liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Horia Roman Patapievici

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 547. Sâmbătă 30 iunie 2018. Dialoguri dilematice pe divanuri democratice (3)


Fără pretenția de a fi făcut o selecție riguroasă a celor mai strălucite minți românești ale ”acestor complicate vremuri”, antologatorul Mircea Vasilescu a avut, probabil, în minte, un set de criterii de selecție. Totuși lista celor 21 de participanți la cele 20 de ”interogatorii bine temperate” poate stârni legitime întrebări: De ce (doar) ei și nu (și) alții? De ce nu toate ”interogatoriile” care au avut loc pe divan? De ce doar trei feminine dintr-un total de 21 (cca 14%) sunt invitate pe divan? De ce doar ”telectuali dă Capitală” (excepții: britanicul Deletant, elvețienii români Victor Ieronim Stoichiță și Ion Vianu, și nord-americanii români Matei Călinescu, Aurelian Crăiuțu și Vladimir Tismăneanu)? De ce numai ”maturi” de la 50 de ani în sus, majoritatea având peste 70 de ani (unii dintre ei fiind acum decedați)? Pe când o listă cu tineri valoroși de maximum 35-40 de ani care să contureze o brumă de speranță pentru viitorul României? De ce s-au oprit divanurile ad-hoc în anul de grație 2012? De ce nu au fost invitați mai mulți intelectuali de stânga (majoritatea fiind dreptaci sau extremiști de centru după celebra expresie a lui Radu Cosașu, exceptându-l pe Mircea Cărtărescu care în 1990 își declara iubirea nețărmurită față de alesul Ion Iliescu și tovarășul său de partid socialist Petre Roman, pentru ca ulterior să devină un admirator al președintelui Băsescu, urmând să aflăm în viitor care sunt/ au fost feblețurile ideologice ale profesorului și scriitorului Cărtărescu).

Pe prima copertă a cărții este ”afișată” lista celor 21 de împricinați/ invitați. Pentru a avea o posibilă imagine de ansamblu asupra criteriilor de selecție, iată lista (strict alfabetică) a inteligențelor/ invitaților chemate/ chemați la taifas turcesc: Lucian Boia, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Andrei Cornea, Aurelian Crăiuțu, Dennis Deletant, Neagu Djuvara, Luminița Gheorghiu, Toni Grecu, Monica Macovei, Alexandru Paleologu, Horia Roman Patapievici, Andrei Pleșu, Cristi Puiu, Antoaneta Ralian, Victor Ieronim Stoichiță, Mihai Șora, Vladimir Tismăneanu, Alexandru Tocilescu, Mihai-Răzvan Ungureanu și Ion Vianu. Precizez că rostul acestor cvasipseudomicrorecenzii care vor urma este acela de a extrage acele puncte de vedere și formulări mai insolite, mai semnificative și mai utile din punctul de vedere al înțelegerii ”pe ce lume trăim” și care care mai este ”regimul armelor și munițiilor”.     (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Reclame

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 244. Vineri 1 septembrie 2017. Înțelepciunea acțiunii eficiente/ Eficiența acțiunii înțelepte/ Acțiunea umană înțelept eficientă. (11)


Kotarbinski insista să nu amestecăm teoria organizării (așa cum era ea cunoscută în Polonia anului 1955, când a apărut ”Tratatul despre lucrul bine făcut”) cu praxeologia. Eu am pus semnul egal între teoria organizării și teoria managementului, deoarece o organizare oarecare nu se face ca un lucru în sine, ci are un scop acțional precis. (Reamintesc aici că, asistent fiind la Catedra de Organizare a Facultății de Științe Economice din Iași, în anul de grație 1972-1973 am propus studenților ca în loc de ”organizare” să vorbim despre ”management”, unul bazat și pe o bună organizare, desigur). Similar eforturilor gnoseologice și epistemologice făcute de von Mises în ”Acțiunea Umană” și de Kotarbinski în ”Tratat despre lucrul bine făcut”, am fost preocupat, în toată activitatea mea didactică și de cercetare, de ”delimitări/ lămuriri conceptuale”. Fără clarificările conceptuale bine stabilite ab initio, fiecare cititor va traduce textul citit în funcțiile de definițiile pe care le are deja în minte. De la ”războiul definițiilor” pornește orice schimbare de paradigmă, de concepție, de viziune. Confuziile și neînțelegerile pornesc de la aceste ”mici” aspecte cum ar fi definirile termenilor utilizați. Acest lucru se întâmplă frecvent atunci când folosim cuvinte ca: stânga, dreapta, liberalism, libertarianism, comunism, socialism, bolșevism (în teoria politicului) sau eficiență, eficacitate, efectivitate, eficacitate, economicitate, economizare, economisire și chiar mult prea uzitatul economie (în teoria economicului) respectiv concepte ca moral/itate, etic/itate, principiu/ principialitate, datorie, obligație, liber arbitru, comportament uman (în teoria eticului). Despre moduri alternative de organizare (numite, convențional, capitalism, socialism etc.) a vorbit (bine), cu doi ani în urmă Horia Roman Patapievici într-un discurs ținut enoriașilor unei biserici din România: https://www.facebook.com/patapievici/videos/10153387905535845/ O explicație a conceptului de valoare și a modului în care se formează aceasta (făcută de HRP) este similară celei pe care am descris-o în episodul de ieri, dar cu unele nuanțe. Esențialmente, teoria expusă de HRP este una libertariană adică este acel produs al școlii austriece/ vieneze bazat pe praxeologie (el îl numește pe von Mises liberal, ceea ce nu este întru totul exact, austriaco-americanul fiind un libertarian de dreapta).

Pentru Kotarbinski, praxeologia are drept esență un set de reguli menite să asigure eficiența. Iată câteva dintre aceste: 1) minimizarea eforturilor/ cheltuielilor ceea ce va face acțiunea mai economicoasă și mai productivă; 2) orice acțiune trebuie riguros pregătită; 3) instrumentalizarea acțiunii (traduc: adecvarea mijloacelor/ instrumentelor/ uneltelor apte să ajute la atingerea scopului); 4) abia acum apare ideea de organizare, respectiv ”integrarea unor acțiuni particulare în unitatea actului compus acordând o atenție specială actelor compuse ale mai multor subiecți” (eu am numit acest aspect drept continuumul micro-macro-mondo, respectiv armonizarea acțiunilor individuale cu cele societale și globale). Pentru mine, organizarea/ armonizarea, praxeologia și managementul una sunt! (”Tres unum sunt”). În încheiere, iată cum am descris/ prezentat/ predat eu conceptul de organizare: etimologic, acest cuvânt vine din grecescul ”org” care sugerează armonie, întreg armonios, concordanță, vibrație înaltă. Familia de cuvinte a cuvântului ”organizare” este compusă din: orgă, orgie, orgasm, organ, organism, organigramă, organizație. Toate trimit la armonie (cvasi)perfectă!

Liviu Druguș

Pe mâine!