liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Cicero

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 559. Joi 12 iulie 2018. Dialoguri dilematice pe divanuri democratice (15)


Aurelian Crăiuțu (28 ianuarie 1966), sucevean prin naștere, acum american prin adopție, economist (ASE București) și politolog deopotrivă, promotor al moderației și cercetător atent al teoriilor și doctrinelor politice (fan al lui Alexis de Tocqueville), publicist și fost ”elev”/ ”student” al lui Mihai Șora. Pentru o autobiografie mai detaliată vezi, cu folos: http://www.lapunkt.ro/2018/05/45-pentru-45-interviu-cu-prof-aurelian-craiutu/ . Dialogul publicat de Mircea Vasilescu în cartea ”Vorba rămîne” (preluarea unor articole din Dilema veche) se poate citi integral pe web la adresa: http://dilemaveche.ro/sectiune/divanul-dilemei-vechi/articol/teoria-si-practica-moderatiei. Pentru o mai bună cunoaștere a virtuților (paradoxale) ale moderației vezi articolul publicat în Dilema veche sub titlul O virtute paradoxală – moderația: http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/o-virtute-paradoxala-moderatia.

Articolul preluat de Mircea Vasilescu în carte are 18 pagini din care voi extrage doar un șir de afirmații pe care le consider utile, cei interesați de contextul în care a fost făcută afirmația având posibilitatea de a citi integral articolul (precum și alte articole ale sale publicate generos pe internet).

  • Am avut inițial ideea de a compara două momente postrevoluționare: post-1789 – post-1989. Teoretic o astfel de comparație nu era solidă, astfel încît m-am concentrat asupra unui singur moment istoric, Restaurația Bourbonilor (1814-1830). (p. 141). (LD: în subtext se lansa ideea că actuala clasă politică din România este continuarea cele comuniste și ceaușiste de până în 1989. Procesul ”revoluționar” postdecembrist are un precedent și un nume deja cunoscut: restaurație).
  • Liberalismul francez nu are consistența și consecvența liberalismului politic și economic din lumea anglo saxonă (p. 143)
  • Mi se pare că nu există un cod doctrinar care să definească în mod limpede ce înseamnă liberalismul și încotro ar trebui el să evolueze, să înainteze (p. 144)
  • Tocqueville mi se pare autorul care trebuie recitit pentru că el ne oferă cîteva lecții importante. Printre altele, faptul că o societate liberă are nevoie nu numai de afirmarea principiului individualismului, ci și de principii corective. Religia și autoguvernarea, de exemplu, sînt contraputeri la atomizarea societății. Comunismul nu ne-a colectivizat, după părerea mea, cît ne-a atomizat. De aceea se pune problema refacerii punților civice între cetățeni. …. Sînt un extremist de centru (expresia favorită a lui Radu Cosașu). (p. 145)
  • Mi-a plăcut întotdeauna să vîslesc împotriva curentului, să nu fac ceea ce e la modă (L.D.: asta cred că e o trăsătură bucovineană)
  • Cicero și Seneca au o relevanță pentru opțiunile noastre zilnice (p. 148).
  • Încerc să aplic ceea ce predic: moderația (p. 149)
  • Politica este văzută în România mai mult ca un mod de a te îmbogăți, de a fi corupt. (149)
  • Intelectualii tind să aibă în general o astfel de atitudine romantică, sîntem reticenți față de o critică (de natură pur tehnică) la adresa realității. E stilul literar de politică pe care-l combătea și Tocqueville. (p. 150)
  • Îmi displace în mod instinctiv agresivitatea și inapetența față de dialog (p. 152)
  • Nu-mi plac nici românii nevricoși care înjură țara și cultura (adesea din varii motive de refulație), nici cei care cad pe panta unui patriotism ieftin și de duzină, care nu duce nicăieri. (p. 153)
  • În momentul în care am citit cartea Jurnalul de la Păltiniș, am simțit o anumită chemare. Acea chemare m-a condus la ușa dlui Șora pe data de 20 noiembrie 1984. M-a primit în mod natural, ca și cum asta era menirea sa. Așa s-a cristalizat treptat pasiunea mea pentru filozofie, dar dl Șora m-a îndemnat să citesc și istorie, și literatură, ba chiar și economie (față de care eram mefient la acea vreme). Ne-am întîlnit săptămînal vreme de șase ani…. (p. 154)

Îndemnul la moderație făcut de Aurelian Crăiuțu încă așteaptă să devină principiu director în politica românească. (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Reclame