O scrisoare găsită la 1 aprilie 2013
Mutaţii ideologico-politice majore ale mutanţilor partidici minori din mioriticul meleag
Istorie recentă. Beatificaţi de atâta putere delegată şi propagată direct de şi dinspre popor, politicaştrii manolici români aflați temporar la conducerea țării își propun să reconstruiască și să redefinească molohul uselist. Ei vor să unifice monopolul naţionalismului (de la național-liberali – PNL) cu monopolul socialismului (de la social-democraţi – PSD) și cu monopolul conservării trecutului naționalist-socialist ceaușist (de la PC). Noua construcţie politico-manolică stângace va consfinţi şi va proba irefutabil sorgintea şi esenţa bolşevică a feseniştilor comunişti postdecembrişti români cu faţadă umană care populează azi toate partidele patriei. Se pregătește, astfel, revenirea la partidul-patrie (sau partidul-popor) care a mai fost în România cu aproape un sfert de secol în urmă (PCR). Acesta a fost desfiinţat printr-o eroare dintr-o voită greşeală comisă de cel mai longeviv preşedinte român postdecembrist, oltenițeanul care a blagoslovit execuția național-comunistului N.C., oltean din Scornicești, cu acuza gravă că ”a încălcat mărețele idealuri ale socialismului și comunismului”.
Motivaţie. Deoarece mai multe oligopuluri nu înseamnă un monopol, gânditorii ideologici din primele trei partide cel mai iubite de electorii români veseli şi amanţi de consensuri unanime au hotărât azi, 1 aprilie 2013, să contopească cele două chintesenţe ideologice (naţionalismul şi socialismul) într-una singură, naţional-socialistă. Unirea – deziderat istoric milenar al tuturor românilor din Dacia – se va produce la nivel de esenţa a cincea ideologică, ştiut fiind că esenţele tari se păstrează în sticluţe mici și se consumă in Crescento. Noul născut va fi botezat de cei trei Naşi care uselesc 70 la sută dintre voinţele noastre cele mai populare.
Minuta ședinței de constituire. Primul Naş (Viorel) a zis: eu propun ca uselimea românească, majoritar socialistă, să se numească național-socialistă, noul prunc fiind menit a se numi Partidul Național Socialist Român. Motivaţie: primul cuvânt din denumirea unui partid devoalează adevărata esenţă a acelei organizaţii. Aşadar, partidul numit Social Democrat pune socialismul pe primul loc între priorităţi. Al doilea Naş (în ordinea micimii) (Crinel) a zis: eu propun ca noua amestecătură uselistă, mult și înalt naţionalistă, să se denumească Partidul Naţional Socialist Român. Motivaţie: primul cuvânt din denumirea unui partid devoalează adevărata esenţă a acelei organizaţii. Aşadar, partidul Naţional Liberal pune naţionalismul pe primul loc între priorităţi. Al treilea Naş (Felix cel Ferice) a zis: eu propun ca amalgamul naţional-socialist să nu mai fie contaminat de alte cuvinte, noi conservatorii români rezervându-ne rolul de conservant al noului ghiveci politic rezultat prin reîncălzirea la foc mic a partidului unic care a mai fost. Motivaţie: primul cuvânt din denumirea unui partid devoalează adevărata esenţă a acelei organizaţii. Aşadar, partidul Conservator pune pe primul loc între priorităţi conservarea partidului care a fost înainte de tămbălăul din decembrie (PCR) şi care va mai fi pentru încă multă vreme (partidul și tămbălăul). Consider că numele de Partidul Naţional-Socialist este unul foarte potrivit pentru aceste vremuri foarte tulburi şi foarte interbelice. Mai ales că numele acesta are un înaintaş european admirabil, care a jucat – tot pe partea stângă – la echipa Nibelungilor saxoni. Din păcate, naşul lor – cel cu mustața pătrată – a întinat măreţele idealuri ale naţional-socialismului, drept pentru care frații și urmaşii lor ideologici răsăriteni au fost nevoiţi sa-şi schimbe numele, zicându-şi – simplu și firesc – comunişti. În concluzie, eu fiind Naşul cel mai matur şi mai conservator dintre voi, voi vota cum am propus eu. Ca să nu mai fie discuţii! În încheiere, vă rog să se consemneze în minută că partidul nostru național-socialist nu va fi pe deplin victorios fără vadimiştii lui Tudor şi fără gigeii lui Becali. Să ne gândim și la diaconescianul Partid al Poporului la modul cel mai serios. Dacă nu-l luăm noi, se va topi în partidul Mișcarea populară. Va trebui sa-i convocaţi și pe ei, de urgenţă, pentru a serba, cu toţii împreună, naşterea celui mai mare partid din întreaga istorie a dacilor, un partid mai mare decât întregul din care face parte. Sigla partidului nostru național-socialist va trebui să renunțe la însemnele binecunoscute, respectiv la trandafirii roșii socialiști (PSD), la săgeata galbenă național-liberală agresiv îndreptată înspre dreapta și împotriva Dreptei (PNL) și la balanța albastră conservatoare (PC), deși tare ne-ar fi plăcut ca lumea să confunde culorile alianței noastre cu cele ale tricolorului românesc. Prin urmare, propun ca sigla național-socialiștilor români să fie o balanță albastră dezechilibrată, cu o Viorea roș-violetă în talgerul ascendent și cu un Crin galben ofilit în talgerul descendent. Prin apelul la două flori binecunoscute sperăm să atragem în partidul unic și pe verzii ecologiști dar și pe maghiarii români cu al lor nufăr imaculat. Poporul român, în imensa sa înțelepciune, va putea supranumi național-socialismul românesc drept Partida Florilor (viorea, crin, nufăr etc.) cu posibilitatea ca și alte flori îndrăgite de românii verzi să intre în această partidă etno-botanico-ideologică.
Aceasta este minuta şedinţei constitutive a celui mai mare partid românesc – Partidul Naţional-Socialist, minută semnată de cei trei năşei-ciobănei care pasc/ păstoresc trei turme de miei (mioare & cârlani). Orice asemănare cu nazional-socialismul german (nazism) nu este deloc întâmplătoare, mica deosebire ţinând doar de specificul naţional al limbii germane. Semnatarii se angajează să nu recunoască în veci şi-n pururi această evidentă asemănare, conform modelului: „Himler zice: nu-s fascist, Goebles zice: nu-s nazist, iar din groapă, suflet trist, Hitler zice: nu sunt hitlerist!”.
Minută încheiată azi, 1 aprilie 2013.
P:S 1: Apropo, n-ar fi bine ca ziua aceasta, de 1 aprilie, să fie, de azi încolo, Ziua naţional-socialistă a poporului român veşnic vesel şi ferice?
P.S. 2: Din cauza diferențelor de fus orar acest articol va apărea pe blogul www.liviudrugus.ro la data de 31 martie 2013.
P.S. 3: Nume care nu s-au scris dar care au un cuvânt greu de spus în viitorul politic al național-socialismului românesc: Ion Iliescu, Victor Viorel Ponta, George Crin Laurențiu Antonescu, Dan Voiculescu, Dan Diaconescu, Vadim Tudor, Gigi Becali, Kelemen Hunor.
P.S. 4: Acest pamflet nu vine dintr-o stare de vis, ci previne un posibil coșmar.
Pentru conformitate: Liviu Drugus
liviudrugus 