liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Sibiu

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 530. Joi 14 iunie 2018. Smart city – Orașul inteligent. Deșteptăciune urbană vs prostie urbană (4)


Revista ”Sinteza”, care apare la Cluj, (www.revistasinteza.ro) a dedicat un număr de aproape 200 de pagini fenomenului ”smart” în administrarea prezentă și viitoare a orașelor. Cu siguranță, acest număr merită citit de primari și de consilierii locali, de șefii de instituții și de cei care au un prețios mijloc de selecție a felului cum va arăta viitorul unei comunități: votul. Vasile Dâncu, directorul fondator al revistei, își rezervă dreptul de a deschide acest număr special cu un articol publicat atât în română cât și în engleză: ”Smart city. Câteva îngrijorări sociologice la o utopie. Smart city. Some sociological worries about a utopia” (pp. 3-8). Voi extrage din acest articol câteva afirmații pe care ar trebui să le cunoaștem/ gândim/ aplicăm (după caz). Șochează adevărul (deja de mult cunoscut și acceptat ca pe un dat) că Bucureștiul produce 30% din PIB ul României, ceea ce confirmă zicerea despre cele două Românii: București și restul țării. Pentru anul 2050 se estimează că marea majoritate a populației lumii (aproape 75%) va locui la orașe, iar jumătate din miliardele de locuitori ai planetei vor ocupa doar 1% din spațiul/ suprafața planetei. Satul tradițional va rămâne doar o amintire.

Dar care sunt principalele caracteristici ale vieții la oraș în prezent? Oare ce ni se rezervă pentru viitor? Iată concluziile autorului:

  • Orașul nu mai este în principal un topos (loc) al locuirii, ci un ghem al fluxurilor de circulație. Conectivitatea devine principala caracteristică și premisă a vieții și guvernării urbane. Dar conexiunile și tehnologiile de tip smart city nu vor face orașele mai omogene și nici mai egalitare sau mai coezive, cu identități mai consolidate”. Îmi permit să nu fiu de acord cu această extrapolare. Cu cât presiunile negative generate de intensificarea fluxurilor de circulație vor fi mai mari, cu atât stimulul pentru atenuarea sau înlocuirea acestor fluxuri va fi și mai mare: lucrul la domiciliu (telemunca), telemedicina, teleeducația, teleconferințele, teleguvernarea, teleadministrația (e-government) etc. Nici socializarea nu va mai fi chiar ce a fost/ este: atomizarea generată de rețelele de comunicare de tip FB, Instagram etc. va fi accentuată, iar socializarea însăși va fi redefinită și restructurată. Am vizitat, recent, mai multe familii (respectiv domicilii): toate aveau incluse în clădire o sală sau cel puțin un ”sector” dedicat sportului: coș de baschet, spaliere, greutăți, biciclete etc. De asemenea, deja clasicele bucătării dotate cu ”grătar”, cuptor, plită etc. fac ca reuniunile familiale/ colegiale/ amicale să nu mai presupună adunarea la terase/ restaurante/ baruri. (Mă refer doar la România, unde habitatul se extinde îndeosebi pe orizontală și nu pe verticală așa cum este trendul mondial). Desigur, turismul va crește, iar deplasările în varii colțuri ale orașului/ țării/ lumii vor trebui cu adevărat optimizate.
  • Posibilitățile de limitare a libertății individuale și supravegherea indivizilor vor crește exponențial” (deja asta nu mai este o prognoză, este o constatare).
  • Interesul furnizorilor de servicii este unul indubitabil, iar cei care decid ce este necesar vor avea din ce în ce mai multă putere asupra sistemului urban”.
  • Se vor cere tot mai multe schimbări de comportament colectiv, golindu-se de sens cultura și poate chiar modificându-se sistemele de valori” (afirmație contradictorie: dacă se modifică sistemele de valori vom avea un nou tip/ gen de cultură, dar nu va dispărea cultura. Putem spune că vom avea comportamente culturale noi, nicidecum inculte sau lipsite de cultură).
  • în acest moment modul cum gândim orașul inteligent pune accent pe administrare și nu pe un empowerment al locuitorilor, al cetățenilor. Prin smart city am putea gândi cum să redăm orașele locuitorilor, cum să le scoatem din mâna primarilor și proiectelor lor politizate, a oligarhiei corporatiste sau chiar a turiștilor invadatori.” (într-o vizită recentă la Sibiu, dezamăgit profund de modul cum arată acum centrul istoric în comparație cu anul în care Sibiul era capitală europeană a culturii, am întrebat un localnic de ce este orașul atât de murdar și neprimitor. Răspunsul m-a stupefiat, dar l-am regăsit și în convingerea autorului articolului, dl Vasile Dâncu: ”din cauza turiștilor!”. (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Reclame