liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Maria Dobroghiu

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 363 Vineri 29 decembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (91).


Duminecă 17 aprilie 1966. Dimineața m-am sculat mai obosit decît m-am culcat. Toată noaptea am fost dezvelit, iar cît am dormit, am dormit incomod. Băieții de la Botoșani au lăsat în dormitorul nostru o mizerie de nedescris. Toate erau răvășite, boțite pe sub paturi, ce mai parc-au dormit țigani acolo.

Pe la 8 a fost tata la mine. Mi-a adus ”M.N.”, ceva mîncare și 15 lei. A venit la o ședință cu profesorii diriginți din tot raionul. Adunarea se va ține în sala cinematografului ”Unirea”. După ora 8 a venit Mircea pe la mine. După ce-a făcut Șerbăuțiul a trebuit să facă conturile și diagramele. L-am ajutat și eu un pic. Din ce-a picat azi, mi-a dat 44 de lei pe care-i voi pune, de asemenea, la cec. Am stat cu el pînă la ora 10. Apoi s-a dat pauza și-am mers cu Gherasim în oraș. Au venit elevii și elevele de la Suceava cu care s-a organizat întîlnirea în oraș. După ce au vizitat un pic orașul, au plecat cu autocarele la Putna.

De la 10.30 la 12 am citit la engleză și economie. La 12 s-a dat masa apoi eu am mers prin dormitoare  (hainele ”de duminecă” erau pe mine de dimineață). După ce s-a schimbat și Toader am plecat împreună în oraș, cu aparatul și cu … Costică. Toader a făcut o poză la o colegă și i-a luat 10 lei înainte… Așa pleașcă… Ne-am plimbat o vreme prin oraș apoi am mers la cinema ”Unirea”. De aici au ieșit o sumedenie de profesori diriginți din tot raionul. Tata și cu profesorul Amariției au plecat ultimii. M-am întîlnit cu ei. Tata s-a supărat că merg prin oraș ușor îmbrăcat, iar profesorul Amariței s-a găsit să-mi facă observații că-i rupt pantoful (aici nici tatei nu i-a convenit), că umblu cu capul gol (el nu știe că n-am șapcă) și-s ”la modă”. Am intrat la film și-am avut locuri în spate. Am văzut filmul american ”Ce s-a întîmplat cu Baby Jane” (”What ever happened to Baby Jane”). Filmul m-a enervat cu acțiunea lui. De la film am mers un pic prin oraș, apoi la internat. Aici am făcut un bagaj cu cele netrebuincioase (cărți, ziare, șapca veche, mănuși, fular, pungi, flaneaua) și l-am dus la autogară unde i le-am dat lui Mircea să le ducă acasă. Cu tata nu m-am mai întîlnit. Am venit încetișor la internat. Am scris un pic în Jurnal și la 7.15 a dat pauză de la 7.30 la 8.30 s-a făcut meditație, timp în care am mai citit pe la unele obiecte. Toader și cu Costică s-au întors la pe la 7. Toader a fost pe la Nicu Bujdei și a adus rolfilmul. Și acesta a ieșit foarte bine și aproape toate pozițiile sînt foarte clare. Aceea din parc însă a ieșit cam ștearsă. În schimb a ieșit aia pe care a făcut-o băetanul spre cer…  Seara, în dormitoare, am schimbat așternutul la pat, am dat rufele murdare la spălat, mi-am făcut ordine în dulap, mi-am pregătit hainele pentru a doua zi dimineață și-am adormit fără griji.

Luni 18 aprilie 1966. Dimineața m-am trezit fără să vreau pe la 5.30. M-am sculat, m-am spălat, mi-am lustruit pantofii, am periat hainele și la 6 am fost în meditație. Vroiam să mă apuc să scriu din nou în Jurnal, dar Neculai Halip mi-a adus aminte că nu-s în vacanță: ”Mă Liviu, tu îți faci de cap; nu înveți deloc și azi vrei să dai teză la latină?…”. Eu: ”Dau!”. M-am ambiționat și pînă la 7.30 am stat cu latina în față, am citit cu atenție toate subordonatele și Neculai mi-a tradus cîteva texte mai ușoare și care, după părerea lui, mi le-ar da în teză. Pe azi sînt, totuși, nepregătit. Mă bazez pe-un ”noroc bun” și pe ceva ”izvoare de inspirație”. Doar n-o să mă fac profesor de latină!

Azi a fost o vreme cu totul răcoroasă. E cam rece la cap și mă tem să nu mă îmbolnăvesc. Pe lînga asta se poate lega vreun profesor de mine pentru că n-am uniformă.

Prima oră chiar am avut limba latină. M-am instalat în fața Getei Broască și lîngă Maria Dobroghiu. Am vorbit și cu Maria Vîntu să-i transmită traducerea lui Broască și ea să mi-o sufle mie. Mi-a dat să traduc lecția ”Măiestria naturii” și două propoziții de tradus din românește în latinește, de la lecția următoare. Profesoara a ascultat vreo trei eleve care au cam enervat-o, iar Broască mi-a șoptit cuvînt cu cuvînt prima parte a lecției. La a doua a trebuit să mă descurc singur, deoarece ”baba” a stat lîngă mine. La propoziții, una am făcut-o pe jumătate, iar una am tradus-o integral singur. Nu mică mi-a fost bucuria cînd  colegele mi-au spus că-i bună. După asta am fost foarte fericit și bucuros. Cu trim. I, am scăpat; mai am încă unul și voi scăpa eu și cu asta. Acum parcă îmi pare bine că n-am venit de la început la umanistică; ar fi trebuit să tocesc lecțiile zi de zi.

La economie politică am cam tremurat pînă a început predarea lecției. Nu știu ce-am pățit de-o vreme, dar parcă m-am cam delăsat. Acuma dacă n-am matematică, iar cu latina mă joc, zile întregi stau degeaba și mi se pare că n-am de învățat la nimic. În ora de muzică aveam de gînd să citesc la chimie, dar n-a fost chip. La început, ne-a spus vreo două cuvinte pentru lecția de zi, apoi a trecut la ceva mai principal. Restul orei s-a transformat în oră de dirigenție. Diriginta ne-a comunicat o parte din hotărîrile luate ieri prin consilii și conferințe cu profesorii și diriginții. S-au luat măsuri f.f. severe, chiar prea severe. Cea mai mică abatere, absență nemotivată se pedepsește foarte aspru. Eliminarea pe trei zile se face acum foarte simplu. Chiar azi au fost eliminați pe trei zile vreo 4-5 elevi din clasele a X-a și a XI-a și au fost admonestați în fața colectivului întregii școli un număr de elevi și eleve. Este strict interzis să circulăm în oraș în jurul și după ora 20. Nu mai avem voie să frecventăm niciun spectacol, decît acelea organizate de școală și cu aprobarea școlii. Spectacolele trebuie să aibă un profund caracter educativ și nicidecum …imoral. S-a pus un accent deosebit pe ținuta elevilor. Uniforma este obligatorie în toate zilele săptămînii, la școală și în afară de școală. Fetele n-au voie să umble cu capul gol, ci trebuie să poarte basc (modă nouă!). De fapt, mie îmi place asemenea modă. E mai elegant. Diriginta ne-a mai atras atenția asupra unei serii întregi de chestiuni. Programul și regulamentul este acum f strict. Ceea ce s-a întîmplat la noi în clasă s-a întîmplat și în celelalte clase. În D, Zăicescu a făcut scandal și-i trimitea pe toți ”la dracu”. În alte clase, de asemenea, profesorii diriginți au adus la cunoștința elevilor că ”sînt elevi și trebuie să se supună unui regulament”. De la o democrație blîndă (mă refer la noi, fiind liberi și independenți) s-a trecut brusc la un fel de ”tiranie” (regim sever). La chimie, ”cu toate că eram bioxid de clei, nu m-a ascultat”. Am luat mai departe despre fier.

La ed fizică aveam echipament și m-am gîndit să nu fac, dar m-am simțit apoi mai bine dispus și m-am încălțat cu tenișii. Am făcut cîteva minute de încălzire apoi ne-am împărțit în două grupe. Mai întîi am făcut săritura în înălțime, am reușit să sar aproximativ 1,20 m. Apoi am jucat și un pic de handbal. M-am cam plictisit aici. B.M. m-a întrebat cum se joacă handbalul și i-am explicat. Gavril Magopăț a venit și el cu cîteva explicații, zîmbindu-i…

După asta am mers pe drum cu Albu și cu alte cîteva fete de la secția de engleză. Am discutat despre Constanța și Toader (nu i se fîlfîie lui Tanța). Albu s-a mirat cum de poate Gherasim să vorbească cu Natalia (cică în clasa VIII-a era tare mămăligos… Cine nu era așa?).

La limba engleză, spre nenorocul meu, am avut asistență (tovarășa directoare Mincu Vanda). Și – minune! Pînă acum n-a controlat niciodată temele. Eu mă învățasem să nu le mai scriu, dar azi mi s-a înfundat. A controlat temele. Totuși am avut noroc. Cînd a ajuns la mine am început să dau din mîini și din degete, semn că n-am scris…. Pop pare-se c-a înțeles și a trecut mai departe fără să-mi zică nimic. După asta, m-a umflat rîsul. Toată ora a ascultat. Ora asta n-am fost în formă. Și m-am făcut și de rîs… În sfîrșit, a trecut și ora asta și cu ea și ziua asta…

La internat, după ce-am luat masa n-am mai ieșit în oraș, ci am stat la internat în sala de meditații discutînd cu băieții. La 3.30 a venit Prandea și m-a pus să mătur. Imediat i-am spus că am de mers la atelier și-am scăpat. Am vîrît mîinile în buzunare (prostul meu obicei de care nu mă pot dezbăra) și-am mers cu Neculai la școală să facem atelierul. Femeia de servici ne-a spus însă că azi nu se face și deci sîntem liberi. Mai venise o ”turmă” de fete pe care le-am întors înapoi. O parte am luat-o prin oraș, la plimbare, iar cîteva s-au hotărît să meargă la film, iar eu – văzînd despre ce-i vorba – a m luat o hotărîre rapidă. Am văzut că am un bilet de voie de data trecută și m-am decis să risc. Riscam de două ori: o dată – dacă mă prindea cu biletul de voie fals. A doua – dacă mă prindea vreun profesor la film. În fine, l-am lămurit și pe Halip să meargă promițîndu-i că-i plătesc filmul. Am mers cu două fete (Buhai Melexina și Pascar Ilarica) pe strada Speranței. Cînd am ajuns la cinema, filmul începuse și nici locuri nu mai erau. A trebuit să rezemăm pereții vreo 10 min pînă s-a eliberat un rînd. (Ne iese filmul pe ochi!). S-a întîmplat că am avut toți patru loc. Eu am stat lîngă B.M și B.M. a stat lîngă mine. A rulat filmul ”Fata din junglă”. Lia mă întreabă: ”Liviu ce producție este filmul?” Eu: ”Cred că-i german”. Filmul a avut o acțiune destul de bună, bine închegată: lupta partizanilor malayezi împotriva coloniștilor asupritori. Aceasta fiind tema nu pot zice c-a fost rău. A avut însă o serie de scene prea tari așa fel încît ar fi putut foarte bine să scrie pe vreun afiș: ”Interzis pentru copiii sub 18 ani!”. La aceste scenea, ea rîdea…, iar eu am fost foarte cuminte tot timpul… Dacă ar ști diriginta ce film educativ am văzut noi, nu scăpăm ușor. Apoi am schimbat cîteva cuvinte despre injecții și … bye bye! (P.S. În ora de diriginție a făcut sora o serie de injecții aproape la toți. Eu cu b.m. (l.) era cît pe ce să scăpăm, dar au ”ciripit” cîteva și ne-a făcut și nouă!).

Am uitat să spun că la amiază a venit Mircea și mi-a mai ”aruncat” 25 de lei. Mi-a spus că ieri a avut control și l-a prins pe tata fără bilet…). De la film am mers la cec. Pe primul cec am depus încă 50 și-am făcut suta, apoi am mai înființat unul de 25 lei pe care am de gînd să-l completez iar, pînă la sută. Am ajuns la internat pe la 6.15. Foarte sigur pe mine am lăsat biletul de voie pe masă și Prndea nu s-a prins de fals (biletele nu erau la fel și ora era doar pînă la 17.30).  Le-am povestit și prietenilor filmul și mi-au promis că-l vor vedea. Eu am avut noroc la el, că n-am dat cu privirea de nimeni, dar Halip a tras o spaimă. Lîngă el erau doi inspectori sau profesori care l-au întrebat: ”Ești elev? La ce școală?”. Halip s-a spovedit, iar la o scenă mai ”imorală” unul dintre ei i-a spus să închidă ochii… (emoticon rîzător). De la 6.30 la 7 am scris în Jurnal. La masă au venit Viforeanu, Botez și pedagogul. Ne-a fost atrasă atenția asupra regulamentului serios care se aplică cu strictețe. N-avem voie să ieșim în afara internetului fără bilet de voie. Cea mai mică abatere, absență s-au altceva este pedepsită și are repercursiuni și la școală. Nu avem voie să mergem la spectacole. Elevii Josan Gheorghe și Puha Dragoș au și făcut pocinogul. Prandea i-a prins că s-au suit cu cancea pe balcon la dormitoare și i-a pîrît la direcțiune. Pentru asta au primit o zi eliminare. Am auzit că nu numai la noi la școală se fac exmatriculări și eliminări, ci și la Liceul 1. Într-un fel e bine, că li s-a tăiat apa la moară șmecherașilor și vagabonzilor. Dar ne atinge și pe noi. Am auzit că duminică seara a fost un fel de razie, organizată de profesori în tot orașul, pe tren, pe la autogară etc etc. Au fost semnalate o mulțime de  abateri. În pauza de 8 seara am jucat tenis de masă cu Popovici Gheorghe (cl. IX-a). Am cumpărat împreună o minge de tenis. De la 8 la 9 am scris în Jurnal, iar la 9.30 încercam să adorm.

Marți 19 aprilie 1966. Dimineața m-a sculat, pe la 5.30, un soare puternic și luminos. Astă noapte m-am trezit de cîteva ori și m-am gîndit la ea… În sfîrșit, după cîteva zile reci și friguroase, a venit iar căldura binefăcătoare pe care am așteptat-o o iarnă întreagă. Odată, cînd vorbeam cu Toader, el mi-a spus că dacă se va întîmpla ca să merg eu vreodată cu o fată la film, a doua zi sigur se va schimba vremea. Azi dimineață cînd mi-am adus aminte de asta am rîs cu poftă și mi-am propus să merg la film cu fete numai în zilele reci și ploioase, pentru ca a doua zi să fie frumos…

Azi dimineață, pînă la șapte fără 5 am scris încontinuu în Jurnal. De acum înainte mă apuc să învăț, pînă la 7.20 mai e timp… Am reușit să scriu la limba rusă și să citesc o dată lecția. Dimineața am încercat să-l fraieresc pe Prandea și să-i zic de servici la școală, dar nu mi-a mers. Datorită faptului că azi a fost o zi însorită și frumoasă am fost și eu vesel și bine dispus. Azi dimineață cînd am ajuns la școală fetele-l rîdeau pe Halip c-a fost cu Pascar la film. Atîta-mi trebuie să mai știe cu cine-am fost eu…

La limba română a ascultat mai bine de trei sferturi de oră apoi a predat despre viața poetului D.Th. Neculuță. B.M.: ”Ai notă? Vai! Mă ascultă!”. Și a ascultat-o.

În prima pauză a fost Mircea la mine și mi-a ”pișcat” încă 25 de lei. Azi am văzut că Mircea se cunoaște cu Mariana Nasadniuc (”Nu te-am văzut de mult…”). Azi iar a fost strictețe la școală. Toți elevii care au venit fără matricolă la școală au fost trimiși acasă. Astfel, numai de la noi din clasă au lipsit vreo 4-5. La limba rusă a ascultat pe cei fără notă și a predat partea a doua a lecției. Din cauza lui Ica, profesoara mi-a făcut observație: ”Te distrezi, Druguș”. După asta, toată ora am fost atent la explicații. A treia oră: dirigenția. Azi ni s-a prelucrat în continuare regulamentul și dirigintei nu i-ar fi ajuns trei ore pentru treaba asta. Ne-a citit din regulament și ne-a explicat amănunțit fiecare punct. A controlat dacă sînt matricole și pe hainele cu care venim la școală. B.M. nu avea. Am vrut să o scap și am sfătuit-o să și-l ia din cuier, dar n-a avut cum și tot a scris-o… Ora de dirigenție s-a prelungit apoi și în pauză și în prima jumătate a orei de matematică. În cealaltă jumătate de oră n-a mai venit profesorul și fetele și-au făcut de cap. Au venit pe capul meu și mi-au făcut tot felul de turbane, distrîndu-se. M-am distrat și eu însă (emoticom zîmbăreț). La cor am ”cîntat” ca de obicei. Am stat cu Tănase în spatele lui B.M. și m-am distrat cu praștia. Din greșeală am atins-o și pe ea… S-a întors foarte revoltată la Tănase și i-a spus să se astîmpere. În sala de cor s-a defectat o conductă și a curs mereu apă, făcînd o mare băltoacă în spate. Azi a fost ziua de naștere a lui Broască și ea a servit profesorii cu bomboane. După cor am avut naturale. La internat nu citisem deloc și cu cît am citit în clasă, n-am reușit să-mi fac ceva cunoștințe din lecția de azi care-i foarte grea (metabolismul glucidelor, lipidelor și protidelor). Mai speram să nu mă asculte, dar a dat extemporal. Pe mine m-a mutat în prima bancă în locul lui Vulpe, lîngă Dobroghiu. Am fost nr A și mi-a căzut metabolismul lipidelor. Am reușit să scriu vreo cinci rînduri din ceea ce știam ”de-acasă” și vreo două fraze mi-a spus Vîntu. L-am făcut eu pe-un 4. Spre marea mea mirare Zăicescu mi-a spus să adun extemporalele și apoi m-a așezat la catedră să le sortez în ordine alfabetică. Mi-a dat catalogul și i le-am sortat; am avut grijă să mă uit la datele personale ale fiecărui elev. B.M. născută la  2 noiembrie (nu 3 cum știam eu) 1948. Domiciliul părinților: Sat Fîntînele, com Bănești, jud Suceava. Părinții lucrează la C.A.P. (este membru UTC). Restul orei a ascultat. Tocmai cînd nu eram atent, (profesorul) mi-a pus, rîzînd, o întrebare. Azi, în timp ce stăteam la catedră, B.M. mi-a zîmbit…

După ce am mers singur la internat, am luat masa, apoi pînă la 3.30 am jucat încontinuu tenis cu Popovici Dumitru. De la 3.30 pînă după ora 4 am stat încontinuu cu Toader și-am discutat despre …ale noastre. El mi-a povestit cum se desfășoară evenimentele între el și Natalia. De luni, relațiile s-au cam răcit, deoarece Toader nu e prea îndrăzneț și așteaptă s-o înceapă N. Azi ea i-a scris un bilețel pe un ton de dojană, iar el i-a răspuns pe două foi. I-am destăinuit și eu o parte din sentimentele mele și s-a bucurat f mult c-o încep și eu. M-a sfătuit ca să facem în așa fel încît să mergem amîndoi la film (pe sîmbătă sau duminecă) cu  …ale noastre. Nu sper să ajung la un asemenea rezultat ”fericit”. Dar cine știe ce aduce ziua de mîine. Pînă la 5 am scris în Jurnal, iar de la 5 la 5.30 am mers cu Toader și Neculai pe asfalt. La întoarcere m-am întîlnit cu tov prof Savin Ana cu fetița. După ce-am trecut de ea, s-a uitat cam lung după noi… De la 5.30 la 6.30 am scris iar în Jurnal, iar pînă la 7 am încercat să învăț la economie. După cină, am ieșit cu Toader și Arcadie Lungu la asfalt. Acesta din urmă ne-a povestit tot timpul ultima sa aventură ”amoroasă” care s-a terminat duminecă. Omul, amărît, a simțit nevoia să se spovedească (destăinuiască) cuiva și ne-a povestit nouă.  Cum ne plimbam pe asfalt au trecut pe lîngă noi cîteva fetițe pe biciclete. Una a atins-o cu roata pe cea din față și a căzut. Arcadie către ea: ”Vezi să nu cazi!”. Ea: ”Mersi!” (emoticon zîmbăreț). Plimbarea ne-a priit foarte mult Aerul e foarte curat și plăcut. De cîteva zile a înflorit cireșul, vișinul și au înfrunzit răchițile și sălciile. E o delectare să mergi pe înserat, pe asfalt, avînd de o parte și de alta cîmpul înverzit.

La ora 8.15, în timp ce scriam în Jurnal era destulă liniște în meditație. Azi după masă a fost Haiuță de serviciu. În urma ordinelor aspre primite de la direcțiune a încercat și el să fie mai sever; a început să se răstească la toți, fie că era mai mult sau mai puțin vinovat. Pentru cea mai mică întîrziere și vorbă a pocnit pe vreo doi. În seara asta a fost și un spectacol frumos. Pedagogul se enervase și începuse să-l pocnească pe Boghian Ilie (cl 9; Lic.1). Acesta nu era vinovat și s-a răzvrătit. A făcut un pic de scandal ceea ce l-a enervat mai tare pe Haiuță. A vrut să-l ducă la direcțiune, dar Boghian se ținea cu amîndouă palmele de masă și se proptea bine în așa fel încît oricît s-a scremut pedagogul să-l urnească, n-a putut. Cu împotrivirea aceasta Boghian s-a ales  cu-n car de pumni și palme. Fiind sigur că i s-a făcut nedreptate Boghian s-a dus la direcțiune. Cred că acolo n-o să-i fie prea moale. Poate se alege și acolo c-o cafteală, iar pe lîngă asta, mai mult ca sigur se va alege cu trei zile eliminare. Pentru curajul lui l-am admirat pe Boghian. Cu firea lui țărănească el are spiritul dreptății și e foarte curajos. Toată meditația era de partea lui – cu gîndul. Pe chestia asta pedagogul și-a făcut cam mulți dușmani. Chiar eu, care pînă acuma l-am mai apreciat mi-am schimbat părerea despre el. Imediat după acesată întîmplare am vrut să scriu în Jurnal, dar Haiuță se uita la mine. Cred că după întîmplarea asta va face tot posibilul să-mi controleze (ce-am scris) pe aici… (cum i-o fi obrazul). A trebuit să aștept un pic, apoi am scris. În seara asta, într-adevăr, a fost liniște. Am mai citit o dată la economie și gata cu învățătura pe ziua de azi. Înainte de a ne da drumul la dormitoare pedagogul a avut grijă să ne anunțe că ”prea ne-am luat-o-n cap”.   (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Reclame

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 345 Luni 11 decembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (74).


Acest calup de însemnări zilnice încheie seria dedicată trimestrelor II din anii de liceu (1963 – 1967). Este vorba, așadar, de ultimul trimestru II, cel corespunzător clasei a XI-a, ultimul an de liceu. În treacăt fie spus, promoția mea a încheiat un ciclu istoric din învățământul românesc, fiind ultima promoție care a terminat ciclul preuniversitar de 11 clase. Totodată, tot promoția noastră a experimentat studiile universitare de patru ani (față de promoțiile anterioare care făceau facultatea în cinci ani – cu referire strictă la specializările umanist-teoretice). Reamintesc celor care n-au abandonat urmărirea însemnărilor mele din cei patru ani de liceu că va urma seria de patru trimestre III din anii mei de liceu, iar finalul acestui ”Jurnal….”  va fi dat (după un Intermezzo III) de suma vacanțelor de … licean prostuț.

Luni 9 ianuarie 1967. Dimineața m-am sculat …de cu noapte. M-am ”trezit” la 4.30 după cîteva ore de… nesomn. M-am îmbrăcat, mi-am pus de toate în valiză. Mama mi-a dat 110 lei (mai aveam 8 ai mei). Cursa m-a luat de la poartă. Am mers într-o aglomerație enormă. Șoferul nu putea închide ușa din cauza mea… În sf. am ajuns la Rădăuți, am mers la gazdă (aici mă aștepta o singură felicitare, de la Mircea). Mi-am aranjat totul, apoi am stat pînă pe la 9 cînd, deodată, apare Telucu și stă și el cu mine pînă iau dejunul. Apoi ieșim în oraș. Am umblat lela și-am degerat de frig. Eram plictisiți și fără chef… Pe la 1 ne-am dus la Autogară și l-am așteptat pe Teddy (L.D.: Teddy= Toader = T1). Acesta nu era hotărît unde să meargă. Eu vorbisem cu gazda și mi-a promis că-l primește cu condiția să spunem că nu plătim nimic. Asta nu-i greu… Telucu a rămas surprins cînd a văzut că Toader intră cu mine. S-a dumirit el pe urmă. Am aranjat (lucrurile) cîte-un pic, am halit de-amiază și apoi ne-am ușchit tustrei în oraș. Am mers la film la ”Unirea”: ”Coliba unchiului Tom” (”Unkle Tom hete”). Era să intru pe blat, dar m-a văzut și… rîzînd, mi-a rupt biletul. Eu eram deja sigur c-o păcălisem. Filmul nu l-au făcut după carte, ci… au făcut după colibă. Tiii! Ce pute! ( J ) Seara, tot timpul am fost prin oraș. Mi-am pus blacheuri, am dat scrisorile și restul timpului am umblat lela cu T1. T2 a început să aibă dificultăți cu Haiuță – n-are aviz epidemiologic. Pe la 7-8 am fost la internat și-am făcut un haios pe-acolo împreună cu T1 și T2.  T2 a fumat în dormitor și numai ce-a pus țigara deoparte și vine Haiuță: ”Cine-a fumat?”. Nimeni nu știa nimic. A scris patru elevi de la Liceul 2 și mie mi-a spus: ”Druguș, să faci bine să nu mai vii pe la internat. Nici nu știi ce se-ntîmplă. Fumează unul și zice că tu”. Haiuță nu vroia să-l primească pe Toader la internat (lipsă aviz) cu toate rugile acestuia…

Marți 10 ianuarie 1967. M-am sculat la 7 și la opt făr-un sfert am ajuns la școală.

Frig și viscolește.

Prima zi de școală din acest trimestru am petrecut-o în tristețe și monotonie. La l. latină am stat cu H.N. în ultima bancă, iar restul orelor cu G.M. (Gavril Magopăț) în prima. În ora de latină a venit diriginta și ne-a spus notele: ”Druguș! Cu mare greu am reușit să scot un 9 la purtare pentru tine… Ai multe medii de 6, deși ai putea să ai cel puțin de la 7 în sus.”. La latină a predat. De asemenea, la română, istorie și socialism. Toți profesorii au mulțumit celor care i-au felicitat. De la engleză au plecat toți și-am plecat și eu. Pînă la 5 am scris și-am învățat. De la 5.15 la 6.45 am umblat prin oraș. Am cumpărat o coală de celofan pt catalog și ”Cuvîntarea lui Ceaușescu la plenară”. Atît eu cît și T1 am cumpărat ”Frumusețea comportării”. Faină carte. Seara a fost Giovanni pe-aici. Dirigintele Zăicescu n-a obiectat cînd a auzit că T1 stă cu mine. Pe la 10 s-a stins lumina și s-a reaprins peste 10 minute. Pînă la 10.30 am scris ”sumarul” zilei de azi.

Miercuri 11 I 1967. Toți profesorii susțin că va trebui să terminăm toată materia trimestrul ăsta pentru a rămîne timp pentru recapitulare și sistematizare. Se va preda mereu și se va asculta rar și mulți din puține întrebări.

Ne-am sculat tot la 7. Afară – un ger grozav.

La geogr., mat., biologie și rusă s-a predat. La română l-a ascultat pe colegul de bancă Gozec (7). Apoi s-au făcut înscrierile pentru olimpiada de limba română.

  • Druguș, tu nu te înscrii nicăieri?
  • Nu știu. O să văd.
  • Da la română nu te-nscrii?
  • Nu mă-nscriu! Am rostit eu răspicat.
  • Nu te-nscrii, stai jos! Zice Hlinski înroșindu-se. În cazuri de astea el ține cont…

De la 1 la 3 am stat cu alți secretari de clasă și-au alcătuit planurile de muncă pe trim II (cu Glozeanu). Am scos 35 de lei de la CEC. Seara ne-am culcat pe la 10, cu condiția să ne sculăm la 5. Telucu mi-a adus albumul (?!). Sora lui Tanța…

Joi 12 I 1967. Dimineața ne-a sculat Nicoleta la 5 și într-adevăr, pînă la 7 am învățat, fiind bine pregătiți pentru azi.  Azi am scris o c.p. acasă. La socialism am avut oră liberă. Croitoru a corectat niște teze de la f.f. Azi a început să se asculte. Am luat notițe și am ascultat cu atenție la toate obiectele. La engleză mi-am luat inima-n dinți și și m-am mutat cu Mafteian în banca doua de lîngă ușă. (D.M.: ”Fiți atenți, parcă-i mai înaltă banca doua). (L.D.: Probabil D.M. înseamnă Dobroghiu Maria). Pop m-a pus să spun How I spent my winter holliday and I told it so well. Apoi a predat Iluminismul și gramatica.

Pe drumul spre casă am vorbit cu el: m-a încurajat să nu mă delăs în muncă, se mai iau și rezultate proaste…

Azi a venit o anchetă la gazdă pt. a lua declarații în legătură cu vecinul lor maiorul. Noi am dispărut pentru cîteva ore. Am văzut filmul ”Faust XX”. Seara am stat pînă tîrziu și am învățat (De citit: ”O mie și una de nopți”, vol. I pg 287 – 288………)

Vineri 13 I 1967. Ne-am sculat la 5 și cu somnul în ochi am terminat de învățat.

La educație fizică am lucrat cu toată pasiunea. Trim. ăsta vom lucra la aparate și asta mă bucură mult. Îmi place grozav să lucrez. Ora asta, după obișnuitele exerciții de încălzire am făcut ex. de rostogolire și – cel mai frumos – saltul leului. Cînd am făcut un ”cilindru” era să-mi rup șira spinării, dar nu m-am descurajat. La psihologie Economul ne-a spus o mulțime de ”povești” cu întemeierea familiei, taxa de celibat ș.a. La engleză n-am mai activat. De la cor m-am cerut și – cam strîmbînd din nas – m-a învoit. Am vrut să merg la miliție dar ne-a amînat pe mîine dimineață.

După ore, ne-am pus pe învățat. Pe la vreo 6 au trecut cei de la internat cu rîndul în drum spre baie. Nici una, nici două, ne-am îmbrăcat și i-am ajuns. Am făcut o baie foarte bună, după care ne-am simțit foarte bine. Seara am ascultat meciul România – Canada: 25 – 3, după care ne-am culcat pe la orele 10.

Sîmbătă 14 I 1967. Ne-am sculat la 5 și, iar picînd de somn, am citit pînă la 7. La 7.30 am fost la Miliție, la Evidența Populației și-am luat cîte o fișă pentru mutație. La școală am făcut azi pocinogul la istorie și limba rusă. La istorie știam pe-un 8 dar m-a ascultat la urmă ”cauzele înfrîngerii” și le-am îmbolmojit. ”Anemic, Druguș! 5”. La rusă m-am descurcat binișor și mi-a pus 7. Azi am dat la sediul UTC o hîrtie asupra situației uteciștilor din clasă. Am venit la ora 2 acasă. ”Ai mei” au tăiat un porc și era aici o adevărată clacă de pregătire a lui. Toader s-a dus la film de la 2-30 la 4 și de la 4 la 6, însoțit. Eu m-am culcat la 2.30 și m-am sculat la 5.30 foarte sătul de somn.

Azi a fost f cald pînă pe la 6 cînd a început să ningă și să viscolească.

Am fost prin oraș și m-am întîlnit cu Telucu. Am așteptat cu el la spital, în viscol, dar degeaba (vroia să vorbească cu Doina Hlinski). Toader a scris în albumul lui N (atalia). A fost Rodica și Constanța pe-aici. Ne-am culcat pe la 10…

Duminică 15 ianuarie 1967. … și ne-am sculat la 8.30, umflați de somn. În cameră e cam ”umbră”. După ce-am halit, am învățat amîndoi la biologie. I-am trimis lui Mircea o felicitare cu ocazia zilei lui (18 ianuarie).

Afară a ieșit soarele, dar e frig și viscolește grozav. Pînă la 1 am reușit să-mi notez cîte-un pic în Jurnal pentru 13, 14 și 15 ianuarie. De-acum mă voi rezuma la o pagină (de caiet dictando) pe zi. După amiază a venit Telucu pe la noi. Am stat cu el și cu domnu Nicu de povești Acesta din urmă are darul povestitului și ne spune o mulțime…

Seara la 8.30 am ascultat meciul de handbal România – URSS. Meci cu emoții. Noi am condus pînă la 5-4. După aia am fost conduși mereu cu două puncte diferență ca la urmă să egalăm și să cîștigăm în flueratul arbitrului și bucuria noastră generală.

Afară e viscol și furtună. N-am ieșit nicăieri și nu ne pare rău. Seara ne-am culcat pe la 10 (Dragă doamne, am terminat de învățat).

Luni 16 I 1967. Dimineață a fost mama lui Toader pe-aici, chemată de Zaiciu pt a se dumiri de consimțămîntul părinților privind plecarea lui de la internat.  Am fost pe la miliție – închis.

La ed. fizică am mers numai în haină. Am fost la miliție. Am plătit cîte trei lei (trebuia să venim la 1.30 să le ridicăm). La sport am lucrat cu sîrg aceleași exerciții. La dirig. s-a vorbit despre situația clasei noastre (8 căzuti – 77,77% promovați). Eu am 9 și 9 la purtare… La dirig. ne-a vorbit și despre viitoarele noastre examene și profesiuni. Mi-a trăsnit prin cap să merg la limbi orientale (chineza și engleza). După ora de ed fizică m-a durut capul și aveam o situație de-mi venea să plîng de mila mea (letargie…). Telucu mi-a propus să joc un rol de ”unealtă” prntru Lucia Hasna, dar am refuzat. La biologie, Zăicescu: ”Măi Druguș, Gherazim a învățat, da tu măi…” (Toader  a dat declarație). Azi am fost la filmul chinez ”Partizani în cîmpie”. Am învățat la patru obiecte din șase. Seara am ascultat vreo două ore povestiri din război…

Marți 17 I 67. Afară-i frig, a viscolit, și mi-i cam frig pe la șapcă; mă tem să nu capăt o sinuzită. Aseară m-am culcat aproape de ora 11. Azi cei ce-au fost chemați la recrutare pe data de 24 I au fost chemați de la a doua oră și au lipsit toată ziua de la școală. Toată ziua am fost bosumflat și vai de capul meu. Fiind supărat, mă încruntam  și-mi făceam ”draci” ceea ce a dus la o adevărată durere de cap. La latină, știam ceva (Gozec nu mi-a adus traducerea și cuvintele și-am învățat singur). La gramatică nu m-am descurcat și mi-a pus 5. La socialism mă agață. Aici comunistul nostru nu mi-a mai făcut dreptate. Pe cît am știut acum, altădată punea 8-9. Azi mi-a pus 6. La istorie a ascultat pe cine s-a anunțat. La engleză am luat Daniel Defoe. Mîine mergem la Comisariat. Am fost la film: ”Călătorul cu bagaje” sovietic. Am scos 20 de lei Am dat 6 lei la loz (în plic). Au ieșit (for the first time) vreo patru de 6 lei dar s-au anihilat cu cele NE-cîștigătoare.

Miercuri 18 I 1967. Azi Mircea a împlinit 19 ani. Ne-am sculat la 6.30. A venit Gozec pe la noi și-am plecat tustrei la comisariatul de pe Str. Ștefan cel Mare nr.20. De aici am plecat și ne-au făcut radioscopie la Spitalul TBC, apoi am venit și ne-au făcut examenele medicale (luat sînge, ORL, înălțime 1,76, greutate 68, perimetru toracic 90. Ni s-au făcut fișe în care ni s-au trecut rezultatele. Pînă la 2 ne-a mai ținut colonelul și Ciorpan o cuvîntare. Am fost la Gavril (două vinuri). Tot timpul la Clubul recruților s-au jucat cărți și s-a fumat. După masă m-a durut capul; din toată afacerea asta ne-am ales cu Adeverința de recrutare  nr 239 947. După masă mi-am făcut tema la engleză. Seara am fost la internat și-am luat un caiet de la H.N. și T2. Seara mi-am călcat pantalonii (amîndoi) apoi eu am stat și-am scris la l română și în Jurnal. O nouă cunoștință – Simota Dorin – vecin pe V.I. Lenin, are multe corespondențe în străinătate.

Joi 19 I 1967. Dacă aseară m-am culcat la ora 0, azi dimineață m-am sculat la 6, avînd în total numai șase ore de somn. Dimineața am reușit să învăț bine la engleză about D.D. and R.C. (L.D.: Daniel Defoe și Robinson Crusoe).

La școală. În ora de fizică – lucrare de laborator. Am ajutat la cîteva experiențe. Azi am avut o stare de deprimare la școală că s-au mirat toți. N.L (Nenati Lucia), văzîndu-mă așa tăcut, m-a și luat la întrebări: (”De ce ești așa tăcut; parcă ești într-a opta…; Unde-ai făcut revelionu? Erau și fete și băieți? Ție foame?). La toate aceste întrebări, mai mult sau mai puțin serioase am răspuns ca un școlar în clasa I-a prin da sau nu, sau… poziția mutului. Prin pauze îmi găseam cîte un colț neumblat și stăteam singur, fără să mă gîndesc la ceva anumit. Văzîndu-mă, alde Doina H. și M. Gînsac au schimbat zîmbete… La istorie ne-a predat ”Unirea Țărilor Române”. La chimie ne-a scuzat pe băieți; la engleză nu m-am mișcat din bancă și nici n-am scos o vorbă. La finea orei, Albu m-a întrebat, fără ură: ”Druguș, de ce ești supărat?”. Pentru a nu da loc la explicații am plecat fără să scot o vorbă..

Acasă mă aștepta o c.p de la mama. Printre altele îmi scrie că am primit o scrisoare din Scoția, și mi-o va aduce în curînd… Considerînd că nu-i mult de învățat pe mîine am amers cu Toader la film, de la 4 la 6, la Unirea: ”Nu sînt copaci pe stradă” (”No trees on the streeet”). Nu mi-a prea plăcut. Aseară i-am făcut o traducere la engleză pentru Rodica Pîrghie.

Seara, în timp ce luam cina, am ascultat meciul de handbal cu Cehoslovacia. Prea multe prostii și aiureli (patru de 7m ratați) au dus la următorul scor: 19 – 17 pt Cehoslovacia, ceea ce a dus la descalificarea echipei noastre (Futu-i!). Seara am scris și citit cîte ceva, rămînînd ca toată materia pt mîine s-o învăț chiar mîine. Fain program, n-am ce zice în trim. II (De-acum nu mai merg la film).          (va continua)

Liviu Druguș

Pe mîine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 306. Joi 2 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (39).


Luni 12 decembrie 1966. Aseară au fost Rodica (Pîrghie) și Tanța (Ungureanu) pe la mine și le-am făcut un fel de traducere din l rusă, după care am jucat cărți și ne-am veselit nevoie mare. Seara a nins afară, fiind cald. Eu am mai rămas să învăț cîte ceva…

Azi la școală n-am dat-o-n bară la niciun obiect. La ed fizică am jucat baschet pentru notă. Am făcut un haois și-o zburdălnicie de se mirau toți. La chimie nu m-a stingherit cu nimic. Azi am strîns bani pt bilete (34). La diriginție, după situația la învățătură, s-a discutat despre ”prietenie”. La matematică am dat un extemporal pe 10 (patru exerciții foarte ușoare).

Aseară Gavril a făcut-o lată cu coniac și azi la școală încă-i era rău (a vomitat astă-noapte…). Mi-a rezervat și mie o jumate, de 5 stele…).

Azi Toader a vorbit cu Nicu Fodor și m-a invitat și pe mine la un revelion organizat de acesta la Frătăuții Vechi – pot merge numai cu o condiție: să am pereche… Toți merg acolo cu perechi… Nu cred că voi găsi pereche… așa că…. Diriginta m-a însărcinat să fac o listă cu cei care vor să facă revelionul la școală.

După ore m-am cam înfuriat pe T2 pt că i-a dat tenișii mei lui Musiu și mi i-a udat…

După ce-am luat masa, înainte de ora 3, am plecat cu T1 + T2 la film la ”Flacăra”: ”Vremea zăpezilor”. O porcărie! Apoi am mers prin oraș cu T1 + T2 (prin magazine, la cec, apoi m-am tuns: era prea sălbatecă frizura mea…). Cînd veneam acasă m-am întîlnit cu directoarea. Acasă am scris la engleză, i-am scris Rodicăi Pîrghie două cîntecele în album. (Regulă: Completat azi… în ora de limba rusă: Semnat: ȘEFU). Seara pe la 7 a fost T1 pe la mine, cică se duce la onomastica la Mariana Gînsac. A fost Nicu F. și l-a lămurit pe Haiuță.

Azi a fost cam cald și s-a topit parte din zăpada căzută. Seara – ger.

Marți 13 XII 66. Dimineața m-am sculat la 6.30. Și nu știu cum. Mi-era un somn groaznic și totuși eram mînat de ceva să mă scol… Pînă la 7 am mai citit la română și istorie și pînă la 7.30 am terminat cu spălatul și mîncatul, ca apoi să merg la școală. Prima oră: l latină.; a adus baba tezele. H.N. – 4, a urmat apoi o serie de 4, timp în care mi-a stat inima de emoție. A urmat seria celor cu -5, printre care mă număram și eu. Generoasă baba. Cică de pe trim II vine alt profesor. Fiind astfel de bine aranjat (chiar dacă îmi mai dă un 1, încă-mi iese media) nu mai am grija latinei trimestrul ăsta și baba a și observat… La fizică a ascultat și a dictat apoi vreo 20 de întrebări ce vor fi date la următorul extemporal. La română N.Hl. era f nervos și a pus f multe note rele. La soc. a ascultat și a predat, dar pe mine nu mă mai interesează (am note: 5, 4…). La istorie a ascultat iar mulți. A ascultat-o pe Popescu Felicia din fața mea. M-am oferit să-i suflu și am început să-i torn la prostii pe care ea le repeta fiind sigură că-i bine, spre marea mea satisfacție. Ex.: Prof.: ”Cine a luat parte la răscoala lui Fr. Ractzi II?”. Popescu (după sfatul meu): ”Ungurii, maghiarii și nemții”. Profesoara: ”Da, ungurii, maghiarii și ciangăii! N.L. (către mine): ”Se vede cîtă istorie știi”. Eu: ”N-am pretenții că știu”. N.L. : ”Atunci de ce-ai arătat caietul profesoarei?”. Eu: ”De chestie!”. Asta a fost ultima oră din ziua asta, căci prof. Pop lipsește și avem oră liberă.

Teddy a fost aseară la onomastică. S-a enervat pe la 11 și a plecat nitam-nisam. Ceilalți au stat pînă la 4 dimineața. Gozec se lăuda că s-a pus pe băut cu Năstase și nu s-a ținut nimeni de ei… Azi toți au venit pe rînd la școală… Mariana a venit la ora a doua, Nicu Fădor la ora a patra ș.a.m.d. Gozec a fost fiert azi.

Acasă am mîncat la două și pînă la 14.30 am scris și-n jurnal. De-acu-s liber. Pe mîine nu-i de învățat!

Relațiile mele cu foștii prieteni se răcesc pe zi ce trece și eu mă simt din ce în ce mai prost. O să încerc să le dreg, măcar cu T1. Cică la internat e o mare fierbere și Haiuță zice că taică-meu ar fi făcut încă o scrisoare la ”Z.N.” și de aceea le vin în fiecare zi controale și anchete. Cred că T0 o fi făcut ”plîngerea” la comitetul raional”.

Pe la 3 a venit T1 + T2 și m-au luat la film la ”Unirea”: ”Cele patru zile ale orașului Neapole” – a good film. După asta T2 are întîlnire cu M.D. (Manea Dorina). Eu am venit cu T1 pînă la gazdă. I-am propus să vie cu mine la gazdă pe trim. II. El: ”Mojna!”. Cică s-ar putea să vin de Anul Nou și fără pereche. Nu-i nici el de acord cu această societate…

M-am întors apoi în oraș să cumpăr niște agende, dar era închis. Am cunpărat o lamă, 5 felicitări de 1,25 + Rebus nr 226 (10 lei). Cînd galopam înapoi spre casă mă strigă Maria Dobroghiu + Lucia N.(enati) + Scîntei + un tînăr. M-au rugat să le traduc o scrisoare din l engleză primită din Ghana, de la un popă: ”De ce biserică aparții? Ai mamă și tată? Eu am mamă și tată, doi frați și o soră…. Scrie-mi în curînd căci se apropie Crăciunul… ș.a. …” Ne-am distrat mult pe chestia asta. Mă mir că N.L. a început să vorbească cu mine.

Acasă m-am apucat imediat de rebus și pînă la 7 am dezlegat bine patru careuri și în special careul ”Prosperitate” care face parte din ”Concursul lunii decembrie”. Am de gînd să-l trimit.

După cină (două farfurii de lapte cu mămăligă) m-am apucat și eu de scris scrisori. Am copiat aproape întocmai scrisoarea pt. Cuba și am trimis una în Scoția și una în Trinidad. La fata din Trinidad m-am dat drept studentă de 18 ani… Le-am pus cîte o vedere (una din Suceava și una din Gura Humorului – nr. 8504 și 8566). Am de gînd să mai scriu în India, Brazilia și Olanda. Plicul din Ghana era f șmecher – scris chiar pe plic.

Mary D.(obroghiu): ”Mă Liviu, așa ești un șmecher…”. I like this. M-am culcat la 10.30. (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!