liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Mathew B. Crawford

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 267. Duminică 24 septembrie 2017. Dialog epistolar cu Florin Munteanu (1)


Motto: ”Ai trei opțiuni in viață: să fii bun, să devii bun sau să renunți” (Gregory House)

Motto: ”Prietenia unui om deștept este mai de preț decât amiciția tuturor proștilor” (Democrit)

Florin Munteanu a publicat pe blogul său două părți ale unui fel de articol care are ca esență prezentarea invenției domniei sale în legătură cu (co)relația dintre scopuri și mijloace (aspect pe care eu l-am predat, apoi l-am scris și în teza de doctorat din 1984, susținută în 1996). Pentru a înțelege ”supărarea mea” trebuie să citiți cele două părți ale textului său: Iată-le: https://www.condamnatilaschimbare.ro/un-raport-ce-merita-atentie-partea-i-a/

https://www.condamnatilaschimbare.ro/un-raport-ce-merita-atentie-partea-a-ii-a/  În urma citirii acestor texte am scris pe FB:

 

”PLAGIATE, PLAGIATE!

 

Munteanu Florin – plagiator prost și arghirofil patent(at). Arghirofilia lui Florin Munteanu este în ton cu proastele vremuri pe care le trăim: decadența spiritului și închinarea în fața banului-zeu (culmea tupeului: Fl.M. critică supunerea față de Zeul Ban! , dar în finalul ”articolului” invită lumea să-i cumpere cartea, plătind chiar în avans… Mathew B. Crawford scrie în 2015 (The World Beyond Your Head): ”forțele comerciale intervin în locurile goale ce s-au impus odată cu slăbirea unei autorități culturale și pretind influență crescândă asupra judecării de către noi a lumii. Întrucât aceste forțe acționează în foarte mare măsură, viața noastră spirituală se supune unei masificări cuprinzătoare – care, în mod paradoxal, are loc sub drapelul libertății individuale” (p. 17). În traducere liberă: pe măsură ce nivelul de cultură scade (și scade!), cresc încercările proștilor de a prosti lumea cu imaginea ”omului de știință” dezinteresat de cele lumești, vânzând cărți nescrise încă sau nepublicate încă… Citiți CV ul acestui inginer filosofard și veți vedea cum se autointitulează ”om de știință” deși nu are nicio descoperire în întreaga sa viață! (Corectez: are o descoperire: a descoperit Metodologia Scop Mijloc elaborată de mine)  ….. Și tot Mathew B. Crawford dă explicația: ”viața noastră spirituală a devenit o resursă ușor accesibilă care poate fi ușor exploatată de alții” (p. 359). Iar Fl Munteanu s-a hotărât să exploateze texte care nu-i aparțin dar pe care le prezintă drept creații proprii…”.

 

La 31 august am primit, prin e-mail,de la colegul de breaslă academică și amic întru cunoaștere nedogmatizată Florin Munteanu, o scrisoare explicativă/ justificativă pe tema acuzației mele că ar fi preluat (intenționat sau nu) idei din Metodologia Scop Mijloc și le-a expus, ulterior, ca fiind ale domniei sale. Redau aici conținutul scrisorii (elminând unele pasaje prea personale) deoarece alegațiile domniei sale pe tema raporturilor dintre scopuri și mijloace au fost făcute publice, iar reacția mea a fost tot publică. Aș dori ca eventualul răspuns să fie tot public (posibil sub formă de comentariu la acest episod):

”Dragul meu prieten,

Imi pare rau ca nu am discutat mai intai la telefon, mai ales ca te respect mult si nu mi-am permis, cel putin constient, sa te plagiez si in general sa plagiez pe nimeni, niciodata. Nici nu cred ca as avea nevoie, daca te uiti la problematica abordata stiintifica publicata in reviste de-a lungul timpului si nu publicistic intr-un blog sau pe FB. Evident ca stiu despre teoria Scop – Mijloc pe care ai fondat-o. Daca iti aduci aminte, acest text l-am pus de mult pe FB si l-am comentat impreuna, fara suparare si chiar complementar, in care iti spuneam si iti marturiseam ca eu nu am cunostintele de management, de economie, sa teoretizez ca tine problematica, ci sugerez – nu ca si caricature – ci pe un limbaj mai accesibil unor oameni ce au nevoie de starnirea unui interes pentru a se orieta apoi catre nivelul formal al omului de stiinta. Am pornit de la Matyla Ghyka (estetica si teoria artei – valoarea si semnificatia raportului si a proportiei in decodificarea legilor universului), de la extensia in n_dimensional a sectiunii de aur pe care am realizat-o personal de unde a aparut scara numerelor de aur, de la viziunea lui Draganescu legata de formalizarea unei Realitati info-energo-materiale intr-o viziune structural-fenomenologica, si prin formalizarea procesului de geostazie la nivel planetar, subiecte diferite dar care ajung in cele din urma la problema semantica, la relatii intre notiuni si concepte, la rezonanta morfica… din aceste directii disparate a aparut si ideea de raport – scop mijloc, atata cat am spus.

In primul rand daca te-am jignit sau suparat te rog sa ma scuzi. Este fara Intentie si evident  fara a fi un mod de promovare pe o ierarhie caci nu am urmarit niciodata sa ajung in “varf”, ci ceea ce ma motiveaza este sa starnesc  celor din jur interesul pentru un domeniu, pentru a incerca sa gandeasca, sa isi caute un drum in evolutia asta turbulenta a Realitatii.

Mi-as dori sa ramanem prieteni, dincolo de acest episod ce ne desparte si cred ca ar fi pacat, episod ce  se poate solution in multe moduri dar pe care mi-as dori sa le discutam la telefon, in viu grai. Daca crezi ca se poate, astept un telefon de la tine sa reglam cat mai repede aceasta situatie. (tel XXXX YYYYYY) Acum iti spun cateva cuvinte despre proiectul acestei carti. Nu este o simpla carte, caci nu simt nevoia ei, ……………. Mai concret iti povestesc mai jos ca sa intelegi ce fac de jumatate de an si ce este cu aceasta carte. Cartea este un pretext pentru finantarea unor conferinte intinerate in tara, pe subiecte diferite, conferinte inspirationale, pe care le voi tine in scopul starnirii acelui 1% din populatia tanara pe care personal inca o mai cred „Samanta pentru alta lume”. Caravana urmareste sa puna in lumina personalitatile din zona, in general acelea ce au originalitate si deschidere dar poate, fiind scufundati in disciplina sau meseria pe  care o au, nu au reusit sa fie vizibili in societate, o societate racordata din pacate la massmedia si implicit incapabila sa mai decodifice tendinte, oportunitati… Este o actiune ampla de vreo 2 ani ca proiect ce are evident un cost. Nu am reusit cu toata stradania sa fac un proiect care sa finanteze  acesta dorinta personala, definita de atata efort depus in scolile de vara pe care le-am initiat, de noaptea cercetatorilor in care m-am implicat si ca stand si ca organizator, si in sutele de intalniri, conferinte cu tineri si mai putin tineri… Cand renuntase, a venit o intersectie pe care o consider o forma creativa, crowdfunding, grefata pe munca mea… singura valoare pe care am avut-o si cat o mai avea-o o pot folosi. Firma Bluemaster este o aplicatie al ideii de Blue ocean – este o combinatie fericita dintre o firma de evenimente si o editura. Mi-a suggerat aceasta forma de lucru, mi-a aratat ca exista deja in lume aceasta forma de finantare prin implicare sociala si prevanzare – fi sigur ca in Romania, mai ales acum, nu te vei imbogatii din aceasta incercare – si prin aceasta sa facem rost de banii pentru evenimentele ce vizeaza 9 orase din tara (conferinte pe teme de foresight, workshop-uri dedicate starnirii interesului pentru stiinta Complexitatii, raspandirea proiectelor deschise pe care le-am structurat ca “seminte” pentru lucrari de masterat, de licenta, discutii cu parinti/copii pe care le fac de ani in programul NEXUS (educatie complementara, motivationala, multigeneratie etc. -)

Asta este subiectul. Cartea va fi scrisa si ca urmare a interesului societatii, a intrebarilor pe care le vom culege asa ca va fi mai mult decat o carte de autor. Eu cam asta am avut de spus. Imi doresc mult sa reluam prietenia. Inca odata iti marturisec nu nu am copiat si mai ales ca nu am inregistrat (nu am facut-o niciodata si nu cred ca are rost). Dupa cum ai vazut poate la Cafeneaua Complexitatii, am inregistrat video zeci de personalitati invitate pe care le-am pus pe internet si nu ca sa le fur ideile sau texte ca atare. Astept cu emotie decizia ta. Florin”.

 

Dragă Florin, Decizia mea este că explicația folosirii de către tine a MSM este foarte subțire și cred că ar merita ca în carte să subliniezi faptul că ți-am prezentat MSM pe larg la Bacău. Aștept răspuns.     Liviu Druguș     Pe mâine!

Anunțuri

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 241. Marți 29 august 2017. Înțelepciunea acțiunii eficiente/ Eficiența acțiunii înțelepte/ Acțiunea umană înțelept eficientă. (8)


Motto:  „Simplitatea rămâne cel mai sofisticat lucru”   (Leoardo da Vinci)

Andrei MARGA, în TRIBUNA nr 357/ 16-37 iulie 2017, p. 24, citându-l/ citindu-l/ parafrazându-l pe Mathew B. Crawford cu cartea sa ”The World Beyond Your Head” (”Lumea din afara capului tău”) scrie:  ”De fapt, trăim ”criză autodeterminării”. De ea se leagă o criză a capacității de evaluare încât, drept urmare, tot mai mulți oameni nu mai pot decide ce este important. Nihilismul actual spune, de altfel, că nu mai avem de a face cu valori, ci doar cu ”informații” despre evenimente”. În acest caz, ar trebui oare să renunțăm la raționalitatea acțiunilor noastre îndreptate spre scopuri precise și utilizând mijloace adecvate? Mai este utilă dimensiunea filosofică în acest haos intdeterminist și greu de cunoscut/ stăpânit? Răspunsul lui Mathew B. Crawford pare a fi unul încurajator: ”filosofarea începe cu întrebarea cum se obține claritatea asupra a ceva” (p. 362, din ediția germană folosită de A.M.). Asta înseamnă o confirmare a utilității demersului filosofic în orice domeniu, și doar lenea gândirii mai poate stopa înclinația firească a fiecăruia spre filosofare/ clarificare. Mai mult, Mathew B. Crawford chiar precizează la ce anume se referă clarificarea prin filosofare: la SCOPURILE pe fiecare dintre noi trebuie să și le precizeze/ definească/ clarifice. Este o invitația la a ”ști ce vrem”, demers pe care l-am catalogat ca fiind unul dintre cele mai dificile deoarece presupune criterii de selecție, cunoașterea multelor alternative pe care le abandonezi alegând doar una dintre ele etc. A-ți alege bine scopurile înseamnă să fii realist, adică să ai o idee clară cu privire la ce este realitatea și cum ajungem să o cunoaștem cu adevărat. Evident, un scriitor realist cum este Mathew B. Crawford (MBC) nu poate ignora MIJLOACELE adecvate, adică acelea care duc la scop cât mai repede și cu consumuri cât mai mici (timpul fiind și el o resursă). Chiar dacă MBC nu folosește cuvântul ”mijloace” preferând consacratul ”resurse” este evident că filosoful american se referă la infinita gamă a mijloacelor, prezente și viitoare, care pot duce la ”realizări durabile”. (O mică observația a iubitorului de cuvinte – filolog – care sunt: realizare face parte din familia de cuvinte real/ realitate), însemnând concretizarea în fapt a unui gând/ ideal/ scop). Revenind la gama mijloacelor/ resurselor, filosoful nu pregetă a o extinde la maximum (eu am numit această gamă ”cvasiinfinită”): ”cultura în care trăim  în societățile moderne ”transformă viața noastră spirituală într-o resursă ușor accesibilă, care poate fi ușor exploatată de alții”. Mă declar încântat că MBC introduce în sfera MIJLOACELOR aspecte (mai mult) inefabile ca: spiritualitatea/ cultura/ practici culturale, atenția, experiența, memoria, mediul înconjurător, tehnologia, învățăturile filosofiei, cunoașterea și învățarea în general, obiectele înconjurătoare, tipare de gândire, forme de viață, adică acea cvasiinfinitate de elemente dintre care le vom extrage pe cele mai adecvate pentru atingerea scopului propus. În ultimă instanță, presupunând că doi (sau mai mulți) competitori își propun unul și același scop, va fi câștigător acela care reușește să implice o gamă cât mai mare (sau cât mai mică!) de mijloace a căror particulară combinare/ îmbinare va fi cea mai eficientă, respectiv cea mai inteligentă. Mai trebuie oare să precizez că acest mod de gândire, pe care eu l-a intitulat Metodologia Scop Mijloc este aplicabil în orice domeniu al acțiunii umane? Amintesc doar câteva: lumea afacerilor (vezi Școala austriacă numită și libertarianism), campaniile electorale, strategiile geopolitice/ militare, educație, alegerea partenerului/ partenerei de viață etc. Singurul lucru mai puțin încântător în privința aplicabilității generalizate a MSM este faptul că buna conștientizare a componentelor acestui mod de gândire presupune și o acumulare de informații/ experiență ceea ce presupune, adesea, timp. De unde și posibilitatea nihilismului.

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 240. Luni 28 august 2017. Înțelepciunea acțiunii eficiente/ Eficiența acțiunii înțelepte/ Acțiunea umană înțelept eficientă. (7)


O întrebare legitimă apare în legătură cu toate aceste teorii despre acțiunea eficientă, inteligentă și oportună, generatoare de bine, de satisfacții sau chiar de fericire: cum pot ele ajuta să ne atingem mai bine scopurile dorite/ propuse fără a genera prea multe efecte negative sau contrarii scopului propus? Povestea celor trei ingineri care doreau să se perfecționeze în Management strategic, dar care nu acceptau să asculte despre strategii manageriale și modul lor de elaborare/ implementare/ urmărire este, cred, simptomatică pentru modul în care are loc procesul educațional la noi, dar și aiurea (mă refer la țările unde libertatea este chiar respectată, inclusiv libertatea de autodistrugere sau de distrugere a unei țări/ națiuni). Dacă vii cu idei preconcepute, dacă doar ceea ce tu știi este adevărat și bun, dacă nu ai exercițiul ascultării cu discernământ și cu atenție, atunci se va întâmpla ca în cazul celor trei ingineri: refuzul teoriei, al explicației, al demonstrației/ argumentației/ al ideilor noi. Un alt inginer, profesor universitar și cercetător în domeniul complexității (probabil pensionar, acum) a prezentat, recent, pe pagina sa de internet o sinteză a Metodologiei Scop Mijloce (sau dacă vreți a unor teorii praxeologice formulate de varii școli de gândire, inclusiv cea a polonezului Kotarbinski), fără a sugera surse, înaintași/ precursori. În treacăt fie spus, la o întâlnire cu prof. Munteanu, la Bacău, i-am prezentat, în cca două ore, pe larg, Metodologia Scop Mijloc. Nu exclud ca prezentarea mea (între patru ochi) să fi fost înregistrată, deoarece prea multe expresii din textul publicat de Fl. M. țin de exprimarea mea orală. În acest text (parte a unei cărți în curs de apariție care se cumpără și în avans) se prezintă, ca o idee nouă, Metodologia Scop Mijloc, cu ușoare adaptări care îi scad dimensiunea științifică și o apropie de cea comercială. Desigur, partea teoretico-explicativă exista, dar și inerentele formule cu care gândirea inginerească este obișnuită, există și ele. Se ajunge, astfel, la o caricaturizare a cunoașterii, complicând ceea ce este simplu, pentru ca apoi să fie explicat și tradus în cuvinte simple, eventual în cadrul unor ore suplimentare, supunând astfel educația zeului comerțului (Mercur/ Hermes). Mathew B. Crawford scrie în 2015 (în cartea sa ”The World Beyond Your Head”): ”forțele comerciale intervin în locurile goale ce s-au impus odată cu slăbirea unei autorități culturale și pretind influență crescândă asupra judecării de către noi a lumii. Întrucât aceste forțe acționează în foarte mare măsură, viața noastră spirituală se supune unei masificări cuprinzătoare – care, în mod paradoxal, are loc sub drapelul libertății individuale” (p. 17). În traducere liberă: pe măsură ce nivelul de cultură scade (și scade!), cresc încercările proștilor de a prosti lumea cu imaginea ”omului de știință” dezinteresat de cele lumești, vânzând cărți nescrise sau nepublicate încă…

Iată o prezentare, de către profesorul Florin Munteanu, a Praxeologiei sau a Metodologiei Scop Mijloc (MSM) drept creație proprie, originală și demnă de premii (eventual bănoase): https://www.condamnatilaschimbare.ro/un-raport-ce-merita-atentie-partea-i-a/

https://www.condamnatilaschimbare.ro/un-raport-ce-merita-atentie-partea-a-ii-a/

Din citirea acestor două părți ale unei prezentări (publice, probabil) și compararea lor cu episoadele din acest serial (vezi, de ex., Episodul  51 din 20 februarie 2017) în care am descris părți ale MSM, cititorii pot decide dacă prof. Munteanu este plagiator, impostor sau doar un ”om de știință” care ar vrea să fie, dar nu are cum.

Liviu Druguș    Pe mâine!