liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: F.D. Roosevelt

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 242. Miercuri 30 august 2017. Înțelepciunea acțiunii eficiente/ Eficiența acțiunii înțelepte/ Acțiunea umană înțelept eficientă. (9)


Dacă ar fi să ordonez importanța/ succesiunea termenilor care compun cele trei variante ale titlului acestui calup de episoade destinate activității umane cu rost, atunci pe primul plan ar trebui să avem o înțelegere bună/ corectă/ completă a conceptului de acțiune/ activitate/ muncă/ efort. Nu întâmplător, dată fiind importanța crucială a acestei dimensiuni umane, în jurul ei s-au construit multe teorii/ filosofii/ sociologii/ economii politice/ etici/ sisteme social-politice/ ideologii și chiar religii. În funcție de poziționarea asupra acțiunii umane au rezultat sisteme economice (aparent) diferite (am spus că sunt aparent diferite deoarece așa numitul socialism bolșevic s-a transformat rapid într-un capitalism monopolist (de stat), într-un sistem care nu putea funcționa decât în regim de dictatură. Pe tema acțiunii au scris anticii (Aristotel îndeosebi) apoi modernii și în final postmodernii. Modernitatea a culminat prin apariția teoriei generale a acțiunii umane (Praxeologia) (vezi: http://mises.ro/45/) deși Praxeologia pretinde a fi doar teoria acținii EFICIENTE, nu a oricărei acțiuni. Teoreticianul cel mai cunoscut al acestei școli de gândire a fost evreul austriac (venit din Galiția) Ludwig von Mises (1881-1973) ajuns în SUA în 1940, unde a devenit profesor de economie la Universitatea din New York. Era perioada programului președintelui F.D. Roosevelt, „The New Deal„. Von Mises a căzut în dizgrație academică publicând cartea „Human Action” (Acțiunea umană), carte apărută în 1949, în care sublinia, printre altele, relația dintre politica monetară și inflație, condamnând intervenția statului în economie, pledând pentru piața liberă. În această lucrare, el susține că socialismul preconizat de Roosevelt e sortit eșecului. „Numai consumatorul determină ce trebuie produs, la ce nivel de calitate și în ce cantitate. Patronii capitaliști își pot conserva și dezvolta averea numai dacă pot să răspundă cerințelor cumpărătorilor”, susținea Mises. Dar, Mises a avut precursori importanți, printre care ar trebui menționat belgianul Georges Hostelet, citat de Kotarbinski în lucrarea sa ”Tratat despre lucrul bine făcut”: ”A acționa – sau cel puțin a acționa deliberat – înseamnă a schimba realitatea într-un chip mai mult sau mai puțin conștient; înseamnă a tinde către un anumit scop, în condiții date, cu ajutorul unor mijloace adecvate, pentru a ajunge la condiții corespunzând scopului urmărit; înseamnă a introduce în realitate factori care au drept consecință trecerea de la un ansamblu de condiții inițiale care trebuie definite, la un anumit ansamblu de condiții finale. De aceea, acțiunea pe care urmează s-o efectuăm trebuie definită din trei puncte de vedere: 1) stabilirea scopului urmărit; 2) determinarea condițiilor calității; 3) determinarea unor mijloace adaptate atît scopului urmărit cît și realității existente. Nu există dorință deliberată  care să nu conțină dorința de a cunoaște ceva real și de a inventa mijlocele necesare. Scopul, condițiile și mijloacele, iată trei elemente ale activității practice, dealtfel ca și ale celei științifice” (Extras din articolul ”Apercu sur les positions de problemes de l action, în: Revue Philosphique, t. 113, Paris, 1932, p. 249; Apud, Kotarbinski, op. cit., p. 37).  Consider utilă și instructivă prezentarea făcută teoriei generale a comportamentului/ acțiunii umane la adresa: http://suhaci.com/teoria-valorii-aplicata-economie-si-actiunii-umane-general/ .

Dacă Ludvig von Mises este numărul 1 în materie de Teorie a acțiunii umane în planul economicului, atunci Talcott Parsons poate fi considerat numărul 1 în materie de Teorie a acțiunii uamne în planul socialului. Toate sunt, până la urmă, circumscrise – explicit sau implicit – trinomului ”Scop-Mijloc-Adecvare Scop/Mijloc”. Esența teoriei acțiunii umane este una axiologică, deoarece a acționa înseamnă a alege (o alternativă de acțiune din mai multe posibile), iar alegerea este intim legată de valoare. Despre o nouă viziune axiologică – în episodul următor.

Liviu Druguș   Pe mâine!

Anunțuri