liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Shakespeare

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 578. Luni 30 iulie 2018. Legile fundamentale ale imbecilității umane (5)


Procedând progresiv și cât se poate de metodico-științific istoricul-economist italian alocă celei de A Doua Legi Fundamentale a imbecilității umane un spațiu suplimentar față de Prima Lege Fundamentală: patru pagini. Autorul conștientizează riscul de a șoca multe prejudecăți, orgolii exacerbate și conștiințe încărcate, drept pentru care temporizează și o ia pe ocolite pentru a intra apoi tangențial/ razant în problemă și nu brutal, perpendicular și incisiv cum o voi face eu imediat (d)enunțând conținutul scandalos al acestei Legi irefutabile și implacabile ca orice altă lege științifică din domeniul acțiunii umane. (Spre exemplu, un alt savant de renume mondial, pe (re)numele său Karl Marx, a demonstrat – la fel de științific ca Cipolla – că determinarea valorii mărfurilor în funcție de timpul de muncă socialmente necesar pentru producerea lor, adică legea valorii, se impune cu forța ”ca o lege naturală regulatoare, așa cum se impune, de pildă, legea gravitației atunci când se prăbușește casa peste tine”). Dar să revin rapid la A Doua Lege Fundamentală descoperită de marele savant (tot de renume mondial, of course) Carlo M. Cipolla, și să o expun în toată nuditatea, duritatea și implacabilitatea sa funciară: ”Probabilitatea ca un anumit individ să fie imbecil este independentă de orice altă însușire a respectivei persoane” (p. 24). După prostul meu obicei de a încerca să redau cristale ale gândirii umane (cum ar fi conținutul Legii de mai sus) cu propriile mele (umile) cuvinte, eu aș (re)formula conținutul acesteia, astfel: imbecilul este imbecil, indiferent cum vrea el să pară și indiferent dacă are și (alt)ceva bun în el. Sper ca urmașii lui Cipolla să nu se supere pe mine, dar Legea A Doua a imbecilității umane seamănă al naibii de mult cu o cugetare superprofundă datorată ”înțeleptului” Dogberry din ”Mult zgomot pentru nimic” (W. Shakespeare) care a comis următoarea constatare cu caracter legic (și științific!): „Să ai o înfăţişare plăcută depinde de împrejurări, dar să ştii să citeşti şi să scrii este un dar al naturii“. Cipolla face ceea ce Shakespeare nu și-a permis: a pus semnul identității între Natură și Providență. Iată probele (extrase din demonstrația celei de A doua Legi Fundamentale a imbecilității umane): ”un imbecil se naște imbecil printr-un act al Providenței” (p. 24). Cu alte cuvinte, tâmpenia umană este genetică și eforturile educației de a corecta ceea ce Natura a decis sunt zadarnice (aici Cippola va comunica și rezultatele propriilor sale cercetări științifice): ”În această privință, Natura s-a întrecut pe sine. … Cu adevărat extraordinar este că natura reușește să mențină constant procentul ó de imbecili, indiferent de mărimea grupului în cauză”. (pp. 24-25). Și ca lucrurile să devină și mai clare, Cipolla răsucește cuțitul științei în rana orgoliilor noastre interminabile, scriind: ”educația nu are nimic de-a face cu procentul ó.” Just! Ceea ce urmează este de-a dreptul scandalos și extrem de greu de recunoscut de către cei vizați: ponderea imbecililor din rândul muncitorilor, funcționarilor, studenților, administratorilor și profesorilor este aceeași: ó! Și pentru ca scandalul să urce până la cer, cercetătorul istoric-economist-italian afirmă că cercetările sale în rândul laureaților Nobel au confirmat nu doar Prima Lege Fundamentală a Imbecilității umane (”procentul imbecililor este mai ridicat decât te aștepți”) (p. 26), ci și convingerea comună că tâmpiți sunt peste tot și că nimeni nu poate corecta ceea ce Creatorul însuși a creat. Concret, vastele cercetări întreprinse de neobositul istoric probează că oamenii nu sunt egali (cum, în mod eronat, susțin”tendințele culturale actuale din Occident” – p. 23), ci dimpotrivă: ”unii dintre ei sunt imbecili, în vreme ce alții nu, iar această diferență nu depinde de factori și influențe culturale, ci pur și simplu de ereditate. La fel cum o persoană se naște cu părul roșcat, așa se naște un om imbecil” (ibidem). Mai este oare nevoie să subliniez că Cipolla își manifestă ”certitudinea că imbecilitatea este un privilegiu aleatoriu al rasei umane și că este uniform distribuită, într-o proporție constantă”? Nu, deoarece acesta este însuși conținutul celei de A doua legi fundamentale a imbecilității umane. (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Reclame

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 577. Duminică 29 iulie 2018. Legile fundamentale ale imbecilității umane (4)


În strictă conformitate cu toate regulile Cercetării științifice și de scriere a Tratatelor științifice, A Doua Lege Fundamentală  Imbecilității Umane face obiectul Capitolului II (pp. 23 -25). Ar fi fost culmea ca legea doua să fie tratată în capitolul III. Ar fi fost total neștiințific! Aparența de științificitate a excursului ironic despre prostia umană dă bine la cititori, însăși ideea de legitate/ lege (adică de regulă irefutabilă și imposibil de contrazis) având rolul ei în demonstrarea (științifică, cum altfel?) că prostia umană este cognoscibilă, măsurabilă dar… netratabilă medical. Începând cu citatul (pus frumos între ghilimele) dintr-un filosof chinez inexistent și, evident, necunoscut, și continuând cu invocarea analizei statistice și a graficelor cu coordonatele carteziene ce vor să sugereze raționalitatea maximă a demersului glumețului scriitor, ironia italianului este în flux continuu. În capcana întinsă credulilor și credincioșilor zeloși în știință și în tot ceea ce seamănă cu știința cade însăși prezentarea de pe coperta a IV-a a cărții (semnată anonim): ”Nimeni nu a încercat să îmbine însă ironia fină cu metoda științifică înainte de Carlo M. Cipolla, ale cărui afirmații caustice devin teritoriul unei desfășurări de sisteme carteziene și statistici de-a dreptul încântătoare.” Într-adevăr, finețea caustică a ironiilor economistului istoric italian are și darul de a nu fi descoperite în totalitate, însăși acceptarea ideii că în cartea de față ar exista și ceva urme de abordare științifică serioasă fiind rizibilă și demnă de a fi ironizată în continuare. Ceea ce și fac acum, având eu antecedente, precedente și experiență deja acumulată. Ar fi suficient să amintesc sloganul lansat cu cca un deceniu în urmă: ”Știința a murit! Trăiască cunoașterea!”, pentru a da de înțeles cititorilor că s-a mers prea departe cu idolatrizarea și mitizarea științei, a oamenilor de știință, a cercetării științifice, a metodelor științifice, a tratatelor științifice (mereu suficient de imense pentru a nu fi citite și memorate vreodată) etc. Celebra atenționare a latinilor ”Est modus in rebus” este ignorată cu bună știință (sic!) și se dă frâu liber imposturii, plagiatelor, surogatelor și placebo-urilor afișate și/ sau vândute pe post de știință pură. Faptul că Cipolla a folosit statistica și matematica (acestea nefiind științe, ci doar simple metode de cercetare/ cunoaștere) nu îndrituiește pe nimeni să includă opusculul ironizant al italianului în categoria operelor științifice, chiar dacă acestea sunt ”de-a dreptul încântătoare”, adică amuzante. Putem vorbi însă despre un fonfleu științific abil construit.

În fine, cu titlu de a incita și mai mult la citirea celor cca 70 de pagini de carte format ”pocket”, redau ”promo”-ul de pe coperta a IV-a pentru că chiar ajută la înțelegerea demersului ironico-moralizator al autorului: ”Despre imbecili și nebuni se scrie (și se citește, aș adăuga eu – L.D.) cu o nesfârșită fascinație cel puțin din vremea Renașterii; de la elogii (aluzie străvezie la cartea lui Erasmus din Rotterdam, ”Elogiul nebuniei/ prostiei” – L.D.) la studii sociopsihologice, de la piese de teatru de Shakespeare la povești de Creangă, satisfacția descoperirii unei lumi din care toți suntem convinși că nu facem parte a atras cititorii secole de-a rândul.” Într-adevăr, convingerea că noi nu facem parte din această lume fascinantă, notată ”savant” cu Im (de la Imbecil) de năzdrăvanul pus pe pozne culturale  este ținta adevărată a săgeților tuturor celor care și-au propus să trateze tema prostiei (prostia fiind, din păcate, greu tratabilă sau chiar imposibil de vindecat). Nu pot încheia acest episod dedicat celor care ar trebui să nu mai cadă în capcana ”științificității” unui produs estetic de primă mână (mă refer chiar la cartea de față) fără a aminti cum se ”evaluau” articolele și cărțile scrise de economiști, psihologi, sociologi, chiar și medici în anii 70 când Cipolla și-a scris op-ul. Simplu: trebuia răspuns pozitiv la întrebările: ”are grafice?”, ”conține formule?”, ”câte ecuații are scrise per pagină?”. Consecința este simplu de imaginat: piața publicisticii științifice a fost imediat invadată de aberații ”științifice”, făcături de doi bani, imposturi vizibile cu ochiul liber care pretindeau maximum de științificitate pentru că includeau formule, ecuații și grafice. Și-atunci cum să nu exclami: ”Sancta simplicitas!”.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 352  Luni 18  decembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (81).


Trimestrul III din clasa VIII-a (1964) – 14 ani; clasa a IX-a (1965) – 15 ani; clasa a X-a (1966) – 16 ani; și clasa a XI-a (1967) – 17 ani.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Sîmbătă 4 aprilie 1964. Am observat că pantofii mă cam strîng, dar nu mai am ce să fac.  Dimineața cu cursa de 6 am plecat cu mama înspre Rădăuți pt a-mi căuta altă gazdă. Am încercat la tov Diaconu din Str V. Conta nr 16, dar n-am putut să rămîn acolo. Mama a plecat puțin supărată și mi-a lăsat bani pentru gazdă. Am rămas la dna Ruscior. (L.D.: îmi aduc aminte de supărările doamnei Ruscior pentru că nu mîncam. Lăsam cam toată mîncarea în farfurie (neobișnuit cu atâta mîncare), iar dna Ruscior o lua ca pe un afront la calitățile ei de gospodină. Se mânca f bine în fam. Ruscior și seniorii Rusciori erau cam supraponderali, iar Rodica, cu 2-3 ani mai mare ca mine, era destul de plinuță. Doar Stelu era cam subțirel. Dl Ruscior lucra în achiziții și aducea mereu acasă alimente – carne, lactate, fructe etc. – în  cantități mari. Dl Ruscior venea cam des ”aghezmuit” bine și singura lui explicație – repetată de fiecare dată cînd se întîmpla ”pozna” era: ”Da ce, crezi c-am băut lapte?”. M-am simțit foarte bine în familia Ruscior care m-au tratat ca pe propriul lor copil. Probabil intenția lor de a nu mă mai primi la gazdă era motivată de ”mofturile” mele la mîncare, dar și de riscul potențial pentru Rodica, o fată bună și fără complexe).

Duminică 5 aprilie 1964. Am rămas cu gazda la dna Ruscior și am plătit 225 lei. Am fost la filmul ”Tragedia optimistă” după Vsevolod Vîșnevski (studiată la școală). Personaje: Vîșnevski, Alexei, răgușita, doi crainici). Mama mi-a cumpărat o bluză de vînt – 218 lei și o pereche de teniși (30 lei). M-am plimbat cu bicicleta, iar seara am avut mult de scris la ”Caiet de recapitulare” la matematică.

Luni 6 aprilie 1964.  Am fost la școală cu bluza, dar pantofii mă strîng foarte. La școală a fost animație mare. Aproape toți s-au înnoit și s-au schimbat odată cu venirea primăverii. După amiază am fost la atelier. Seara s-a stârnit puțin vînt.

Marți 7 IV 1964. Dimineața a fost senin și soarele mîngîia primele straturi de flori și primele petice de iarbă. I-am scris mamei. Am primit o scrisoare de la Radu Stelian, dar nu mi-a comunicat adresa (L.D.: Radu Stelian era un radio-amator din Vatra Dornei iar eu eram entuziasmat de comunicațiile radio și speram să mă specializez în acest domeniu). Zăpada s-a terminat de mult, dar pe ulițe este praf. Am fost pe la internat.

Miercuri 8 IV 1964. Vremea se menține mohorîtă. A început să se asculte mai serios la lecții. În clasă jucăm bîza. După amiază am jucat mult fotbal (chestie de pumni). M-am culcat la 10 și jumătate.

Joi 9 IV 1964. Dimineața, la Rădăuți, și mai ales la munte, a nins (omătul mieilor). Azi s-au făcut măsurători pentru luarea pămîntului din jurul caselor. Mi-am cumpărat bilet pentru teatrul de mîine – 3 lei. Spre seară a căzut lapoviță.

Vineri 10 IV 1964. Pînă în prezent n-am luat nici o notă. Pe la 12 a plouat și s-a menținut urît pînă seara. De la 3 la 5 am fost la cunoscuta comedie a lui Lope de Vega ”Cîinele grădinarului”.

Sîmbătă 11 IV 1964. Ieri seară a nins și pentru cîteva clipe fusese totul alb. Apoi s-a topit. De aceea azi a fost cam frig. Am dat extemporale la istorie, am schimbat numărul, iar profesorul Hlinski a spus că nu-mi ia în considerație (3!). Am jucat mingea.

Duminecă 12 IV 1964. Ziua cosmonauticii. 3 ani de la zborul primului om în cosmos. Azi a avut loc concursul cultural artistic faza orășenească. Am fost la bunica lui Nicu (str. Bogdan Vodă nr 86). Azi a murit Bucătaru Traian, soțul tovarășei diriginte Bucătaru Ana (care s-a numit, în continuare, Ruscior Ana).  A fost tare cald și frumos.

Luni 13 IV 1964. A fost destul de cald. Am uitat să merg la atelier. Acum citesc ”Lup Larsen” de Jack London. 5.15.13.14.23.13.    17.23.18.3.18.15.17.   1 22.5.14.23.9.13.   6 2.5.1.20  (L.D.: Alfabetul cifric al limbii române: ”Domnul Ruscior a venit foarte beat”. Interesant pentru mine: atunci eram destul de precaut să codific informații care ar putea deranja/ jigni pe cei care eventual ar citi Jurnalul, dar ulterior această precauție a dispărut…).

Marți 14 IV 1964. Am primit scrisoare de la mama. I-am dat culegerea de VIII-X tov prof Bondor Aurelia. La amiază a plouat. Am stat pînă la 11 și m-am culcat puțin obosit.

Miercuri 15 IV 1964. Se fac repetiții la dansuri și cor pt duminică. La ext. la istorie am 3! La amiază a plouat. La algebră am trecut la Funcția liniară și graficul ei.

Joi 16 IV 1964.  Am dat extemporal la limba romînă: Subiectul piesei Regele Lear. Am jucat mingea pe teren și ne-a fugărit un ceferist. M-a supărat tare un ochi. Meci de fotbal Rădăuți – Botoșani 2 – 0. La amiază a plouat.

Vineri 17 IV 1964. La școală pregătim o serată literară. Eu voi citi ”Regele Lear” (King Lear). Serata se intitulează 400 de ani de la nașterea lui Shakespeare”

Sîmbătă 18 IV 1964. La amiază a plouat. A fost meci de handbal între raioanele: Vatra Dornei, Siret, C. Lung Moldovenesc, Dorohoi și Gura Humorului. M-am întîlnit cu Ursu Țucu. După amiază am fost la școală. Am fost la filmul ”Lovitura de pedeapsă” prod. sov. (Koroliov, Smirnov, Kukușkin, ziarista și încă 4 sportivi. Am luat un 7 la l. rusă.

Duminică 19 IV 1964. A venit tata la mine. Am fost la Casa de cultură și m-am întîlnit cu Vasile, Dănilă, Rotaru etc. Am fost la film: ”Viață sportivă” prod engl. (cel mai bun rugbist, Waewar, Linda). Fotbal: Metalul Rădăuți – Dorohoi 7 – 1.

Luni 20 IV 1964. M-am sculat la 5. Am luat 7 în extemporal la l rom. Am scos 50 de lei de la CEC și mi-am cumpărat un stilou (20 lei).

Marți 21 IV 1964. Am luat un 7 la chimie. A fost f cald. Am jucat mingea. M-am culcat la 10.30.

Miercuri 22 IV 1964. Am dat extemporal la fizică. Am dat ochelarii (de soare) la reparat (13.15 lei). A fost, de asemenea, foarte cald. Am jucat mingea (tras la poartă, balotaj).

Joi 23 IV 1964. Am dat extemporal la geometrie. A fost destul de cald cu ușoare adieri. Mi-am terminat lecțiile repede și-am jucat mingea cu Paul, Stelu, Nicu și alții. Am ridicat ochelarii de la atelier. A murit tov Dmitri Ganev, președintele prezidiului suprem al R.P. B. (L. D.: R.P.B. = Republica Populară Bulgară)

Vineri 24 IV 1964. Am luat un 8 la l romînă. La amiază a plouat. Mă supără foarte tare un genunchi (stg). Am fost la cabinet și am căpătat o trimitere la laborator. Azi am luat de la farmacie policlinicii ”Acidum salicilicum” și ”Saliform”. Am fost la filmul romînesc ”Un surîs în plină vară” (Pănică, Viorica) – un leu. Completarea a fost ”Puterile Sucevei” realizat în reg. Suceava.

Sîmbătă 25 IV 1964. Pînă la amiază a fost cald cînd a început să ploaie (L.D. desigur, ”să plouă”) și a ținut-o așa pînă seara. Am fost la film ”Foto Haber” – prod. R.P.U (Anna, ”preotul”, miliția și o bandă de spioni cu: 4.4 și 7.11…..12.13. Am luat la algebră ”Ecuații de gradul II”. Am o absență. La istorie – extemporal.

Duminecă 26 IV 1964. Noaptea a nins și pînă dimineața s-a topit. Ziua a fost frig. N-am fost nicăieri.

Luni 27 IV 1964. M-am sculat la 6 și la 7.30 am fost la ”Laboratorul clinic” și mi-am luat analiza sîngelui (mîna stîngă). După amiază am fost la atelier și apoi la tiribombă.

Marți 28 IV 1964. Nu m-a ascultat la nimic. A fost destul de cald. Am pus cartofi în grădină.

Miercuri 29 IV 1964. Se fac pregătiri intense pt 1 Mai. Am primit scrisoare de la Moscova. A venit mama la mine și mi-a lăsat 75 de lei. M-am culcat tîrziu (11).

Joi 30 IV 1964. Am dat extemporal la romînă și matematică. A fost înnourat. A venit trandafir de la paltin.

Vineri 1 Mai 1964. Ziua internațională a celor ce muncesc. A plouat aproape toată ziua și nu s-a putut face tradiționala manifestație a oamenilor muncii de la București, Onești, Pitești. Am jucat șah și-am jucat mingea în șopru ( L.D.: șopru = șopron, magazie mare).

Sîmbătă 2 mai 1964. Ziua tineretului din R. A fost frumos pînă la amiază și s-au dat cîteva programe artistice. După amiază s-a înnourat și a plouat cu descărcări electrice pt prima dată în acest an. 17.23.18.3.9.15.17  1  22.5.14. 9. 20 – 6 2.5.1.20! (L.D. : Decodifivat: Domnul Ruscior a venit foarte beat!). Gazdele au plecat la Înviere. M-am culcat la 12.

Duminică 3 mai 1964. Paști. A fost frumos. Am jucat mingea. Meci de rugby Grivița Roșie – Casablanca Maroc 28 – 3. Fotbal pt Olimpiada de la Tokio. R.P.R. – R.P.B. 2-1. Am fost la film: ”3 + 2 = 4” prod. sov.

Luni 4 mai 1964. Am luat 9 la extemporal la l romînă. A fost înnourat. M-am tuns. M-am culcat la 10. Aproape toată noaptea a plouat. Poziția P.M.R., P.C.U., P.C.C, Alb, barbă. (L.D. Încerc să traduc: poziția Partidului Muncitoresc Romîn, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, Partidul Comunist Chinez, Albania = barbologie, povești. Era perioada marii dispute ideologice dintre Moscova și Pekin).

Marți 5 mai 1964. Se împlinesc 176 de ani de la nașterea lui Karl Marx. Am luat un 5 la fizică (ext.) și un 8 la geografie. A fost cald.

Miercuri 6 mai 1964. Am luat un 7 la botanică și un 9 la istorie. Mi-am pierdud stiloul. După amiază, la 4, am plecat la Casa de cultură (Teatrul din Piatra Neamț): ”Omul cu mîrțoaga”, 5 lei + 2 lei programul. Rezultat analiză. VSH 10/23. Cu Nuța Josan (L.D. Am scris deja decodificat…).

Joi 7 mai 1964.  A venit mama și mi-a lăsat 20 lei. Am învățat pentru teză la geografie.

Vineri 8 mai 1964.  Se împlinesc 43 de ani de la înființarea P.M.R. Mi-am cumpărat alt stilou – 20 lei. Am dat extemporal la l romînă (Subiectul: ”O scrisoare pierdută”). Am dat teză la geografie: ”Acțiunea de roadere a vîntului”. Am fost la cabinet și-am luat o rețetă pentru reumatism de focar.

Sîmbătă 9 mai 1964.  Se împlinesc 87 de ani de la 1877 și 19 ani de la 1945. La cimitirul eroilor din Rădăuți o coloană de pionieri și soldați cu fanfare în frunte au depus coroane de flori la morminte. Am dat extemporal la istorie. Am dat normele pentru insigna de polisportiv la aruncarea greutății și fugă – viteză. După amiază am fost la film la ”7 Noiembrie”: ”Domnișora Barbă Albastră” prod maghiară (Eva, prof bărbos, reprez. sfatului, fosta președintă de bloc).

Duminică 10 mai 1964. Am început să citesc ”Spre țărmuri noi” de Vilis Lațiș, scriitor leton. După amiază am fost la film la ”Unirea”: ”O zi ca leii” prodotto italiano. Acțiunea se petrece în timpul invadării Italiei. Am găsit un cuțit cu o cheie (la tiribombă).

Luni 11 mai 1964. Am făcut meditație la matematică. La diriginție s-a vorbit despre ”Eminescu – 75 de ani de la moarte”. Toată noaptea și dimineața a plouat: Au înflorit liliacii, crizantemele, prunii și vișinii. Merii au îmbobocit. M-am culcat pe la 11…

Marți 12 mai 1964. … și m-am sculat la 4.40. Am dat teză la chimie: ”Proprietățile chimice și fizice ale H2S, prepararea oxigenului și întrebuințările ozonului”. A fost cald. Am făcut Tabla lui Pitagora pînă la 502 (2500).

Miercuri 13 mai 1964. Am dat extemporal la botanică (caracterele generale ale dicotiledonatelor) și la fizică (pîrghii și o problemă). Am luat un 8 la istorie (ext.) și un 9 la  matematică.

Joi 14 mai 1964. A fost, de asemenea, foarte cald. A fost meci de fotbal CFR Pașcani (categoria B, locul 2) – Metalul Rădăuți (3 – 1). ”Metalul” a achiziționat un ”Pele” de la București.

Vineri 15 mai 1964.  Dimineața a fost frumos dar spre amiază s-a înnourat și a plouat. Am luat un 5 la fizică și am dat extemporal la geografie. Am fost cuminte în ora de chimie. Drohobițki a dat teză, iar Gherasim l-a ajutat (30 Ulmanis).

Sîmbără 17 mai 1964. Am dat extemporal la matematică (un exercițiu de algebră) și teză la botanică (crucifere – varza). N-am fost la educație fizică. După amiază de la 3 la 5 am fost la cercul de matematică unde am vorbit (L.D.: adică ni s-a vorbit) despre 1) ”Secolul de aur al matematicii – Euclid; 2. David Hilbert și 3. Propoziții echivalente cu postulatul lui Euclid”. De la 6 la 8 am fost la stadionul grădinii de tir unde a avut loc o demonstrație de handbal a echipei Dinamo București – campioană mondială pe 1964. (Echipa: Mozer, Ivănescu, Costache Mircea II etc.) A jucat cu echipa locală: 20 -5.

Duminică 17 mai 1964. M-am sculat la 9. Am ascultat Teatru la microfon: ”Racoviță”. După amiază am fost la meci: Metalul Rădăuți – CFR Suceava 3-0 (la seniori și la juniori).  Am învățat 4 lecții la limba romînă pt teză: (Antigona, Regele Lear, O scrisoare pierdută, Tragedia optimistă). A fost destul de cald.

Luni 18 mai 1964.   Prima oră am avut teză la romînă (Tragedia optimistă – analiza literară). Am dat extemporal la engleză, iar la matematică am 8. Tov dirig. Ruscior m-a pus cu Hîncu în bancă. A fost tare cald. Am fost la filmul ”Zile de fior și rîs” (prod engleză cu Charlie Chaplin.

Marți 19 mai 1964. Am luat un 4 la matematică (algebră). I-am făcut o fotografie lui Stelu în grădină. Stelu, Radu și Lica au fost la filmul de ieri. A fost tare cald. Seara a fost tare senin și frig, totuși n-a fost brumă.

Miercuri 20 mai 1964. A fost iar cald. Am venit, ca de obicei la 12 și am citit ”Spre țărmuri noi”. Am făcut o plimbare cu Radu prin oraș (Sf Maria – Putnei – Îngustă – Vînătorilor – Putnei – Sf Maria).

Joi 21 mai 1964. Sf Constantin și Elena. Am avut în clasă patru Elene și un Costică. Am dat filmul la developat (2 lei). A fost iar cald. Am terminat de citit ”Spre țărmuri noi” . Am jucat puțin mingea și pe urmă am fost cu Radu cu bicicleta (la portbagaj). Seara, Stelu s-a supărat pentru că i-am spus pe nume (babă).

Vineri 22 mai 1964. Am luat un 9 la engleză, oral (bester). La ed fizică am jucat handbal 8C – 8D = 13 – 2. A fost cald, iar după amiază s-a înnourat. M-am culcat la 22.30.

Sîmbătă 23 mai 1964. Și m-am sculat la 3.30, iar pînă la 7 am învățat la istorie. În ora de ed fizică am scos toți banii de la cec (30, 8o% lei). Apoi am fost la Complex și am făcut cîte o copie după fiecare fotografie (20 lei). Ora următoare am dat teză la istorie (Căderea republicii romane). Am luat un 8 în extemporal la naturale (botanică) și 7 în teză (tot la botanică).

Duminecă 24 mai 1964. M-am sculat la 11.30. Dimineața am citit ”Pădurea spînzuraților” de Liviu Rebreanu. Merii și perii sînt încărcați de flori. Au înflorit lalelele. Filatura Fălticeni – Metalul Rădăuți 1 – 0.

Luni 25 mai 1964. A fost cald dar nu senin. Am venit acasă la 12. Diriginta mi-a spus să pun geamul care este spart numai într-un colț. După ce-am fost la atelier (3 – 5) am plecat la meditație la școală pînă la 7.

Marți 26 mai 1964. Am luat un 6 în ext. la fizică și 8 în teză la istorie. De la 3 la 5.30 am fost la meditație la matematică. Apoi am fost la policlinică și mi-am luat medicamente (vitamina K, penicilină și 4 cutii de aspirină). La amiază am fost la complex și-am scos fotografiile din care am vîndut două (4 lei). Cînd veneam acasă m-am întîlnit cu tata care mi-a adus schimburi și 8 lei. M-am tuns scurt și nu mă laud. Mi-am cumpărat un ghid de conversație englez – român. A fost cald și frumos. Seara a fost senin și frumos.

Miercuri 27 mai 1964. De la 4.15 – 6.30 am fost la meditație la matematică. Am stat restul timpului în casă și am învățat.

Joi 28 mai 1964. Am luat un 8 în oral și unul în extemporal la geografie. De la 7-8  și de la 8-9 am făcut probleme la geometrie. A fost frumos și unii au mers la baie. Am cumpărat ”Pravda” (24 bani, în limba rusă)

Vineri 29 mai 1964. Am dat teză la chimie (Pîrghii, planul înclinat) și unități de măsură a lucrului mecanic). După amiază am fost la meditație la matematică de la 4 la 6. Profesoara (Bondor) a spus că mîine dăm teză la matematică.

Sîmbătă 30 mai 1964. Prima oră am dat ext la limba rusă (declinarea) iar a doua oră am dat teză la matematică, numai la algebră: 5 subiecte. După amiază am fost la filml ”Îndrăgostitul” – prod RDG.  Vineri am jucat handbal 8C – 8D = 7-4. Azi am jucat cu 8C. 8D – 8C = 6-5.

Duminică 31 V 1964. M-am sculat la 9. Am ascultat teatru la microfon ”De-ale lui Pîcală”. După amiază a fost meci de fotbal la Sofia. Olimpicii romîni – Olimpicii bulgari 1-0. Cu acest meci țara noastră s-a clasat pt meciurile de la Olimpiadă de la Tokio. Mîine dăm teză la geometrie.

Luni 1 iunie 1964. Stelu merge de-acum de dimineață la școală. M-am sculat la 5 și la 7 am fost la școală pentru a da teză, dar tov. prof. Bondor a amînat-o pe joi. Am venit la 12 acasă apoi m-am dus cu Nicu, Stelu, Paul și alți băieți la ”Poznă”, la baie. La 4 am cumpărat un clișeu ”Agfa” și-am făcut cinci poziții (ILARIA = 59. 62.1.67.59.1). (L.D. Am schimbat sistemul de codificare de la alfabetul cifric la alfabetul paginilor, adică am notat paginile de caiet și le-am atribuit valori numerice… Doar un cititor neatent nu putea observa asta…).  A fost cald și baia a fost binevenită. Ziua copilului.

Marți 2 iunie 1964.  A fost de asemenea cald. Am jucat handbal și volei cu Radu, Nicu, R.F., C.R, Paul, Stelu. (Probabil C.R. era numele Claudiei, o fată de care eram îndrăgostit pînă peste poate. Nici n-am îndrăznit să scriu în jurnal despre asta. Eram la concurență cu Paul, un tip înalt și cu cîțiva ani buni mai mare ca mine).

Miercuri 3 iunie 1964. Am avut numai 4 ore. Am luat 4 în teză la algebră. Am dat apă la șoricei… Mîine dăm teză la geometrie.  Afară a fost iar o căldură…

Joi 4 VI 1964. Prima oră am dat teză la geometrie: două probleme și le-am scris bine. Am luat un 8 la limba romînă (teoria literaturii). A venit mama în pauza mare și apoi a venit la gazdă și a plătit pînă la sfîrșitul anului (școlar). Pe la 4.30 am fost cu Stelu la film: ”Cartouche” (Cartuș) prod franceză: Cartouche, Venus, Samson, Dominique etc. Seara am făcut lupte (dar incorect) cu Nicu.

Vineri 5 VI 1964. Am luat un 8 (9,7,8) la fizică. Am 6 în teză la chimie și-am luat o notă bună la engleză. După amiază am fost la filmul ”Dezrădăcinații”, prod. mexicană. Pers.: Pancho, soția sa (doi fii morți în război), Joe mecanicul, Jimmy traficant cu stupefiante, Alice, Elenita, Betty, Fred, poliția. A fost impresionant. Ziaua a fost caldă și ”rusciorii” au fost la baie.

Sîmbătă 6 VI 1964. De dimineață s-a arătat o zi frumoasă. În ora de ed fizică am jucat fotbal. 8C – 8D 5-0. Pînă ce-am ajuns la școală am întîrziat la ora de istorie și-am stat în picioare. (L.D.: statul în picioare era o pedeapsă frecventă).

Duminică 7 VI 1964. De dimineață am fost la stadionul din Grădina de Tir. S-au făcut întreceri atletice între SMR1, SMR2 și Siret (L.D.: adică întrte Școala Medie Rădăuți nr 1, Școala Medie nr 2 Rădăuți și Școala medie din orașul Siret). M-am întîlnit cu Ursu și cu Bahnovei. Majoritatea probelor au fost cîștigate de echipa siretenilor. Am venit acasă și am făcut o fotografie cu Stelu, după care am mers la baie. După ce am revenit de la baie i-am făcut 7 poziții lui Stelu, Rodica și dnei Ruscior.

Luni 8 VI 1964. Am avut oră liberă la engleză. Băieții discută zvonurile de la frontieră (r – r). (L.D.: se vorbea despre incidente la granița româno-rusă, de fapt româno-sovietică). În ultima oră de diriginție am vorbit despre comportarea în vacanță. Am venit la 12, am mers la baie și am dat clișeul la developat (2 lei).

Marți 9 VI 1964. Am dat extemporal la algebră. Am luat un 7 la chimie și 8 în teză la geografie. Am lipsit în ora de rusă, ”pentru geam”, iar în ora de geografie am pornit să mergem la Sucevița unde se toarnă filmul ”Neamul Șoimăreștilor”. Ipati Ștefan și Drohobițki au fost chiar pînă acolo. După amiază a plouat serios.

Miercuri 10 VI 1964.  Am luat 8 în extemporal la algebră și 9 în teză la fizică. Mi-o încheiat media la naturale: 7; la geografie: 8. A fost înnourat și-i mai răcoare. După amiază am fost la filmul ”12 scaune” – producție cubaneză (muma, patronul, complicii)

Joi 11 VI 1964. Am luat 6 în extemporal la rusă. Prima oră am lipsit la matematică, deoarece am fost bolnav și m-am sculat la 8.30.

Vineri 12 VI 1964. În ora de fizică tov. dirig, Ruscior m-a trimis să pun geamul, dar din lipsă de bani… Am lipsit la ora de fizică și la cea de engleză în care mi-a adus extemporalul (9). După amiază a fost frumos un timp și-am jucat mingea. Liviu – Stelu: 6-5. Mi-am cumpărat numărul omagial al ”Gazetei Literare” dedicat lui Mihai Eminescu. Am început să-mi strîng lucrurile.

Sîmbătă 13 VI 1064. M-am dus, ca de obicei, la școală ”student” (L.D. adică cu mîinele-n buzunar, fără cărți și caiete). Tata a venit cu bicicleta, iar la amiază am plecat la cursă, iar tata a venit acasă (la Grămești) cu bicicleta (cca 30 de km). Am ajuns acasă seara. Muț a crescut mare și voinic, iar plantele s-au dezvoltat mai mult. Am citit ”Magazin” și ”Gazeta literară”. Sfîrșit de AN ȘCOLAR!!!     (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!