liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Efectul Dunning Krueger

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 252. Sâmbătă 8 septembrie 2017. Despre iluzia că mereu alții sunt mai proști ca tine (2).


Motto-uri: „Nătărăii se cred deștepți, dar înțeleptul știe că e prost”  (W. Shakespeare); „Adevărata cunoaștere este a-ți ști dimensiunea ignoranței” (Confucius)

Etapa premergătoare aceleia în care cineva crede că toți ceilalți sunt tâmpiți constă în nerecunoașterea, sub nicio formă, de către acel cineva, a faptului că el însuși este tont. Corelat cu fudulia/ aroganța/ mândria ce careacterizează pe destul de mulți dintre noi, persoana în cauză sare imediat cu un răspuns, o explicație cauzală, o evaluare a unor fapte propuse spre analiză etc. Rubrica ”Vax Populi” din emisiunea ”Starea nației” a lui Dragoș Pătrașcu (revenită acum la TVR1)  este o colecție fără sfârșit de asemenea persoane care explică apăsat de ce nu cresc românii dragoni, de ce a dispărut orgasmul la români, câte picioare are șarpele sau cum se desenează un triunghi cu patru laturi. Faptul că sunt întrebați doar săteni de vârstă medie pare a sugera că orășenii maturi sunt mult mai cunoscători sau mai sinceri în a recunoaște că nu știu ceva. În aceleași emisiuni antiprostie susținute magistral de D.P. am văzut însă și parlamentari care fugeau imediat când li se solicita să recunoască niște greșeli gramaticale dintr-un text. Oare să nu realizeze ei că fugind se autodemască și își semnează propriul Certificat de Prostie? Se pare că nu realizează… În episodul trecut mi-am reafirmat scepticismul în legătură cu presupusele adevăruri ultime/ definitive ale așa numitelor ”științe”. Asta nu vrea să însemne, sub nicio formă, că toate afirmațiile, toate metodele și procedeele enunțate, utilizate și distribuite de ”științe” sunt false. Eu dubitez (dacă mi se permite această construcție) faptul că o opinie, o axiomă, o demonstrație, o teorie, o doctrină etc. nu poate deveni caducă/ desuetă/ nevalabilă. Sunt, aici, de acord cu Marcus Aurelius că „Tot ce auzim este o opinie, şi nu un fapt. Ceea ce vedem este o perspectivă, și nu adevărul.” M-am considerat, mereu, un simplu opinioman și nu un ”om de știință”.  Una dintre opiniile cu destulă circulație în lumea ”științifică” se datorează la doi cercetători americani ai fenomenului numit prostie omenească: David Dunning și Justin Kruger. Ei au pus problema de ce competenții se autoconsideră mai incompetenți decât sunt în realitate, iar incompetenții se supraevaluează cu mult entuziasm. Acest handicap cognitiv este deja cunoscut în lume drept Efectul Dunning-Kruger. Dintr-un articol în limba engleză rețin câteva idei interesante pentru cunoașterea acestor fenomene amintite mai sus. Articolul (din 23 februarie 2015) poate fi citit integral la: http://www.patheos.com/blogs/crossexamined/2015/02/the-dunning-kruger-effect-are-the-stupid-too-stupid-to-realize-theyre-stupid/ . Experimentele celor doi cercetători americani s-au concentrat asupra unor probleme de logică, gramatică și simțul umorului, respectiv cum sunt acestea tratate/ rezolvate de persoane cu IQ uri diferite. Au fost constatate două tipuri de erori: a) există răspunsuri preferate/ standard la întrebări cum ar fi: Cât de popular crezi că ești?, Cât de des mănânci la fastfood? sau Cât de bun șofer crezi că ești?; b) referitor la nivelul lor de competență, cei mai incompetenți se considerau superiori tuturor, în timp ce competenții autentici se subevaluau. Pe românește spus, proștii nu recunoașteau (și nu realizau) că sunt proști. Dar fără prea multe cercetări savante Bertrand Russell spusese cu mult timp înainte că: ”The trouble with the world is that the stupid are cocksure and the intelligent are full of doubt”/ ”Problema oamenilor este aceea că proștii sunt siguri, iar inteligenții se îndoiesc mereu” (preluare după cartezianul ”Dubito, ergo cogito” / ”Mă îndoiesc, deci gândesc”). Revenind la înțelepciunea noastră populară reamintesc adagio-ul: ”este atât de prost încât nu-și dă seama că e prost!

Liviu Druguș       Pe mâine!