liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Constantin Piecnița (Telucu)

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 371 Sîmbătă 6 ianuarie 2018. Jurnal de licean prostuț (99).


 

Duminecă 8 Mai 1966. 45 de ani de la crearea PCR. Eveniment sărbătorit azi cu mare fast. Dimineața m-am sculat pe la 6.30 odată cu ”artiștii” sosiți de prin comunele învecinate. Azi n-am mai luat uniforma. Mi-am luat cămașa bleu și-am făcut rost de o cravată albastră. Am mai învîrtit-o o bucată (de vreme) prin curtea internatului, cu Gherasim. Văzînd că ăștia n-au de gînd să dea masa am plecat cu el în oraș. Am intrat la cofetărie unde-am luat cîte-o cafea c-un corn și-am considerat c-am mîncat. După asta am început să ne plimbăm prin oraș. Mi-a povestit că acum știe și profesoara Bondor de ”afacerea” nostră. A spus-o elevilor din clasa XI-a A: ”Elevii din clasa a X-a au fost prinși cînd veneau de la o petrecere, la ora 10”. Cum ne plimbam noi așa, apare diriginta. Atît eu cît și Toader am salutat-o, dar – spre nedumerirea și mîhnirea noastră – ”tăbîrca” a trecut înainte fără să ne acorde nici o atenție. Nu trece nici jumătate de minut și apare și Zăicescu cu nepoțelul. N-am vrut să plecăm să nu creadă că fugim de el. Dar s-a făcut că nu ne vede și a trecut pe-alăturea. Nici nu l-am mai salutat. Asta ne-a supărat. Probabil și ei or fi supărați pe noi. Toader a trebuit să rămînă în oraș pentru a da – împreună cu Mihai Tatulici (L.D.: viitorul ziarist), Ionuț… și Obreja Claudia (toți elevi de-a XI-a) și încă două fete – flori șefilor de la raionul de partid. Eu am revenit la internat unde Prandea ne-a urcat pe toți în meditație. Acești ”toți” erau vreo 6 care, pînă pe la vreo 10, s-au redus la trei. Eu am avut timp să scriu în Jurnal (pînă pe la 10.15). În meditație mai rămăseseră Caunii Vasile și Cutaș Haralambie. După ce-am terminat cu Jurnalul am mai citit odată lecția la limba engleză și nici n-am știut cînd s-a făcut 12. Pînă la 12.30 am mîncat și imediat am pornit-o cu Toader prin oraș. Costică: ”Măi, așteptați-mă și pe mine!”. Eu: ”Pe la poartă…”. Apoi – curios lucru! – și eu și Toader am glăsuit în același moment și exact cu aceleași vorbe: ”pe la poarta Grădinii de tir”. Ne-am plimbat un timp prin oraș, ne-am întîlnit și apoi ne-am despărțit de Piecniță. Pe la 1.30 trecute ne-am hotărît să mergem la cinema ”Unirea” și să ne pierdem timpul pînă pe la vreo 4 ca apoi să mergem la ”Grădina de tir!. Am luat primii bilete (abia se deschisese cinematograful) și-am intrat în sală – femeia care rupea bilete nici nu venise încă, și-am intrat pe gratis. Ca totuși să nu ni le rupă am ieșit în curtea cinematografului unde am stat cu Toader pe-o bancă. Am împărțit fotogtafiile lui Haiuță: mie – militarii; lui – restul. Înainte de film a rulat un jurnal și o completare despre ”Pîrvu Mutu”. Azi am văzut filmul poloneaz ”Beata”. După părerea mea era un film bun, dar pe mine m-a enervat. Ideile Beatei se cam aseamănă cu cele ale personajului principal din ”Gustul mierii” film, care, de asemenea, m-a enervat. La sf filmului ne-am întîlnit cu Piecniță. Am mai stat cu el și am văzut și jurnalul. După asta, am ieșit și ne-am plimbat toți trei prin oraș. Am intrat toți trei la cofetărie și Toader a dat cîte-o înghețată, iar Piecniță cîte-o înghețată. Eu am mîncat de-amîndouă. Mai tîrziu, Piecniță s-a întîlnit cu Țucu Aga (din Putna) și ne-am despărțit. Eu cu Toader am luat-o înainte spre Stadionul ”23 August”. Toader a văzut-o pe N. ”umflată”, dar nici n-a încercat să intre-n vorbă. Mai așteaptă… La Grădina de tir am mai așteptat mult pînă să înceapă spectacolele. Am făcut ce-am făcut și-am cheltuit și ultimul leu. Înainte de a începe vreo activitate am ieșit în afara stadionului, pe-o colină (with cigarettes). Eram patru: eu, Toader, Lungu Costică și Gozec Victor. Acesta din urmă se cam întrece deseori cu gluma. Astăzi a făcut-o lată și i-am dat peste cap. Dacă nu zicea Toader să-l las, tot îl pocneam bine. A îndrăznit să mă frigă cu țigara pe picior și apoi să rîdă. Asta însă nu i-o iert.

Spectacolele au început prin jurul orei 8. Ne-am înghesuit cît am putut și încetul cu încetul am ajuns să vedem și să auzim destul de bine (Babii Petru, Cîrmaci Vasile, Popescu (cl XI-a Lic 1) ne-am înghesuit, pe rînd în… Marioara). Am văzut tot soiul de formații și spectacolul. Totul a fost frumos dar a stricat mult vîntul care a bătut azi nebunește. Praful de pe teren a fost ridicat în nouri și apoi vîrît în ochii oamenilor.

Pe la 9 s-a încheiat serbarea care a fost încheiată de balet. Totul a mers minunat și a fost mult aplaudat. În încheiere, militarii au tras două salve de cîte 5-6 rachete de toate culorile. Imediat am luat-o spre internat și la 10 m-am culcat după ce m-am înfruptat un pic din haleala lui Toader.

Luni 9 mai 1966. Zi în care se sărbătoresc două evenimente importante, dar mai puțin… sărbătorite.

Dimineața ne-am sculat cu greu după ora 6. Am făcut un pic de ordine în dulap, apoi – după ce s-au sculat băieții – am strîns cămășile la spălat, fiind rîndul meu. Am făcut o baie bună și-apoi am dus cămășile la spălătorie. N-am mai apucat decît să citesc o dată cuvintele la engleză și a sunat imediat masa.

La latină profesoara ne-a spus că au primit ordin ca astăzi să nu noteze elevii și a ascultat doar elevii care s-au anunțat de bună voie (Gozec și Cojocaru). După asta a predat lecție nouă.

Azi, primele 3-4 ore am fost cam tăcut…

La economie politică a ascultat pe cei fără notă și care n-au fost cuprinși în programul de balet. La majoritatea le-a pus 4 sau 3. Apoi a predat lecția. În pauză, Gozec a încercat să mă îmbuneze dîndu-mi o gogoașă, apoi am discutat ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. La muzică diriginta a predat toată ora. La ”Ciprian Porumbescu” ne-a povestit subiectul și acțiunea operei ”Oedip”, apoi am făcut audiție muzicală din operă. Nu știu ce i-a venit și a început să facă schimbări prin clasă. Ne-a promis că mîine ne schimbă pe toți și ne pune (pe băieți) cu fete. La chimie n-a ascultat și a predat despre fabricarea oțelurilor. Ora de educație fizică am făcut-o la pantaloni scurți. Am făcut săritura în înălâime. Restul orei am jucat handbal cu chiștocii de-a 6-a. Vîntul a continuat să sufle nebunește și să ne învăluie în praf. După oră ne-am spălat la pompă. Eu: ”tare obraznic îi vîntul ăsta”. Halip completează: ”e mare curvar”. La limba engleză mă așteptam să mă asculte. După ce i-a mai pus un 3 lui Costică, m-a ascultat și pe mine. Am citit și-am tradus lecția, am răspuns la întrebări și am știut toate cuvintele. Pop: ”Tu ai învățat toate cuvintele?” eu: Da!”. Pop: ”Sigur?” Eu: ”Da! ”. Pop: ”Atunci nu te mai ascult”. Cred că nu mi-a pus mai puțin de 10. Pînă la sf orei ne-a predat o lecție de gramatică și ne-a dat pentru acasă excepțional de mult de scris.

Înainte de ora de educație fizică a fost mama la mine. Mi-a spus că a venit la spital să-și facă analize la coloana vertebrală. I-am promis că o aștept la internat, dar m-a așteptat dînsa pe mine.  După ce-am luat masa, am plecat cu mama la autogară. Acolo ne-am întîlnit cu Mircea și-am mers tustrei la ospătărie unde a luata mama masa. Pe urmă am luat fiecare cîte-o bere. Mircea mi-a dat 25 de lei, dar s-a supărat f mult că mi-am luat cămașă… După ce ne-am despărțit mi-am mai luat o înghețată și pe la patru făr-un sfert (făr-o litră) am ajuns la internat. Haiuță n-a zis nimic. Pe lîngă faptul că eram cam obosit de ieri, berea și-a făcut efectul și de la 3.50 la 5 n-am putut rezista să n-adorm. Am stat cu capul pe masă și la 5 m-am spălat cu apă rece pe față ca să mă pot trezi de-abinelea. M-am dus în oraș și mi-am pus iar blacheuri la pantofi (acuma am pus de-alea mari, soldățești aproape), iar la dreptul am cusut un tiv.

În timpul meditației de la 7.30 am încercat să învăț ”Partizanskaia Voina” la l rusă. Am reușit numai pe jumătate.

În pauza de la 7 la 8, Toader s-a dus să se întîlnească cu Natalia, sfidînd încercarea lui Z(ăicescu) de a întrerupe această legătură. Eu cu Costică am rămas să ne plimbăm pe asfalt. Costică și-a adus aminte de primele încercări într-ale dragostei și mi-a povestit cîteva aventuri cu fete, dîndu-mi, totoadată și unele sfaturi și povețe. (”Să nu fii rușinos și neîndrăzneț că te ia de prost”). De la 8 la 9 tot la l rusă am învățat. Mîine am teză și din cele patru lecții pe care ni le-a dat am cam mirosit care ar putea să cadă și le-am învățat. ”Jeleznaia droga” am citit-o formal, Tolstoi – deloc, iar Războiul de partizaniu cel mai mult. Cehov – de asemenea. La 9 m-am dus la dormitor. Din joacă și hîrjoană am început să mă iau la ceartă cu Zaharia Florin care-mi este cu mult superior ca forță. I-am lansat un potop de înjurături pe cap că mă și mir de cum nu m-a pocnit. Principalul e c-am rămas certați – deocamdată. După asta am făcut o baie bună, generală, mi-am spălat ciorapii apoi, în pijama, m-am dus în meditația de-a 11-a unde-am scris în Jurnal pînă s-a închis meditația pe la 10.30. Cînd m-am culcat, fabrica suna ora 23. (Șcheul Dragoș: ”Dacă mă lasă corigent mă duc voluntar în Vietnam. Măcar nu mor degeaba…).

Marți 10 mai 1966. Azi aveam de gînd să mă scol cel puțin pe la 4.30, dar soarele n-a mai răsărit deoarece s-a înnourat și nu m-am putut trezi decît pe la 5.30. Am umblat cu o viteză extraordinară și – înainte de a se face și jumătate eu deja eram cu rusa-n față. (Prandea către Radu Adochiței: ”Măi Adochiței, tu ești complect cu totul…”). Pînă la 7.30 cînd ne-a sunat la masă am reușit să învăț mai bine ”Războiul de partizani” și puțin ”Cehov”.

Prima oră am avut limba română. Mai întîi am fixat o nouă dată pentru teza la limba română. Apoi majoritatea elevelor s-au scuzat (pe motiv de teză), iar profesoara, înțelegătoare le-a ascultat pe acelea care-au învățat totdeauna (Albu). A doua oră: prima emoție de pe trim III: teza la limba rusă. Caietul meu de teză a rămas în D așa că am scris pe o foaie dublă. Eu am fost nr.2 și spre enormul meu noroc mi-a căzut ”Partizanskaia voina” și o propoziție. Celălalt număr au primit ”Jeleznaia doroga” și au cam sfeclit-o. Pe lîngă că știam aproape toată lecția am avut și-o fițuică babană de la Nichiforel care m-a ajutat în unele locuri. Profesoara a stat la catedră și a citit dintr-o revistă de modă. ”Fundașii” s-au stricat copiind. Eu am stat cu fițana pe bancă pînă m-a făcut atent Halip că se mișcă ”observatorul” și-am vîrît-o în buzunar. Partea literară am scris-o bine, aproape perfect, dar la gramatică am încurcat-o și n-am făcut aproape nimic. La sf orei profesoara ne-a rugat să păstrăm secretul asupra subiectelor, dar imediat s-a transmis la D. Acestora însă le-a dat întrebări: cîte două din fiecare lecție. La dirigenție am avut următorul subiect: ”Sîntem tineri. Să folosim bine energia tinerească” (tinerețea noastră – vîrsta de aur). S-a discutat mult și diriginta a uitat să ne mute din bănci. Diriginta a făcut ce-a făcut și tot a ajuns la concluzia că nu învățăm. În ora de matematică n-am fost deloc în clasă, deși am stat în bancă. Încă începînd cu ora de română am început o corespondență cu B.M. Am rugat-o să-mi scrie ceva pe prima pagină a unui jurnal de amintiri. Cică nu se pricepe și să rog pe altcineva. De la un timp mi s-a părut că mai mult ne luăm la mișto decît facem dialog și am pus capac acestei babilonii. Asta însă a ocupat în întregime ora de matemarică… La cor, am început să pisăm ”Negruța”. Ca de obicei, dirig. mi-a făcut observație că nu cînt. (”Unde ți-e energia tinerească?”). Ora a fost cam distractivă (am cîntat cu Gozec cîteva urături și sorcove).

Înainte de a pleca la cor – parcă am presimțit – am pus un semn pe servietă să văd dacă-mi umblă cineva la Jurnal. Și chiar așa s-a întîmplat. Cineva a umblat și hîrtiuța pusă ca semn era pe jos. Din acest moment m-am enervat foarte tare și m-am gîndit la faptul c-a avut ce afla din el. O asemenea obrăznicie nu s-a mai pomenit. Imediat am întocmit o listă cu toți elevii clasei (39) și i-am însemnat pe cei care-au stat în clasă, după indicațiile lui Halip N. Printre ei sînt: Broască Geta, Cupșan, Cojocar, Cîmpan, Nichiforiuc, Vlonga și Teleagă. Măcar din curiozitate aș vrea să știu cine-i scroafa (căci scroafă e). Mă întreabă B.M.: ”Pentru cine-i pomelnicu ăsta?”. Eu: ”Pentru mine” și n-am mai vruit să vorbesc cu nimeni, mai ales cu cei aflați printre suspecți. De acum înainte mă voi păzi așa cum trebuie și voi lua măsurile necesare pentru a nu da prilejul măgarilor curioși să se delecteze cu lectura fleacurilor scrise de mine.

La naturale, Zăicescu n-a avut chef să asculte; a predat prima lecție de la capitolul ”Excreția”. După asta a pus pe cîte cineva să citească lecția, iar el a corectat niște extemporale. Unii au găsit de cuviință că-i bine să doarmă, dar Nichiforiuc – una dintre ele – a pățit-o. A pus-o să citească și – buimăcită de somn – citea cuvintele de-andoaselea spre rîsul clasei.

După oră am mai stat un pic în bancă pînă s-au mai rărit elevii, apoi mi-am luat geanta și-am dat să plec cînd mă aud strigat de Puha – poștărița – și Cupșan; acestea au vrut să mă oprească la cererea ”ei”. Nici n-am vrut să mă uit, am ieșit ca o furtună din clasă apoi am fugit afară, iar pe drum am luat-o la pas. Mă enervasem. Mi-am făcut o mică analiză și am observat că L. (B.M.) a ocupat prea mult loc în acest Jurnal, iar curioșii știu prea multe. Asta-i partea negativă a unui jurnal scris în condițiile de la liceu și internat. Totuși, nu vreau să mă las și să nu menționez în el toate ”evenimentele” din acești ani de liceu.

Cînd am ajuns la internat, mama mă aștepta acolo; am luat masa, apoi am făcut un pachet cu lucrurile de prisos + paltonul și le-am vîrît în valiza pe care a cumpărat-o azi (20 de lei, o pleașcă). Din întîmplare a ieșit și dom Florea la poartă și i-am zis mamei să-l întrebe cum se poate trece ”dincolo”. După cîteva informații au ajuns să se tîrguiască asupra prețului unui ceas și pînă la urmă a cumpărat un POLJOT de 17 rubine cu dată și secundar central – 350 lei. A venit și dna Alexandra: ”ci băiet cuminti aveți; îi ca o fatî mari; cîteodatî mai vini tîrzîu; Țopa-l înjură, da el taci ș-așteaptî”. Florea însă a găsit să completeze: mai face și obrăznicii… Pe la 3 m-am dus cu mama la autogară. Din întîmplare m-am întîlnit și cu Mircea. I-am scris cîteva rînduri buniței. Apoi am stat toți în parc pînă pe la 5 cînd am plecat la internat, iar mama a plecat la cursă. Prin oraș am cheltuit vreo 5 lei pe înghețate, apoi am venit la internat.

De la 5.30 la 7 am scris în Jurnal. În pauză am ieșit la plimbare cu Toader pînă la 8. (Mircea a cumpărat niște cărți: ”Nuvela americană contemporană” și ”Mărul roșu”). De la 8 la 9 am scris încontinuu și numai bine mi-a ajuns timpul să termin. Haiuță vrea s-o facă pe severul și pe interesantul. Babii Petru – de asemenea – a început să pocnească elevi și s-o facă pe șeful. După ora 9 am stat în meditație, iar Țopa a pus pe cîțiva să-și facă pantofii – demonstrație. Ajuns la dormitoare am făcut o baie splendidă, nițel sport apoi de la 9.30 la 11 am stat în meditație și-am copiat la limba engleză vreo cinci foi    (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Reclame

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 273. Sîmbătă 30 septembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (6)


Ultimul an de liceu, clasa a XI-a, trimestrul I (sept 1966 – decembrie 1966). Aveam 16 ani.

Miercuri 14 septembrie 1966. M-am sculat la 6, m-am echipat cu cămașa albastră cu butoni, uniforma, o cravată neagră cu picățele. Pînă la 7.30 am fost gata, mi-am luat rămas bun de la mama și bunița și-am plecat cu tata la Sfatul popular. Tata a intrat la școală (Bunița mi-a făcut cadou 200 lei dar tata i-a și sortat și a zis: las că ai să ai de taxă. Eu vroiam să-mi cumpăr un pulover, dar m-am ras; deocamdată!). La 8.30 am plecat cu camionul gospodăriei care era arhiplin. Cu greu mi-am găsit un loc tocmai în spate. Tot praful mi se bătea pe haină. Am mers cu Gh. Horodincă, Stelică și Bizică și Titu Mustață. Am ajuns cam cu greu în Rădăuți (6 lei lui Apalaghie). Am mers cu Gh. Horodincă la internat. Aici era închis. Băieți erau destui. Am lăsat bagajele baltă și am ieșit în oraș. Mai întâi m-am dus la școală, să mă înscriu. Aici m-am întîlnit cu Toader și Telucu Piecnița. Am făcut la minut o cerere pt. școală și i-am dat-o lui Toader Bădeliță (XI-D) să mă înscrie. (Mai tîrziu mi-a spus că era făcută cererea: mi-o făcuse Ungureanu Constanța – cu mare dificultate – la anunțul lui Omelcenco). Am făcut și o cerere pentru internat. Cu un pic de lămureală mi-a semnat-o Burdujan. Imediat m-am dus la Liceul 1 să plătesc. Era înghesuială mare și nu era chip să stau să aștept. I-am dat banii lui Gherasim și după o oră a ieșit cu chitanța. Costul pe o lună jumătate: 496.50 lei. Am venit la internat și ne-am vîrît în dormitoare. Aici era un miros insuportabil de dezinfectant. Ne-am stabilit toți de-a XI-a de la Liceul 2 în dormitorul 11, aproape pe aceleași locuri ca anul trecut. Ne-am ocupat un dulap și Toader a avut un lacăt de 18 lei cu două chei și l-am încuiat. Ne-am luat pături și cearșafuri. Am aranjat paturile și am ieșit în oraș. Toader avea ”a meet” at three o clock with N(atalia). But she came not. Am luat bilete de film la 7N pt ora 8-11, apoi am mers la cinema ”Unirea” unde-am văzut din picioare și pe o căldură înnăbușitoare filmul italian ”În genunchi mă-ntorc la tine”. Filmul mi-a plăcut f mult. Cînd am ieșit afară ploua. Am mers la internat, am halit ceva, ne-am luat pelerina lui Toader și-am ieșit în oraș. Eu eram numai în haină. Spre seară m-a prins o ploaie care m-a murat binișor și mi-a agravat tusea. Azi dimineață am fost pe la școală, m-am întîlnit cu băieții și cu cîteva fete. Am aranjat cărțile. Numai eu am (carte de) engleză din clasă. Geografii nu-s deloc. De la o vreme am întins-o. Seara m-am întîlnit cu Ion Cantoreanu (din Grămești). Un bilet de loto pe care i l-am cumpărat buniței l-am dat acasă prin Lica Buhaianu. Azi m-am plimbat mult cu Toader prin oraș. M-am întîlnit cu multe fete și băieți, colege și prieteni. La 8 am fost la film. M-am întîlnit cu Iță Medei (un băiat din clasa VII-a cu care am fost vara în excursie). Am văzut filmul ”Angelica marchiza îngerilor”. De asemenea, mi-a plăcut foarte mult. Cînd am ajuns la internat n-am putut descuia lacătul, așa că am rupt belciugul. Ne-am culcat tîrziu. Tot timpul am tușit zdravăn.

Joi 15 septembrie 1966. Ieri Prandea mi-a mulțumit: ”știi pentru ce, pentru vedere”. Azi m-am sculat la 6. Nu-i apă la robinete. Am așezat valizele în sala de valize pe cuptorul vechi, cu Toader. Am ocupat locuri în capăt la masa a 4-a de lîngă sobă. Am luat masa, după care am făcut, ca de obicei, rîndul. Cine-i șeful? Prandea l-a pus pe Popovici N. (XI-a A) dar acesta lipsea. Atunci, m-a pus pe mine. Mi-i indiferent. Am mers la școala veche, am ascultat conferințele. Am avut chef de vorbă și spor la glume. I-am dat un pumn lui Gozec, din dragoste… Am mers la școală. Eu stau cu H.N. (Halip Neculai) în penultima bancă din rândul mijlociu. Trei eleve noi, în locul celor patru repetenți: Larionescu M (din D), Hereș (din A) – reale și o fată de la umanistică de la Liceul 1. Am făcut diriginția (tușit grozav), apoi o oră liberă; chimia (a predat Introducerea). În ora de chimie ne-a făcut vizita medicală. Azi e hram la Volovăț și i-am împrumutat ochelarii lui Ica (dacă nu mi-i mai dă, să-i fac ce vreau…). La 1 am venit la internat și m-am ocupat o bancă cu H.N. în meditația de-a XI-a, în fund (între geam și sobă). De acum, masa se dă în fiecare zi la ora 14. În sala de mese s-au adus mese noi și scaune ca la Cofetărie. Stăm tot cîte 8 la masă. Pînă la 3.30 – liber. După o oră jumate de meditație (am scris jurnalul) am mers în oraș și am întîrziat ½ oră (o absență!). Am mîncat struguri de 0,50 lei! Pînă la 7 am scris încontinuu. Dacă curelele mele ar fi fost mai înguste le-aș fi plasat, dar așa n-am cui. (cu 20 lei). Seara am fost iar în incursiuni. S-au strîns cîte 2 lei pentru pavoazare în meditația noastră (Cucoș Gh.). Programul s-a prelungit pînă la 9.30. Seara de la 8 la 9 am tot scris și scriind mereu am reușit să ajung la zi. Telucu l-a luat serios la mișto pe Haiuță (Țopa Mihai – pedagog) și nu s-a ales cu nimic. S-a distrat și el și noi. Numai pedagogul a rămas prost și n-a avut ce-i face. Seara a făcut teatru cu Atănăsoaie. A fost directorul Botez pe-aici. În seara asta am rîs mult și cu poftă.

Vineri 16 septembrie 1966. Azi e o zi frumoasă, caldă, senină. Șeful de dormitor 11 este Popovici N. Pînă acum se poartă bine cu noi – toți suntem de-o seamă cu el. Facem istorie cu Luchian, socialismul cu Croitoru, rusa cu Dolenciuc (îmi pare tare rău după Savin). La obiectele astea azi a predat prima lecție. La ora 11 ”am avut” franceza și-am mers în oraș. În acest timp, m-am tuns (3 lei), mi-am cumpărat o periuță de dinți (4.25) și mi-am reparat pantofii plus plachiuri (2 lei). Ultima oră aveam latina, dar profesoara nouă cu care trebuie să facem nu-i venită și dirig. ne-a dat drumul acasă. Am venit spre internat (am cumpărat 20 timbre de 0,55 = 11 lei). Am plătit pavoazarea în meditație noastră (2 lei). I-am scris o scrisoare lui Valer și Liolia (în l. mold). Pînă la ora 2 mi se usca gura de foame. După masă am mers cu Toader, Telucu și Vasile Mafteian în oraș, și-am cumpărat un harbuz de 4 kile (din păcate nu era prea copt). Prandea m-a pus ”ajutor de șef” în dormitor. Toader e șef de masă la masa din Sala de mese. Am dat 2 lei pt. pavoazare în dormitor. Seara am făcut un tur cu Telucu și Toader prin împrejurimi.

Sîmbătă 17 septembrie 1966. Cîteva nopți la rînd m-am visat ”dincolo” și mereu mă scol cu somnul neîmplinit. Azi vremea s-a stricat. Voi căuta să scriu cît mai pe scurt ca să nu mai pierd prea mult timp. Nu voi mai scrie ca pînă acum ce făceam la fiecare oră ș.a.m.d. Ni s-a anunțat că sîmbătă nu mai avem liber de la 3.50 la 5 (program administrativ). Facem ed fizică cu Bauman (ne pretinde echipament). La geografie ne predă prof Dumitrașcu care ne-a predat Botanica în clasa 8-a (și la care – țin bine minte – am luat prima mea notă la liceu: un 9). În timp ce profesorul explica mi-a venit un somn teribil și-am adormit buștean cu capul pe bancă. M-am trezit la sf. orei cînd prof. a întrebat cine a mers în excursie și Rodica Moroșan (a cow) a spus: ”a mers și Druguș, da el doarme..” și Neculai m-a sculat. M-am făcut de rîs. La rusă a venit un pic Bondor și mi-a spus că seamăn tare bine cu Mircea (după masă am fost la Liceul 1 și-am văzut afișat: Druguș Mircea – neprezentat – repetent) (mare păcat de el…. nici nu știu pe unde-i. Brăila?). Facem romîna cu Hlinski și fizica cu Ciobanu. În pauza de după a 5-a oră am mers la cabinet. Diagnosticul: faringită. Mi-a dat trimitere la farmacia policlinicii. La geologie-biologie ne învață Zăicescu. La începutul orei a spus: ”Țin să mulțumesc foarte mult elevului Druguș pentru vedere. Vezi, el nu uită de profesorii lui!”. Imediat cum am luat masa la internat m-am dus cu Toader la dentist. Lui i-a scos o măsea care ”numai” îl durea. (Pt a nu pierde ”a meet with N.” m-a trimis pe mine s-o rețin…). Apoi am intrat eu la rînd. Mi-a tratat o măsea de jos stînga și mi-a cimentat-o. Pt celelalte, marți. Am mers la internat și am făcut ordine în dulap și în valiză în cadrul ”progr. administrativ”. La 5 am fost la farmacie și am luat o cutie de codenal. (Prandea mi-a dat drumul fără bilet de voie – are încredere în mine). Toader și Telucu au plecat ”acasă” (into the park). Pînă la 7 le-am scris părinților o scrisoare și am pus-o la cutie. Am plecat apoi cu Simeria prin oraș. I met with N(atalia). (where is Toader? – S-a dus să tragă la măsea.) I met with them then and Gozec Victor. Money from N(atalia). O drojdie la M (C.C.P.). Stat pînă la 9.30. Promis întîlnire cu Gozec mîine la 1 lîngă Goraș (LD. Goraș era un vechi chioșcar renumit în tîrg). La internat Prandea s-a interesat de mine: unde-a dispărut? Culcat la 10.

Duminică 18 septembrie 1966. Pînă să dea masa (ora 8) eu, Toader și Telucu am făcut o plimbare pe lîngă cazarmă. La 8 și un minut am fost înapoi și am intrat în sala de mese. Masa era dată demult și băieții terminau. Pedagogul Haiuță Țopa: – Unde ați fost? Toader: am fost la alimentară să luăm o pîine. Țopa: – Și unde-i pîinea? Eu: – am mîncat-o!  Pentru acest ultim răspuns omul nostru mă dă afară și-mi interzice să iau masa. M-am enervat și am continuat să aștept să mă servească. Dna Alexandra – o bomboană de femeie – mi-a făcut dreptate și, după ce-a plecat el, mi-a dat de mîncare. Fiind nervos am cerut și banii pentru creionul automat ”pierdut” anul trecut. Auzind de asta – nervos și el – a întrebat cît costă. Eu: 15 lei!. Mi-a dat imediat banii. Am mai zăbovit la masă, am ieșit pînă afară, și cînd venim înapoi ne pune absenți (asta-i a patra la mine…) și ne duce în dormitor pentru că n-am făcut bine paturile…. Patru absențe în patru zile e cam mult, dar eu numai de două sînt vinovat. Azi e o zi caldă, nespus de însorită. La ora 12 30 ne-am echipat toți trei în siloane (maletă din material sintetic) negre și am plecat în oraș, sperînd în Gozec. Dar a trecut și ora 1 și n-a venit nimeni. Să mori de ciudă. După nehotărîri ne-am îndreptat spre ”Ospătărie”. O jumătate de mastică costa 24 lei. (10 de la Cucoș, 15 eu). La urmă, apare directorul Burdujan, mort de beat – noi ne stricam de rîs (am și dispărut). După asta umblam toți să facem ”rostul”. (Telucu a vorbit cu Haiuță și pentru ”o chestie” m-a învoit pînă la ora 7.). Zaharia E. (Bogdan Vodă 25) mi-a promis că vine în oraș. Toader s-a întîlnit cu Nana (Natalia) și nici n-a ajuns la chestia banilor, ci a luat-o pe altă direcție. Telucu = Natalița + Doina H (linski). Mai tîrziu Cezar a oferit două țuici și un aperitiv. Întîlnit cu Dobroghiu. Telucu i-a mulțumit lui Haiuță (cu toate c-am întîrziat). Seara am avut mici distracții și ne-am culcat cu geamul deschis.

Luni 19 sept. 1966.  M-a tras grozav curentul și mă doare o ureche iar, și în gît îmi hîrîe. Azi e o zi tare mohorîtă, cu cerul complet acoperit. Am făcut rost de teniși de la Prelipcean. Peste zi, cerul s-a mai înseninat și a fost cald. La sport facem prea multe ex. și nu-mi place. Prof. îmi face observații f. des. M-a pus să dau raportul în fiece oră. În ora de franceză am mers prin oraș. Facem matematica cu Lăzărescu. La început m-am speriat că-i prea severă, dar acum văd că-i bună, explică admirabil și e f. înțelegătoare cu noi. Azi am primit o scrisoare de la Mircea – recomandat – nici nu-mi venea să cred: Bulevardul Metalurgiștilor, Bloc D6, scara 3 etaj 4 apart. 59, Țiglina II, regiunea Galați. Are bani la cec, a lucrat ca pontator la combinat, vrea să facă șoferia și școala de maiștri. M-a rugat să-i trimit actele. Regretă ce-a făcut. Zice că poate la iarnă să-mi facă rost să vin la el. M-a impresionat mult scrisoarea lui. Am găsit 5 lei în plic + un plic curat cu hîrtie (1 leu). Imediat i-am scris înapoi și am pus scris. la cutie. De acte abia mîine mă voi interesa. I-am promis o curea și-un aparat de ras. La 5 am fost cu Neculai (Halip) în oraș. Am întîrziat 3 minute – altă absență! – nici nu mai știu a cîta. Azi m-am supărat un pic pe Telucu pentru teniși, și acum se poartă frumos cu mine. Gozec a făcut rost de 10 lei și i-am plasat lui Telucu. Nu știu unde mi-au dispărut ochelarii. Seara la masă l-a dat afară pe Telucu, tot pentru niște cuvinte repetate și întoarse pedagogului. Haiuță: ”Piecniță! Tu și Druguș v-ați obișnuit să mă luați așea la mișto!”. Ce să-i faci? Așa-i situația. Seara m-am dus cu Toader să schimb silonul negru. N-am putut. (Frumoaso, prințeso, direagă ești colosal de frumoasă). Seara am halit cu Toader o franzelă de 2 lei pt că-n seara asta ne-au hrănit numai cu ”tăiței” cu ”brînză”. Pînă la 8, cu Telucu, Toader, Vasile Maftean și eu am mers la o ”gospodărie particulară” și-am ”cumpărat” vreo 20 de mere. Seara am făcut baie și-am spălat ciorapii. Încă nu a sosit apă la robinete.

Marți 20 septembrie 1966. Dimineața i-am plasat una dintre curele lui Cezar (20 lei). Am lăsat servieta în meditație, meditația s-a încuiat, iar eu am mers la școală cu mîinile-n buzunar. Ca un făcut, azi n-a ascultat la niciun obiect, ci numai a predat. La latină – liber. F-ul însă au făcut cu baba. La fizică, romînă, socialism și istorie au predat nebunește. La engl. facem cu F – ul. Azi m-am făcut de baftă. (ce-am făcut în vacanță – in English). În unele ore îmi venea un somn teribil. A fost she pe la școală. (LD: ”She” era Lia). N(enati): ”Why n-ai vrut să dai ochii cu she?” Bez otvet (LD: fără răspuns (rus.). Ica: cît îi moșu de bătrîn ar mînca un măr din sîn. Gozec mi-a dat 12 lei pt Telucu. Dupămasă – baline, o franzelă și 4 eugenii. Ha, ha! De la 3.30 la 4.30 am fost la dentist (mi-a schimbat ghipsul și mi-a spus să vin joi). Am fost la cec să schimb … (L.D.: două cuvinte indescifrabile) de pe un carnet pe altul și-am greșit numerele și s-a întîmplat invers nerealizînd nimic. I-am scris o c.p. acasă (cărți, manual, curele, schimburi). Am mai găsit un amator la curea. Pînă la 5.30 n-am văzut cărțile. Pînă seara am reușit să le pospăiesc. La romînă ne dă groaznic de mult de învățat și mult în afara cărții. (”Direagă, e colosal, direagă!”) (LD: acestea erau expresiile pedagogului Țopa Mihai, poreclit de Telucu, Haiuță). Azi a fost tot timpul frumos. Seara și dimineața însă e un frig de-ți îngheață grozav urechile. Seara asta am făcut o ieșire la asfalt (tustrei). S-a auzit că Haiuță ne-ar fi părît lui Botez pre noi pentru o întîrziere mai ”colosală”. Azi am văzut prin oraș o mașină din SF (Finlanda) și una din Italia. Italienii ne-au întrebat unde-i Suceava și noi i-am lămurit: ”Drept înainte”. Seara Telucu a ”povestit”: după războiul de la Ciobănița a alergat 42 Km și 195 de m. să ajungă la Atena să comunice rezultatul. Repca a vrut s-o ajungă, a călcat pe o coajă de nucă și și-a rupt piciorul. Ciobanu a alergat tare și i s-au umflat picioarele. Știe Prelipcean o ”întîmplare” din Sala profesorilor (Camil, Teleagă, Zăicescu, Barbu, Precol și alții). O s-o culeg și-o s-o transcriu.

Miercuri 21 septembrie 1966. O zi deosebit de frumoasă, caldă, un cer foarte albastru, contrar previziunilor meteorologilor. Un fapt interesant: nici azi nu m-a ascultat la niciun obiect și a predat tot timpul în fiecare oră (la rusă, matematică, geografie, romînă și biologie). La franceză am plecat în oraș. Am fost la secretariat la Liceul 1, am făcut o cerere pentru eliberarea foii matricole  a lui Mircea. Mîine voi merge să le scot. În ora de franceză n-a fost profesor (Ica, Constanța – XI-a D), Vica, Cupșan, Geta and others). Cec – 115 lei. Am plasat și cea de-a doua curea (lui Lavric – 25 lei). La amiază, Prandea, mort de beat: ”Sînt unii profesori care știu că în viitor nu vei ști, și-ți pune 2”. (”Numai Druguș și Gherasim au voie să meargă la film cu bilete de voie semnate de tov prof Zăicescu”). Seara: Mariana (Telucu) – o pasăre de o parte (Mariana). (LD. Este vorba despre Mariana Gînsac, din clasa a XI- a F, acum dispărută dintre noi L ). Seara au început să mă usture ochii și nici n-am reușit să mă concentrez. Gîndurile-mi zboară în neant. De fapt, nu mă gîndesc la nimic. Încă n-a venit apa la spălătorie și e tare greu.

Joi 22 septembrie 1966. M-am sculat înainte de 6 și pînă la 7.20 am avut timp să-mi citesc de două ori la l romînă toate trei lecțiile și la celelalte obiecte cîte o dată, fiind pregătit pentru azi. La socialism a predat o lecție de filozofie, f interesantă. La romînă, după trei ore de predare – procitanie. Ne-a dat la cei ascultați tilul subiectului despre care să vorbim – 5 minute de gîndire, apoi fiecare era examinat. Eu nu eram pus în program însă Moroșan n-a știut și la sf orei m-a pus pe mine să-i vorbesc despre ”Zburătorul” și E. Lovinescu. La început m-am încurcat din timiditate, apoi am dat drumul la gură recuperînd tot. Eu am luat 8, Neculat tot 8. În ora de ed fizică mi-am cerut voie de la tov prof Bauman (LD – o mare doamnă pe care am îndrăgit-o mult, deși eram mereu în ”contre” cu ea…) și așa în teniși (m-am abonat la Prelipcean) m-am dus la secretarul liceului 1 de unde am scos actele lui Mircea: certificat de 7 clase, copie de pe certificatul de naștere și foile matricole din clasele a VIII-a și a IX-a. La școală m-am făcut foarte dezghețat cu ”colegii” și pe chestia asta mănînc, mă distrez, mă fac cu lucruri (o oglindă de la Geta, un caiet de la Cupșan, un creion de la Ica). Ica mi-a luat ochelarii (de soare) și acum pune condiții: mi-i dă, nu mi-i dă… La istorie – comuna primitivă. Azi am primit și manualele de geografie. La chimie și fizică am intrat în programul obișnuit de ascultare – predare. După masă, Prandea și Haiuță ne-au ținut o conferință în cabinet cu toți elevii de-a 11-a. La film se va merge numai cu semnătură de la tov secretar UTC al Raionului. Dumineca și sîmbăta se merge obligatoriu la film, organizat, pe bază de tabel nominal ”pt fiecare-n parte”. Acasă se merge tot pe bază de tabel nominal semnat de direcțiune. Toți elevii de-a 11-a trebuie să aducă apă împreună cu cei de-a 9-a și a 10-a – în afară de șefii de dormitoare. Eu: ”și șefii adjuncți!”, dar nu m-a luat în seamă. I-am dat bilet de voie la dentist și Prandea zice către ceilalți: ”Ehe, dacă ar fi toți ca Druguș și ca Adochiței, și ca alții – ar fi bine”. Am fost la dentist. Mi-a scos al doilea rînd de pansament, m-a dat cu tot felul de soluții care dureau al naibii, apoi a mai dat cu mașina de ros și la urmă mi-a turnat plomba. Mereu îmi zicea: ”Fii cuminte, fii cuminte”. Pt celelalte măsele să vin săptămîna viitoare. Două ore după asta – să nu mănînc nimic. Apoi m-am dus la poștă, am vrut să dau actele, dar n-aveau plicuri mari. Mi-a dat o doamnă un plic mare, oficial, dar tot nu le-am trimis că nu știam adresa exactă. Am veni la internat și pînă la 4.30 am mîncat nuci, uitînd de avizul doctorului. De la 4.30 la 5 i-am scris o scrisoare de o pagină lui Mircea și am vrut să trimit plicul în pauză, dar n-au vrut ”cîrlanii” (amîndoi) să dea cheia de la valize și n-am putut să iau nici adresa, nici timbrele. (LD: ”Cîrlanii” erau cei doi pedagogi).Toader era dus la instructaj UTC la școală. E cu Telucu am luat-o la ”incursiune”. Numai bine am făcut colțul (pe str. Sirenei) și m-am apropiat de un pom, că o muiere se ia după noi și ne petrece cu ocări și sudalme. (LD: Era vorba de un pom cu fructe, iar sudalmele erau meritate …). Am văzut c-am dat greș și-am schimbat traseul. Azi la școală: Vica Omelcenco ”v kapcane” (LD: grafiat în limba rusă). Pe mîine am cel mai ușor orar posibil și azi n-am avut de învățat. Azi a fost o zi minunată, călduroasă și f f  senină. Pînă la 7, neavînd ce face am început să citesc din ”Operele” lui Rebreaunu (volum pe care l-am împrumutat azi de la bibliotecă). Am citit ”Proștii” și alte nuvele. Pînă la 6.30, Prandea a hotărît să se suspende orele suplimentare de meditație. (9.30 – 11.30). Hotărîrea a fost întîmpinată cu vii proteste din partea tuturor elevilor. Prandea ne-a dat dreptate și ne-a lăsat să trimitem o delegație la direcțiune să intervină și să facă tot posibilul pentru a prelungi programul după 9.30 seara. Au plecat Cucoș, Grigorean (Lic. 1) și Telucu cu Toader (Lic. 2). Au obținut un rezultat favorabil în oarecare măsură. După 9.30 avem voie să învățăm într-o sală de clasă, vis-a-vis de direcțiune. La cea mai mică abatere – meditația se suspendă. Se fac înscrieri și se pleacă organizat, pe bază de tabel. Pt seara asta nu m-am înscris. Seara, la masă, Cucoș a pocnit unul de-a 9-a (pentru prima dată anul ăsta s-a dat o palmă). La 7.20 am pus ceva la stomac de prin sala de valize, apoi ceva iabloki – numaidecît (LD. Mere, grafiat în l rusă). Așadar, eu, Toader, Telucu, am pornit în ”misiune”. De la început, ni s-a arătat cu ghinion. Ba apărea cîte cineva, ba ni se năzărea nouă. Am pers pe Grănicerului mult înainte, dar fără rezultat; între timp s-au stins și luminile cca 10 min. Ne-am întors pe Mărășești, apoi, ce ne vine-n gînd? S-o luăm pe str. 23 august, știam noi un loc minunat, un ”iabloko” încărcat serios. (LD: în naivitatea mea, presupunînd că jurnalul va cădea pe mîinile pedagogilor sau profesorilor, scriam ”cifrat”, în engleză sau rusă… Sancta simplicitas!). Toader a vrut să ne întoarcem, dar eu – nu! Așadar, am trecut de casa cu nr 13 (Zaiciu, Pop) și imediat era locul cu pricina. Toader a sărit, și-a umplut buzunarele, ne-a dat și nouă peste gard și în loc să venim la internat (ideea mea) o luăm prima stradă la dreapta cu gîndul să mergem prin fostul stadion. Noi ne vedeam ”pașnic” de drum și deodată ne vedem urmăriți de un tip destul de solid, îmbrăcat în negru, fumînd. La colțul străzii se oprește și ne întreabă cine sîntem și de unde venim. Telucu a spus ”n-are el a ne întreba cine sîntem” și ne-am continuat drumul liniștiți, mîncînd mere. La intrarea în stadion tipu ne ajunge și, lipindu-se de Telucu, ne întreabă de ce am luat mere de la el. Aici  am sfeclit-o! Dar Telucu nu s-a lăsat intimidat și i-a răspuns foarte frumos: ”Ce-ai dumneata cu noi? Eu te-am întrebat pe dta unde ai fost și un te duci?”.  Cu încă vreo două cuvinte, l-a pus la punct. A plecat bombănind ceva și s-a dus. Noi am luat-o înainte și la dreapta prin niște popușoaie și am ieșit înapoia internatului. Imposibil să ne mai prindă din urmă. Trecuste deja un sfert de oră peste 8 și noi încă retrăiam aventura. Când urcam scările, sus, numai ce-l auzim pe Prandea că intră la noi în meditație. Imediat, buluc pe scări în jos; am așteptat pînă ce-a ieșit Pandrea. El s-a dus după condică în meditația cealaltă. Imediat – și noi sus! Cum urcam scările, iese și el. Strigă pe cei de-a 11-a la apel; mă fac și eu a-i chema și intrăm cu toții odată cu pedagogul. La apel – toți prezenți! Pe la 8.30 apare și Botez și ne comunică că va trebui să purtăm băști sau șepci cînd mergem la școală. Eram rece că ”susnumitul” (omul în negru) ne-a pîrît. Mai tîrziu ne-am gîndit că respectivul nu era decît un ”alt” golan și căuta pe dracu. Azi mi-am permis să fac mai multe și să scriu mai mult deoarece n-am avut absolut nimic de învățat pe mîine.

(va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!