am întîlnit, de asemenea cu majoritatea profesorilor (Ruscior, Pop, Kamil, Teleagă, Stavri, Burdujan, Storoj etc.). M-am pornit din Rădăuți pe la ora două. Ploaia m-a însoțit tot timpul. Am poposit și pe la Dornești. Pe aici ploaia a fost cam rece…!. În Gropeni m-a prins încă un pui de ploaie… Am ajuns acasă fleașcă de apă și puțin răcit. Pînă seara m-am odihnit și m-am mai pregătit pentru școală.

Marți 14 septembrie 1965. Spre deosebire de ziua amărîtă de ieri azi e frumos și pămîntul se usucă ușor. La amiază (13 h) am ieșit la Sfat să plec cu cursa spre Rădăuți. Cursa a trecut însă fără să oprească. Neavînd ce face am plecat cu ”Salvarea” (unica salvare!) pînă la Siret. Aici cu mare greu am prins cursa de Rădăuți. M-am dat jos cu Cutaș la poarta internatului. Am găsit un loc în (dormitorul) 5 și m-am dus în oraș. La autogară l-am întîlnit pe Gherasim și, mai tîrziu, pe Simionesi. Am mers cu ei la o gazdă pe Str Tineretului (Moroșan). Spre seară m-am răzgîndit și-am cărăbănit bagajele la internat. Aici m-am mutat cu Toader în dormitorul 4 și am ales un dulap. Seara m-am dus cu Toader și Stelică Irimia prin oraș. (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 362 Joi 28 decembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (90).


Joi 14 aprilie 1966. Aseară, cum a dat drumul la dormitoare am fugit repede sus, m-am dezbrăcat, m-am înarmat cu periuța de dinți și săpun și direcția: spălătorie. Am făcut o baie foarte bună pînă la jumătate și pe picioare. Mi-am spălat și ciorapii, apoi am ieșit pe coridor și mi-am făcut un lustru grozav la pantofi. Așa-mi place mie, să fiu curat. După asta am făcut iar sport. Florin iar a încercat să mă ia înainte, dar l-am pus la punct cu o vorbă pe care-o țin minte de la mama: ”Fii cuminte ca-nainte; nu fi prost cum ai fost”. Mai tîrziu a fost pedagogul prin dormitor și ne-a adus aminte de cazurile cu dispariția copiilor și luarea de sînge. Ne-a prevenit să punem foraibăr la ușă…. Toader s-a culcat pe la 9.30, dar n-a adormit nici pînă la 10 cînd m-am culcat și eu. Lumina s-a stins tot pe la 10. Băieții au jucat în dormitor cîteva partide de remy.

Azi dimineață m-a sculat Halip N. la 5. M-am echipat, spălat și m-am dus în meditație unde mi-am pierdut timpul scriind în Jurnal sau stînd pe-afară pînă la ora 6.

După ploița de ieri iarba crește minunat și pămîntul e proaspăt. Cerul pare mai senin și sper ca azi să nu mai plouă.

Pînă la 7.30 am scris scrisoarea la l română și am învățat la istorie. Azi am stat la masă, dar n-am ciugulit decît un pic de pîine. E și cazul. Mă îndop mereu cu bunătăți și atunci cum să-mi mai fie foame?

Prima oră: limba română. N-a controlat lucrările, amînînd aceasta pentru altădată. A ascultat, apoi a predat despre ”Sămănătorism”. Mi se pare că atunci cînd explică, profesoara se uită la mine. La istorie a ascultat Rev. din Oct. și a predat apoi ”Mișcarea muncitorească”. La l rusă, după cum ne așteptam, a dat extemporal. Am fost la nr 2 și am primit niște întrebări mai grele ca la nr 1. Și nu m-am prea descurcat. În general am făcut bine, dar cred că am multe greșeli la analiză (un 6-7). Profesoara a venit lîngă mine și mi-a arătat o serie de greșeli. ”Kontrolnaia rabota” a ținut toată ora. După rusă am avut naturale. Profesoara a ascultat majoritatea orei și în ultimele 15 min. a predat mai departe.

Azi am fost cam tăcut. Îmi vine cam greu să nu mai privesc ”în stînga”. Treptat poate mă voi obișnui. Nu-mi iese însă din cap cum am hotărît eu asta. Mi-aduceam aminte de dățile cînd ieșeam la tablă, cînd veneam din bancă, virgulă, cînd plecam acasă ett. etc.

La 12 cînd veneam de la școală, la colțul străzii Mărășești era adunată mai multă lume. Ne-am apropiat și am auzit despre ce era vorba. Un părinte povestea că i-a dispărut copilul de azi dimineață și nici miliția nu i-a dat de urmă. Se cam îngroașă gluma cu copiii și sîngele. Cum am ajuns la internat am povestit curioșilor întîmplarea, ba am mai pus și de la noi. Am zvonit c-au dispărut 10 copii și că s-au găsit cîțiva morți. Am fost crezut și, peste cîtva timp, mi-a adus cineva la cunoștință c-au dispărut 10 copii… De-abia-mi țineam rîsul.

După ce-am luat masa am ajutat la descărcatul unei căruțe de ceapă. Toader s-a luat la harță cu Cotleț și s-au luat și la pumni. Am intervenit și eu, iar Cotleț văzînd că sîntem doi s-a lăsat păgubaș. Toader s-a dus la ”meeting”, la blocuri. (L.D.: meeting = întîlnire). Eu am ieșit cu Costică în oraș. El s-a dus la film, iar eu am rămas singur și mă plimbam. Deodată a apărut Toader. Ne-am plimbat o bucată de timp, apoi am venit pe str. Mărășești și-am văzut casa unde s-a întîmplat nenorocirea.

La 3.30, cînd am venit în meditație, am găsit caietul de însemnări deschis și dezvelit. Plicul de la Moscova era desfăcut și toate schimbate de la locul lor. Mi-era mai mare ciuda, dar n-am ce să fac. Clocotea în mine ura neputinței și tare-aș fi vrut să știu cine era autorul. Acum, dacă a dat de acest caiet, mai mult ca sigur că va mai încerca o dată să se delecteze cu lectura.

Cînd mă duceam să-mi schimb cărțile, m-a ajuns Mircea din urmă. A fost acasă și mi-a adus ceva haleală și o scrisoare de la Puiu (L.D.: Era vorba despre Puiu Marian, vărul mamei, vecinul de la Grămești și tatăl gemenilor Petrică și Paulică) care-și face serviciul militar la Mangalia. A scris de pe vapor și m-a bucurat foarte mult acest răspuns. Am stat cu Mircea pe-afară, am mîncat, apoi el s-a dus, și eu pînă la 5 n-am mai învățat, ci am scris în Jurnal.

La 5 am ieșit cu Toader afară și, încetul cu încetul, am luat-o spre Casa de Cultură. I-am spus lui Fodor să ne facă un bilet de voie și noi am plecat, siguri că sîntem legali. La Casa de Cultură a trebuit să așteptăm mai mult deoarece au avut soldații o conferință. Eu am avut locul 216 și Toader 103. Cînd am intrat în sală (6.45) am găsit loc liber lîngă Toader (102) și-am văzut foarte bine. În seara asta am văzut poemul dramatic ”Marele fluviu își adună apele” prezentat de Teatrul de Stat din Botoșani. A avut f. f. multe personaje. Personaj principal: Caterina. Cel mai mult mi-a plăcut de Mila, fire dezghețată și veselă. ” – Ce facem cu regele?”; ” – Da ducăse-n p… (apoi a pus mîna la gură și a continuat: ”Ducă-se de unde-a venit!”). Mi-a plăcut și de țiganul care credea că ”frițul” nu știa ”rumanești”: ”Dacă nu-l ține cureaua, să apuce bidineaua”. Pe lîngă subiectul ei (lupta comuniștilor din ilegalitate) a avut și multe momente comice. Lîngă mine a stat o fată din clasa X-a C, Bodaș Elisabeta. Cum s-a întîmplat că pe rîndurile de lîngă noi stăteau numai fete (în față, în spate, în dreapta și în stînga).

Pe la 9 am ajuns la internat. În total, eram patru elevi în cauză. Prandea ne-a spus că n-are ce ne face: ”tov director a spus că trebuie să fiți dați afară de la internat și…. n-am ce vă face…”. Nu m-am speriat deloc și nici nu mă tem că va încerca să ne facă ceva. Seara, în dormitor, s-au mai povestit o mulțime de zvonuri în legătură cu copii furați, sînge, contrabandă, omoruri și multe, multe altele. Am adormit cu ele-n minte.

Vineri 15 aprilie 1966. Dacă ieri nici n-am deschis geanta, azi nici nu m-am mai sculat la 5… M-am gîndit să nu mă epuizez prea tare. Totuși, m-am sculat la 6 făr-un sfert.

Ca și ieri azi e o zi perfect senină, călduroasă.

În meditație, pînă la 7.10 am scris în Jurnal. Apoi, ca să nu zic că plec la școală complet nepregătit, am citit la fizică. Banca mea din meditație (acum stau cu Halip în ultima bancă din fund) este foarte însorită și am necăjit pe mulți cu oglinda. I-am dat o dată lui Babii, apoi am ascuns oglinda sub caiet; imediat a început să circule prin meditație să vadă cine-i face mizerii – nu m-a dibuit însă…

Dimineața, m-am înfruptat bine la valiză și la masă am ciugulit un pic de pîne, dar de ceai nu m-am atins.

La școală am ajuns foarte voios și sprinten. La limba română a ascultat cîteva eleve apoi a predat ”poporanismul”. La fizică ar fi trebuit să ne dea extemporal (fusese anunțat) dar s-au scuzat cam multe și profesoara a uitat. Toată ora a predat, apoi am făcut probleme. La limba latină (ca și la celelalte obiecte, azi) eram nepregătit. Profesoara a scos cîteva eleve la ascultat și m-a întrebat și pe mine dacă mi-am completat caietul la gramatică. Cînd a auzit că nu, s-a cam supărat pe mine. Pe la mijlocul orei n-am avut ce face și am vrut să scot niște caiete. Baba m-a observat și m-a pus să acord un caz. Eu, cum nu eram atent, am început să-i îndrug niște prostii. Acum chiar m-a apostrofat și mi-a spus: ”Băiete! Știi că ești foarte slab la latină și nu ești atent. În loc să înveți și să ne-ajungi cu materia, tu dai înapoi. Stai jos, băiete!”. Nu m-am simțit deloc bine și pe urmă am fost cît se poate de atent. La sf orei am tradus o propoziție destul de bine. Cînd m-a pus să spun un caz, B.M. a încercat să-mi sufle dar s-a încurcat, a ridicat din sprîncente și a început să rîdă. Nu știu cum s-a întîmplat, dar azi am început să fac iar schimb de priviri cu ea. M-am intersectat de două ori cu ea, la ușă; ea m-a fixat cu privirea și a ciripit ceva… La sf. orei a venit diriginta și a fixat cîteva ore de consultații (la latină și engleză).

În pauza mare, Toader a ieșit afară cu aparatul și a făcut vreo 12 poze (Eu: ”Pe mine să mă iei doar pe jumătate; de la jumătate în jos…”).

Primele 15 min. din ora de geometrie ni le-a răpit diriginta cu fixarea tezelor. Cele 7 teze au ocupat aproape toată luna mai. Au rămas în suspensie engleza și matematica. Cînd a venit Hrișcă în clasă am definitivat cu teza și la obiectul lui. A cerut un calendar și eu i l-am dat pe cel de la Moscova (El: ”Vrei să înveți și rusește?…”). Ținînd cont că suntem secție de umanistică și la cererea noastră insistentă a noastră, am fixat-o pe 29 aprilie (ora următoare ar trebui să facem recapitulare pentru teză…). Ora asta am văzut cîtă bunătate și înțelegere există în omul ăsta. Ne cere numai un minimum de cunoștințe. Știe că n-avem ce face prea mult la ”limbi” cu matematica. Tot în ora asta a venit femeia de serviciu și ni s-a citit comunicarea din condică. Cf. Art 36 din regulament, elevul Marghiloman din clasa XI_a B a fost exmatriculat din școală, cu drept de înscriere în anul următor, ca repetent. În ora de limba rusă, profesoara ne-a adus aminte de asta și ne-a anunțat hotărîrea tovarășei directoare și a consiliului de profesori că cei prinși în oraș după ora 20 vor fi exmatriculați. Măsura e foarte serioasă și va fi executată de organele de miliție și de ”patrulele de profesori”. Diriginta a spus, ca pe o glumă: ”Acuma voi să aveți grijă ca pînă la ora opt, handra-handra, să vă plimbați deajuns…”. La rusă am luat o lecție nouă (”Războiul de partizani” – prima parte). S-a prelucrat foarte mult în clasă și am înțeles foarte bine. Azi relațiile dintre ”noi” s-au întărit. Înainte de ora de rusă am făcut o luptă cu Ica și tot o pocneam ”la părțile slabe” cu un bețigaș. La începutul orei de rusă, B.M. mi l-a cerut, din priviri, și i l-am dat. La sf. orei mi l-a înapoiat zicînd că-i ”intact”. Apoi ea a plecat acasă.

La internat am mers nunai cu Costică. Toader a avut, pînă la ora 16 (!) un instructaj UTC pe școală. După ce-am luat masa m-am simțit foarte bine, apoi am plecat cu H.N. prin oraș. Acesta are anumite păreri despre mine. După părerea mea-s cam exagerate (că-s bun, că învăț bine, că știu multe: engleză, franceză, Katiușa, limba rusă, corespondența cu Moscova etc etc.). L-am dus pe Str. Speranței. I-am arătat unde stă baba Oanea și B.M. Apoi am stat o bucată de vreme prin parc, la umbră (azi tot timpul a fost foarte cald), iar pe la 3.20 am ajuns la internat. Mi-am schimbat cărțile dar nu m-am atins de ele pînă la 8. Pînă la 4 am stat la sala de valize, apoi a venit Toader și-am ”hușchit-o” de la meditație. Am mers pe hipodrom (aici caii făceau antrenament). Am stat așa, lungiți la soare și discutînd cîte-n lună și-n stele, pînă la ora 5. La 5 am trecut pe la internat. Haiuță: ”aveți cîte-o absență!”. Noi: ”Bine, bine”. Am stat 5 min la internat, apoi Toader a luat aparatul și-am ”hușchit-o” iar în oraș. La îndemnul meu, Costică și-a început un alt Jurnal. Am ajuns în parc și vroiam să facem aici vreo poză, dar am văzut parcul plin de elevii de clasa IX-a de la Liceul 2. Profesoara Rebca, care era cu ei, ne-a văzut (mîine mă ascultă la chimie). Am mers în parcul de lîngă autogară și-am făcut o fotografie cu Toader sub un brad (era cam umbră). N-aveam pe cine să punem să ne pozeze și-am ”achiziționat” un băiat de la țară. Acesta, pînă a învățat cum să facă poze a stricat una în vînt. Am venit agale la internat și-am ajuns aici la 6 fără un sfert (Haiuță n-a mai spus nimic). Timp de jumătate de oră am scris de zor în Jurnal. Deodată, cum scriam, vine cineva și-i zice lui Gherasim să mă ia pe mine și să ne dea masa de amiază (numai Toader n-a mîncat). Eu am tăcut și m-am dus la masă. M-am îndopat cu felul doi și o eugenie. După asta era și clar că n-am mai putut mînca seara la 7. Pînă s-a dat pauza am scris încontinuu apoi am ieșit în centrul orașului și înapoi. Azi, și în special spre seară, m-am întîlnit cu o serie întreagă de profesori (Rebca Ana, Barbu, Hrișcă, Galan – toți de la Liceul 2). La 8 seara am intrat și noi în internat. Pe drum mereu fredonez Katiușa și am învățat pe de rost primele două strofe. Îmi place pentru că are ritm bărbătesc, de marș. Iată cuvintele acestui cîntec, scrise de Matei Blanter.  (L.D.: În Jurnal cuvintele sunt scrise cu grafie chirilică/ rusă. Voi reda aici cuvintele, cu grafie latină).

”Rasțvetali iabloki i grușî/ Poplîli tumanî nad rekoi/ Vîhadila na bereg Katiușa/ Na vîsokii bereg, na krutoi. // Vîhadila, pesnia zavadila/ Prostepnovo, sizocea orla/ Pro tavo katorovo liubila/ Pro  tavo, cii pisma beregla. // Oi, tî pesnia, pesenka deviceaea/ Tî leti za lohkim vetrom vsled/ I baițu na dalinem pogranicie/ Ot Katiușî peredai privet. // Pusti on vspomnit devușki prostuiu/ Pusti uslîșati, kak ona poeot/ Pusti on zemliu berejet radnuiu/ Uhodila a libovi Katiușa sberejet // Rasțvetali iabloki i grușî/ Poplîli tumanî nad rekoi/ Uhodila s berega Katiușa/ Uhadila s berega damoi.”

Azi în oraș mi-am însemnat personajele poemului dramatic ”Marele fluviu își adună apele” de Dan Tărchilă: (Caterina, Milan, Victor, Oniga, Mihai, Eliad, Cîrciumarul, Krisch, Rănitul, Lăutarul, Acarul, Turistul, Turista, , Călugărul, Șeful gării, Comisarul de poliție, Directoarea azilului, Sergent I, Sergent II, Patronul, Fritz, Directorul Doftanei, Agentul de siguranță, profesorul de filozofie, 3 femei de stradă, Judecătorul, Mama, Muncitoarea, Fetița, Băiatul). Artiștii care au interpretat aceste personaje nu au fost puse pe afiș deoarece nu erau definitivate rolurile.

De-abia pe la 8.30 m-am apucat să învăț la chimie (că-i mai periculos). Pierd tare mult timp cu scrisul Jurnalului, dar nu-mi pare deloc rău. Seara, în dormitor am făcut un pic de sport. Din cauza asta, Halip Florea a încasat vreo două palme de la Popovici Neculai (bad!).

Sîmbătă 16 aprilie 1966. Dimineața, vremea era cam mohorîtă, dar s-a îndreptat în timpul amiezii, cînd s-a făcut foarte cald. Au venit însă nori groși și după masă a plouat și s-a făcut iar frig.

Dimineața, cînd mergeam la școală, Mircea venea cu cursa de la garaj. A oprit și a venit cu mine pînă la școală. Mi-a dat 50 de lei (din ciubuc) și mi-a spus să fac ce vreau cu ei.

La istorie, ascultare – predare. La latină profesoara nu s-a mai ”legat” de mine, dar în pauza următoare m-a luat pe coridor unde era și diriginta și mi-a spus să fac tot posibilul să dau luni teză, iar sîmbăta viitoare să dau diferența pentru trim. II. Diriginta mi-a spus să iau ore de la un domn (Bilan, sau Vișan, str Șt. cel Mare nr….). Nu știu dacă voi face asta. La chimie eram f f sigur că mă ascultă, dar colegele din prima bancă mi-au spus că mi-a pus numai data și pînă la sf orei nu m-a mai ascultat. Ora viitoare avem o lecție grea și sigur mă va asculta. La fizică am dat extemporal. Eu am fost nr 1 și am fost mai norocos. Ne-a dat o probleme de care sînt sigur că am rezolvat-o bine, o întrebare (ce este fluxul magnetic) și de transformat niște unități de măsură în alte sisteme. Ne-a lăsat aproape toată  ora. Spre sf. orei au început să bîzîie difuzoarele. Vorbea Pop la stația școlii, dar abia se auzea. A anunțat o serie de elevi care trebuie să vină la școală și să se întîlnească cu elevi și eleve din Suceava. Cum am terminat la 12 am și tulit-o la internat, mi-am lăsat aici cărțile, apoi am mers cu Gherasim în oraș. Mi-am făcut un cec de 50 de lei. Am mers apoi iar la internat și-am mîncat. Imediat ne-am schimbat hainele și repede am luat-o spre cinema ”7N”. Pe drum ne-a prins ploaia și ne-a stropit nițel. Pe la autogară m-am întîlnit iar cu Mircea și mi-a spus că diseară ia Șerbăuțiul, nu Zamostea (deci nu mă mai duc azi acasă, așa cum îmi planificasem de dimineață). La film m-am despărțit de Toader. Azi a fost și el cu Natalia la film (pentru prima dată). Am văzut Winetou, seria II-a. Mi-a plăcut. După ce-am ieșit de la film m-am dus cu Arcadie pe la gară, apoi, împreună cu Gozec, am mers la Grădina de tir unde a avut loc meciul de handbal în șapte dintre ”Voința Rădăuți” și Constructorul București. Am sărit gardul – ca tot omu – și-am avut loc în tribună. Mă mir că n-am căpătat guturai pentru că am tremurat zdravăn de frig. Ai noștri au pierdut ca niște eroi. Storoj a fost făcut ciur. Scorul a fost de 36–14  pentru ”Constructorul”. Arbitrul dădea sancțiuni cam tari  (Pe Puiu l-a eliminat de vreo patru ori, și el era cel mai bun jucător de pe teren). Bietul arbitru era s-o-ncurce. A scăpat numai cu un picior în spate și cu o piatră în obraz… Am plecat cu Toader în oraș (a fost și el la meci, cu aparatul). Am mers cu el pe la Nicu Bujdei (Str. Gării nr. 12) apoi am venit la internat. După ce-am luat masa am făcut ”plimbări” prin oraș cu Gherasim, numai pînă la ora 20.

În seara asta Prandea a venit mort de beat. A venit în meditație și a început să țină un discurs tîmpit în rîsul tuturor elevilor din meditație. El: ”Vvvv-ați tîmpit!, vvvvvați idioțit…”. ”Repet și subliniez totodată… așaaaa…”. De la 8 la 9 n-am putut învăța la nimic deoarece am avut ”distracție”. Colac peste pupăză a venit și Botez în seara asta. Profesorii circulă grozav prin oraș. La circulație, sergenții au fost înlocuiți cu locotenenți. Am văzut pe stradă și un locotenent în rezervă îmbrăcat în uniformă… Cînd ne-a dat drumul la dormitoare am aflat o veste ”bună”. S-au eliberat dormitoarele 8 și 11 (pe lîngă 4 și 5). A trebuit să dorm în d. 6 cu Buraciuc V. (cl. XI-a) dar vai de capul meu cum am stat. D 6 este foarte bun, numai de 6 paturi și e în întregime ocupat numai cu băieți de-a XI-a.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!