liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Arhive etichete: Beldianu Ghe.

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 370 Vineri 5 ianuarie 2018. Jurnal de licean prostuț (98).


Vineri 6 mai 1966. Astă noapte a fost frig în dormitor și dimineață mă dureau amigdalele. Azi s-a făcut deșteptarea la fără 10 și imediat am coborît toți la înviorare pe teren cu Beldianu Ghe. Am făcut alergare, exerciții, flotări (10) și tracțiuni la bară (6). Dimineața eram singur în dormitor cînd a venit Prandea la mine și-a început să mă dojenească ușurel.

Azi dimineață, Prandea ne-a comunicat o serie de ”reforme” ce se introduc acum la internat. În primul rînd, s-a satisfăcut o revendicare mai veche: ajunge apa la spălătorie. De acum trebuie ”păzită” spălătoria, adică să se facă de planton la spălătorie. Alte noutăți: se vor face grupe de învățătură: elevii slabi vor fi ajutați de cei tari. Deocamdată atîtea.

Semnul meu de bună purtare de pe obrazul stîng a început să dispară: A rămas doar o dungă (abia vizibilă) care va dispărea treptat și voi scăpa de ”rușine”.

Azi a fost iar o zi minunată. Întîiul mai a adus cu sine o vreme frumoasă care se menține și sper să se mențină și de acum înainte.

La școală, primele două oră am fost trist, posomorît, supărat chiar. Pentru ce și cum nu mai știu nici eu. La română, profesoara a citit operele cerute la maturitate, după programa apărută în ”Gazeta învățămîntului”. Apoi a ascultat puțin, fără să noteze și, în continuare, a predat despre opera lui Goga. După cîte am observat, profesoara mă cam fixează cu privirile, cîteodată, dar eu nu mă feresc…

Azi am fost la școală fără cravată (pentru prima dată) ba încă cu gulerul peste haină. În ora de fizică a fost cam jale. După ce-a ascultat-o pe Ursaciuc și a predat aproape toată lecția, m-a scos și pe mine . M-a pus să leg o bobină și să explic fenomenul ce apare; le-am încurcat însă. Cînd m-a pus să dau definiția tensiunii electromotoare, iar am încurcat-o. Cu atîta știință cred că nici 6 nu meritam (mi-a pus 6). Dacă-mi dădea o problemă luam și 8.

Pe la mijlocul orei de fizică a apărut Zăicescu și mă cheamă la Cabinet. Cred că m-am făcut tare galben, eram speriat. Am fost la Cabinet și i-am declarat cele întîmplate marți seara. Mi-a spus că am fost văzuți de doi bărbați și o femeie – care a reclamat. M-a întrebat cine a fost acolo și i-am spus exact așa cum a spus Toader. Cînd am ajuns la Theodora m-am încurcat și nu știam cum să-i zic, căci nu-i știam numele mare. Am zis numai Theodora dintr-a XI-a… ”Cum mă nu știi? Aceea cu care vorbești tu! Cea care-ți place ție!”. De unde-o fi ajuns la concluzia asta oare? I-am zis categoric că nu vorbesc cu nimeni. În timp ce dădeam explicații îmi mai aduceam aminte de cîte ceva și zîmbeam sau rîdeam. Zăicescu era și el bine dispus și zîmbea… S-a purtat destul de frumos cu mine. Mi-a spus că l-a supărat tare faptul că l-a mințit Gherasim și și-a cam pierdut încrederea în el. El era informat dinainte și a vrut să-l verifice. Nu este de acord cu faptul că Toader vorbește cu Natalia. Mi-a spus două vorbe cam usturătoare pentru Toader: ”Spune-mi cu cine te-nsoțești, ca să-ți spun cine ești” și ”După sac și petică”. Concluzia lui Zaiciu: ”N-a găsit el o elevă mai eminentă? Măi, măi!”. Pe coridor mi-a mai spus: ”Îmi pare tare rău că tocmai Gherazim a fost acela care le-a acoperit și le ținea de după gît zicînd: ”Las că nu ne vede” (cînd a trecut Zăiceasca pe-acolo). Mi se pare că acela eram tocmai eu… În pauză, l-am așteptat pe Toader să vină de la educația fizică și i-am povestit tot, de-a fir-a-păr. Nu s-a simțit prea bine cînd a auzit expresia: ”Cum îi sacul, așa-i și PETICA”… L-am întîlnit și pe Piecnița. Acesta era hotărît să nu spună nimic și să nege faptul că a fost cu noi. L-am sfătuit: ”Tu nu fi prost și spune tot, în afară de…”. Au apărut și Theodora și Rodica Rusu și mi s-au spovedit ce-au mai pățit. Au dat și ele declarații lui Zăicescu și, mai presus de toate, și dirigintei mele!

Ora următoare aveam latina. Numai bine ajung în bancă și peste cîteva minute apare diriginta: ”Druguș, vino-ncoace; i-ați și hîrtiile să ai pe ce scrie. Clasa s-a mirat tare cînd a văzut că mă tot cheamă să dau declarații. M-a dus în sala de cor și m-a pus să dau declarație ce și cum s-a petrecut. Nu mă așteptam să se poarte așa frumos cum s-a purtat cu mine și mi-a crezut tot ce i-am spus. Principala noastră vină e c-am întîrziat pînă la ora 22 și-am făcut scandal pe stradă la ore tîrzii. Cînd a trecut pedagoga nici prin cap nu ne-a trecut s-o salutăm, ci – veseli fiind – ne-am continuat activitatea. Am făcut o declarație pe o pagină: ”Subsemnatul Druguș Liviu, elev în calsa a X-a E declar următoarele în legătură cu cele întîmplate în seara zilei de 2 mai. A fost o întîlnire prietenească și-au fost Cutare și Cutare. Totul a început pe la 7-8 și din discuție în discuție timpul a trecut de ora prevăzută în reguulament. Probabil am rîs și am discutat cam tare, ceea ce a atras atenția. Cînd ne-am despărțit se făcuse deja ora 10”. Diriginta n-a fost de acord cu cele sublimiate și-am mai făcut una. În cea de-a doua am specificat că ”n-a fost vorba de o reuniune în casa cuiva, ci am stat tot timpul în fața blocului”. (L.D.: Am păstrat prima declarație, și – de dragul adevărului – o reproduc integral, aici: ”Declarație/ Subsemnatul Druguș Liviu, elev în clasa a X-a E, declar următoarele în legătură cu cele întîmplate în seara zilei de 2 mai. / A fost o întîlnire prietenească și-am fost cîțiva băieți și mai multe fete. Băieți am fost trei: eu (X-E), Toader Gherasim (X-D) și Piecniță (X-F). Fetele erau: Ieșan Natalia (X-F), Hasna Lucia (X-F), …. Theodora (XI-C), Popescu Felicia (X-D), Rodica Rusu (X-F), Popescu Elena (X-F)./ Totul a început pe la orele 7 – 8 seara, și din discuție în discuție a trecut timpul fără să ne dăm seama că a trecut de ora prevăzută în regulament. Probabil am discutat și am rîs mai tare, ceea ce a atras atenția. Cînd ne-am hotărît să mergem pe la casele noastre era în jurul orei 10. Semnat: Druguș Liviu (L.D.: cu semnătura mea – litera D fiind formată din trei triunghiuri din care două triunghiuri în opoziție, pe verticală).

La limba latină profesoara a întrebat: ”Druguș, s-a întîmplat ceva la voi în clasă?” Eu: ”Nu… nimic deosebit”. Profesoara: ”Bine, stai jos”. După mine, au fost chemate jos Nichiforel M și Nichiforiuc Geta.

În pauză colegele m-au asaltat cu întrebări, dar n-am vrut să le spun. În ora de latină, hop! Primesc un bilețel prin Puha. Am crezut că-i de la Lucia (Nenati), dar cea care se iscălea era Lia (B.M.).  M-a întrebat de ce m-a chemat diriginta. (indiscreție). I-am răspuns că îmi pare rău, dar nu-i pot spune; poate în pauză. Semnat, Liviu. La care Lia îmi scrie: ”Dacă-i secret militar…”. În ora de matematică a insistat să-i spun. I-am scris pe o foaie de carnețel toată povestea (am încredere în tine). La sf orei am primit răspunsul: ”Îți mulțumesc. După ce-am fost la film, fetele ne urmăresc. Cînd te uiți la mine, fetele rîd”. Cu asta am terminat-o pe ziua de azi.

În ora de matematică nici n-am știut ce se discută la tablă. Am scris bilețele și o c.p. la Cartea prin poștă (Am cerut ”Romanul unei adolescente” de Dieter Noll – 15 lei). Deci în ora de geometrie am avut ocupații serioase. Hrișcă m-a observat însă; nici n-aveam caietul la mine. Cînd mai erau 5 minute pînă să sune de ieșire îl aud strigînd: ”Druguș!” și-mi face semn să ies la tablă. Eu, care aveam un 7, nici prin cap nu-mi trecea să mă asculte și încă tot la geometrie. Mi-a dat următoarea problemă: ”Dintr-o sferă cu raza R cîte sfere se pot face avînd raza jumătate din cea a sferei mari?”. La internat nici nu m-am uitat prin geometrie, ce să mai spun? Eram aiurea cu totul. Am judecat însă un pic, am aplicat o formulă pe care-am prins-o din clasă, întîmplător, și am scos cămașa curată! M-a mai întrebat două formule și mi-a pus un 7.

În pauză m-am mai întîlnit cu ”restul lumii” și ne-am confruntat declarațiile. Erau cu totul diferite și te apuca rîsul văzînd în ce situație (dramatică) sîntem. Sînt și eu curios să văd sfîrșitul acestei chestii care e compusă dintr-o mare, mare tîmpenie.

La limba rusă s-a făcut recapitulare pentru teză și toată ora ”nici n-am fost în clasă”. Cînd ne-a dat drumul  acasă, B.M. a ieșit înainte; aveam chef și eu să merg cu ea pînă în oraș. Am ieșit și eu după ea dar…. m-am răzgîndit. Am sesizat că și ea ar fi vrut să mergem împreună. În loc să meargă pe str. Călărași a luat-o pe Bogdan Vodă (ca să o pot ajunge). Dar eu mi-am continuat drumul la interrnat…

După ce-am luat masa am ieșit cu Toader în grădină și-am mai reflectat asupra evenimentelor ce ne năpădesc acum. Am ieșit apoi și prin oraș. Am stat o bucată pe o bancă-n parc. A venit Costică Lungu și Vasile Buraciuc care ne-a povestit și el din pățaniile lui.

La 3.30 am revenit la internat. Toader a luat un chibrit de la Costică, a scos toată ”arhiva” (scrisorile de la N.) și i-a dat foc. S-a gîndit să nu aibă repercursiuni dacă i le găsește acasă… De la 3.30 la 5 am scris în Jurnal. În pauză nu m-am mișcat de-aici și-am scris tot timpul. Aveam și ce. Am început să ne temem de o eliminare și asta-i foarte posibil. Acum, cînd știu atîția profesori  e cam grav (Zăicescu, Ruscior, Buculei, Hlinschi și cine mai știe cîți).

De cînd a început să vorbească cu N., Toader nu mai scrie nimic în jurnal. A lăsat-o baltă… Mie unul îmi pare rău. (Se teme…).

Azi era vorba să se meargă la baie dar numai cu 28 cîți s-au înscris nu se poate așa ceva.

În pauza de 7 am luat-o cu Toader pe asfalt, apoi am venit și-am stat pe hipodrom. Discuția la ordinea zilei: aventura de la ”miezul nopții” de pe data de 2 mai și urmările ei. Împreună cu Toader am mai făcut o declarație (cerută de Zăicescu). Haiuță a început  s-o facă pe-a răpănosul cu mine, dar puțin îmi pasă. În seara asta a venit apă la spălătorie și-am făcut o baie …. ca aceea!

Sîmbătă 7 mai 1966. Dimineața m-am sculat la 5.20 și apoi am urcat în meditație.

Azi este iar o zi foarte frumoasă. În special diminețile astea sînt fermecătoare. Azi dimineață s-a făcut o înviorare, dar eu eram deja în meditație.

La școală – datorită faptului că a trecut cam mult timp de luni – nu ne-am mai agitat atît. La istorie trebuia să avem teză, dar a venit diriginta ieri și a spus că s-a amînat deoarece fetele trebuie să facă repetiții la balet. Ora asta n-a ascultat, ci a trecut mai departe la ultimele evenimente din cadrul celui de-al doilea război mondial. Imediat după ora de istorie a venit ”ordinul” ca cele 17 fete de la balet să se adune în spatele școlii unde se va face o asamblare. În orele următoare (latină, fizică, chimie) am fost numai 22 în clasă. A fost liniște și s-a putut lucra foarte bine cu cei rămași. Lia m-a întrebat: ”Liviu, dai la latină?” Eu: ”dau!”. Cu toate că abia azi dimineață am încercat să mă uit prin latină și peste cele cîteva traduceri căpătate, totuși am îndrăznit să mă anunț. Imediat cum m-am anunțat, baba m-a și luat în focuri: ”Băiete! Ai avut timp să înveți cu ieșirile tale nocturne pe teren?”. Ce-aveam să zic: Am tăcut și am regretat faptul că am făcut-o lată și – mai ales – că au aflat toți profesorii. Acum au cu ce să mă sîcîie și nu-mi place deloc. Acum știu toate fetele din clasă cele întîmplate și încă cu amănunte. Au aflat de la fetele din F (!!!). (Teleagă Viorica, Popescu Felicia, Nichiforel M, Cupșan E., Puha E., Băimăcean, Grijincu și poate mai multe de la noi din clasă știu!).  În fine, am ieșit în fața clasei și a babei de latină. L-a început m-a pus să traduc un text de pe trimestrul I, dar eu – prost! – i-am spus că am pregătit Caesar. Nu mi-a dat să traduc cine știe ce, dar m-a pus să analizez, și-aicea am rupt-o. Le-am încurcat bine (pe lîngă toate mai și zîmbeam). Deoarce 17 dintre ”suflători” nu mai erau, am rămas fără nici un sprijin. La urmă, baba s-a convins ce și cît știu și mi-a zis: ”Băiete, pentru cît ai știut azi nu-ți dau mai mult de 4. Deci, pentru trimestrul II – media 4! Va trebui să-mi dea un 5 pe trimestrul ăsta și n-am treabă cu nimeni. La chimie, deoarece au lipsit atîția, n-a ascultat, dar nici n-a predat. Am făcut primele patru probleme de la ”Aluminiu”. Am făcut și eu una  și m-am descurcat destul de bine.

În ora asta am intrat într-o încurcătură tare caraghioasă și comică în același timp. Azi nu am primit și nici nu am scris vreun bilet către Lia. Deodată, Puha îmi întinde un bilețel. În loc de Liviu (la destinatar) era scris Druguș. Scrisul era cel cunoscut; împătureala – aceeași. Conținutul – cu mici excepții – corespundea cu problemele ”arzătoare la ordinea zilei”. Imediat i-am trîntit un răspuns și i l-am dat lui Puha. Aceasta, văzînd că-i pentru L. s-a mirat. Apoi mi-a explicat și am înțeles toată festa. Biletul era de la Cupșan (s-a băgat pe fir, fără nici o rușine) și nici nu i-am răspuns.

În pauză, m-a chemat Zăicescu la Cabinet și m-a rugat să-i fac rezumatul de la lecția ”Excreția” pe săptămîna viitoare. La fizică, tot n-a ascultat și am făcut toată ora probleme. La franceză n-am mai rămas de teamă să nu mă mai țină pe la vreo conferință și m-am dus la internat la 12, am luat masa, apoi am mers cu Toader în oraș. Am stat pe la autogară cu el ca să plece acasă. Acolo am stat și cu Lazurca Aurel (clasa XI-a A, Lic. 2, din Grănicești, navetist). Mereu umblă cu texte comice care te obligă însă să fii atent. Iată unul: ”Îți aduci aminte cînd am fost la vînătoare și-am împușcat 5 iepuri dintre care 3 au fugit și doi au scăpat. Apoi am luat iepurii și-am mers acasă, am făcut un foc mare; pe plită fierbeau vreo 10 oale: 6 cu gura-n jos și 4 cu fundu-n sus. După ce-au fiert iepurii, am început să mîncăm. El a început să rabde, iar eu mă uitam la el cum rabdă… etc etc.

Toader a plecat acasă cu cursa de 2.10, iar eu am stat cu Ghe Andrișan pînă la  trei fără 10 cînd a venit Mircea de la Suceava. Mi-a dat 55 de lei și mi-a dat și grijă să-i pun pe cec. M-am dus imediat la filmul ”Vanina Vanini”, prod RDG, la 7N. Pe la mijlocul filmului aud pe cineva strigînd la ușă: ”Druguș! E în sală?” M-am dus și era Mircea. Mi-a zis că are control la geantă și că are ceva plus. Mi-a dat vreo 75 de lei, și i-am dat 50 înapoi. Azi era îmbrăcat în uniforma cea nouă, bună și-i stătea foarte bine. Filmul mi-a plăcut prin acțiunea lui și prin tematică. După film am ieșit cu Leonte Gheorghe (cl X-A, Lic 2, din Arbore) și-am mers cu el la un magazin de lenjerie  (mi-am cumpărat o cămașă bleu de 57 de lei, mărimea 36 II). Am plecat cu Gigi Andrișan în ”Grădina de tir”. Pe stadion se făceau repetiții pentru programul de mîine. Am stat un timp și-am văzut ”luptătorii” și pe cei ce făceau baie în bazin, apoi, neavînd ce să fac, am luat-o spre internat. Era ora 6 și Prandea  avea de gînd să facă meditație. Ca să nu mă plictisesc la internat am pornit-o prin oraș. Deoarece aveam de gînd să nu vin la masă la ora 7, m-am ”alimentat” din banii mei (o franzelă împletită de 2 lei, o ciocolată de 2 lei, o gogoașă și două înghețate de 2 lei (în această ordine). Total, cca 10 lei. În oraș mi-am cumpărat nr. 17 al revistei ”New Times” și am intrat la librărie să-mi cumpăr o carte, care-o fi. Am găsit cărțulia ”Scrieți mai bine, vorbiți mai bine românește” de Ioan Roman (4 lei). M-am dus în parc și am citit pînă la 7.30. Cartea este extrem de interesantă și foarte practică. Oricine poate învăța multe din ea…. Aveam de gînd să merg la internat dar pe drum m-am întîlnit cu Halip Florea și C. Atănăsoae care mergeau în pas cu-n pluton de grăniceri. Am făcut un stop și-o stînga-mprejur și m-am alăturat lor. Am mers cu ei pînă-n ”grădina de tir” pe stadion. Am intrat toți trei în tribună, printre elevii coriști de la Liceul nr 1. Botnar era foarte drăcos în seara asta. L-a luat la box și la înjurat pe-un ”șmecher” din oraș care nu vroia să stea jos. Am asistat la corurile liceului 1, dansurile flăcăilor de prin satele din împrejurimi, apariția plutoanelor de grăniceri și soldați, scandarea de lozinci – toate bineînțeles în repetiție. Toți au așteptat să vadă baletul. Acesta s-a dat la urmă și a ieșit destul de frumos. Toate fetele erau îmbrăcate în rochițe de tifon, fără mîneci și au dansat destul de bine (Valsul ”Valurile Amurului”). La urmă, din trupurile lor s-a scris PCR.  Era un ansamblu de 150 de fete, majoritatea din clasele a X-a. După asta, lumea a început să se care acasă. La plecare soldații au dat două rachete luminoase către răsărit. Am plecat cu Florea Halip la internat. Se făcuse 10.30 și pînă la internat am ținut-o într-un galop și-un pas întins. Am intrat în dormitoare unde am avut surpriza să aflăm că s-au eliberat dormitoarele 4, 5, 7 și 11! Văzînd asta, am luat-o cu Florea în oraș, dar în parc ne-am întîlnit cu diriginta Ruscior. Noi: ”Bună seara!”. Ea: ”Unde mergeți?” Noi: ”La grădina de tir să vedem ce mai e…”. Ea: ”Duceți-vă și vă culcați!”. Bucuroși c-am scăpat cu-atîta am pornit-o spre internat. Aici, la ora asta tîrzie, Țopa (bucătarul) s-a sculat și ne-a dat masa. Pe la 11 eram deja foarte sătul. În dormitor am avut noroc să dorm singur în d. 8. Am făcut, mai întîi, o baie bună, mi-am spălat ciorapii, am făcut sport, mi-am aranjat hainele pentru dimineață, să le am la îndemînă și pe la 12.30 am adormit și eu, destul de obosit.                       (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Reclame

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 356 Vineri 22 decembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (84).


Trimestrul III, clasa X-a, anul 1966. Aveam 16 ani. Peste 500 de pagini de caiet au fost dedicate acestui trimestru. Excesiv sau nu, interesul pentru detalii se concretizează, acum, în eventuale prețioase și necesare indicații regizorale pentru un posibil film ”de epocă” (sau, dacă vreți, de dictatură reînnoită și revigorată pentru încă un sfert de secol). Evident, numele proprii din jurnal și numele autorului Jurnalului nu contează și nu sunt punct de reper pentru o eventuală frescă cine(ma)tică. Cred că un viitor tânăr regizor de filme ar putea să-și facă ”mâna” alegând ca temă de lucrare de licență sau disertație nedumeririle și incertitudinile unui copil adolescent în fața unui viitor ce se colora, succesiv, dar naiv și ambiguu, în roz și negru. Eventual, filmul ar putea fi axat strict pe ”treimea temporal-terestră” formată din al treilea trimestru din anul trei de liceu. A nu se înțelege că adolescenții de azi ar avea doar certitudini și împliniri. Doar locul de desfășurare a acțiunii nu poate fi și nu trebuie schimbat.

Duminecă 27 martie 1966. Dimineața m-am sculat la 5.30, m-am echipat, am îmbucat ceva, mi-am închis valiza și-am stat în casă pînă ce a venit autobuzul. Deoarece afară se menținea vremea rece mi-am luat paltonul și mănușile și prevăzînd că la amiază va fi înnourat mi-am luat și galoșii. Cursa a venit cu un pic de întîrziere și m-a luat de la poartă. Pînă la Siret am stat în picioare, iar de aici încolo am avut un loc lîngă Atănăsoae C-tin. Cu acesta am discutat o mulțime de fleacuri de prin vacanță și despre școală. În sf. am ajuns la Rădăuți la 8. I-am dat 5 lei șoferului care mi-a părut că rîde de naivitatea mea (5 lei). Mi-am transportat cam cu greu valiza și servieta pînă la internat. Aici am fost primul sosit și Tanța m-a asigurat de asta. Pe urmă au venit burlenii (L.D.: adică cei din satul Burla). Beldianu Ghe. mi-a întins mîna, iar eu am răspuns tot cu strîngere de mînă…

Cum am sosit la internat am putut vedea unele transformări făcute în timpul vacanței. Astfel, s-au făcut toate reparațiile necesare la dulapuri, uși, podea, cuiere, sobe etc. Deoarece paturile nu le-au reparat, și cum al meu era cam paradit, mi-am ales unul bun, drept (Andriciuc). Mi-am bătut belciugele în dulap și imediat mi-am aranjat lucrurile pe raft sau mai jos. Făcînd treaba asta cu îndemînare am terminat în mai puțin de 15 min. După asta am halit ceva, am încuiat totul și am ieșit în oraș. Un fapt demn de remarcat: pedagogul Țopa era tuns la zero și nu-i prea stă. Mi-a dat una dintre fotografiile făcute de mine în biroul lui Ciupic (4 lei). În oraș n-am putut face prea multe cumpărături, afară de două numere din ”New Times” și pe lîngă asta gogoși, mere, semințe. Cum mă plimbam de unul singur m-am întîlnit cu Stelu apoi și cu dl Ruscior (i-am înapoiat banii). Plictisindu-mă destul de tare am rulat prin tot orașul, am venit și pe la internat să văd cine a mai sosit, dar degeaba – tot singur eram. Pe la 10 m-am dus la cinema ”7 Noiembrie” și-am intrat la matineu. Am văzut vreo patru filme dintre care ”Școlarul din clasa I-a” a avut o acțiune mai bună. A urmat apoi ”Ajutor, mă-nnec!” și ”Prezentarea operelor de artă din Mexic din epoca precolumbiană”. A rulat și-un film chinezesc f interesant și instructiv despre cucerirea Everestului.

După film, în jurul orei 12 am venit la internat, am plătit la casierie (325 lei) după care am mai pierdut vremea pe la internat.

Vremea e deosebit de frumoasă astăzi, cerul e de azur, iar zăpada care a căzut ieri a fost absorbită de pămînt. Pămîntul aburește și se usucă. Totuși, predomină un aer rece, înșelător.

Pe la vreo două am ieșit din nou în oraș. Pe la C.F. (L.D.: C.F. = Calea ferată) însă m-am întîlnit cu Toader care venea la internat ajutat de frate-su Vasile. M-am întors și eu din drum, ne-am mai aranjat o dată și-am plecat tustrei în oraș. Ne-am luat bilete la ”7N” și de la 2.30 am văzut filmul englezesc ”Femeia în halat”. Cînd am ieșit de la acest film și mi-am formulat părerea am socotit că e un film foarte bun, educativ. Acțiunea a fost o dramă dureroasă în unele locuri, însă a avut și momente comice. M-a bucurat că sfîrșitul a fost foarte bun, împăcînd pe cei mai mulți. După film am luat-o iar lela prin oraș. Acum ne-am mai întîlnit și cu Lungu Arcadie care a avut inițiativa de a merge cu taxiul la internat. Am mers foarte țanțoși și ne-am cocoțat în taxi. Lungu a plătit 5 lei pentru toți. Rîzînd, spuneam că n-a avut nici un farmec pentru că nu ne-a văzut nimeni coborând din taxiu…. Deștepții de noi am uitat că am plătit și dusul înapoi, și de la internat pînă în oraș am mers pe jos. De cum s-a înserat și pînă pe la 8 ne-am tot plimbat prin oraș, numai noi doi (eu și Toader) pînă am amețit și ne dureau grozav picioarele. M-am întîlnit prin oraș cu o mulțime de colege vesele și nu știu de ce m-am închis în mine, într-o tristețe nedeslușită. Toată seara am fost melancolic, pesimist. De ce am eu uneori astfel de stări nu-mi pot explica. Știu însă că sînt o fire destul de închisă și mă întristez pentru nimic.

De la 8 la 10 am fost cu Toader la film la ”Unirea”. Am văzut filmul de producție democrat-germană ”Catifeaua neagră” – spionaj. Între jurnal și film a rulat o completare (sovietică) intitulată ”Nomazii” – un adevărat documentar despre viața djighiților care, în condițiile de azi, au ajuns  în mare parte actori de circ.  Azi mi-am dat seama de ce începe filmul de la ”7N.” cu ½ oră în urmă față de cel de la ”Unirea”. Pentru că se dă întîi jurnalul la ”Unirea”, apoi același jurnal poate fi prezentat o jumătate de oră mai tîrziu la ”7N”. Cînd am ajuns la internat am aflat că a venit un elev nou de la Suceava: Zaharia Florea cl. X-a reală (poamă!).

Luni 28 martie 1966. Astă noapte am dormit într-un pat cu Toader și am dormit amîndoi foarte bine. Dimineața ne-a sculat Prandea. Pînă pe la 7 m-am plimbat cu Toader prin împrejurimile internatului. Am luat în primire – ca de obicei la fiecare început de trimestru una cutie, una pătură și două cearșafuri. La 7.30 s-a servit masa. Acum însă sîntem foarte puțini. De la Liceul nr 2 eram doar vreo zece elevi. La masă s-a completat numai o jumătate de rînd. Am plecat la școală cu ”tradiționalul” și formalul rînd ce se destramă imediat după poartă.

Azi e, de asemenea, o vreme tare frumoasă și-am mers la școală fără palton, fără flanea și fără galoși.

La școală merg – ca întotdeauna – împreună cu Toader (Costică Lungu a venit abia azi, direct la școală, la ora a doua). La școală domnea o atmosferă de oarecare indiferență față de prima zi de trimestru. Cel puțin așa am observat eu – scepticul.

Prima oră din acest trimestru a fost limba latină, draga și scumpa mea limbă latină, n-aș mai vedea-o-n ochi… Profesoara a încercat să controleze acele caiete de gramatică ce trebuia să le alcătuim în vacanță. La protestele vehemente ale unor grupuri de fete, baba s-a răzgîndit. Totuși, a controlat caietele elevelor bune, iar noi – cei mici – am scăpat. La discuțiile ce le-a mai iscat profesoara n-am luat parte deoarece am fost zguduit mereu de o tuse necruțătoare. Tema pe care am avut-o pentru azi s-a amînat pe miercuri.  Ora doua: ec. politică. Economul – f vesel și bine dispus – ne-a chestionat pe larg, în prima jumătate de oră, despre felul cum ne-am petrecut vacanța și în special cum am petrecut acele zile la Iași, întrebîndu-ne ce-am înțeles din cele vizitate. Cum noi n-am prea înțeles multe, ne-a explicat el (statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, scenele de pe cortina Teatrului Național care reprezintă cîteva momente din ”Infernul” lui Dante etc.). În a doua jumătate a orei a făcut, normal, predarea lecției noi. La muzică s-a făcut mai puțină muzică și mai multă diriginție. Diriginta ne-a dat carnetele cu notele și mediile trecute-n ele. Apoi – ca de obicei în prima zi – cum ne-am petrecut vacanța și altele. M-a pus pe mine să povestesc cum a fost excursia la Iași și a mai completat și ea. S-a făcut analiza situației la învățătură. Media generală a clasei în trimestrul II este de 6,71, mai mică decît pe primul trimestru. La sfîrșitul orei a mai făcut un pic de muzică și ne-a dat să conspectăm noi o lecție. La chimie, baba a și ascultat cîteva eleve dînd note cam mici în raport cu cunoștințele lor. Ne-a predat în continuare Aluminiul și, la predare, mi-a pus și mie cîteva întrebări (care sînt halogenii etc). La ed fizică nu s-a făcut nimic.

Deoarece sala este în reparație, profesoara ne-a dat liber. Eu am rămas singurul boy din clasă și n-aveam chef să mă simt prost… Mi-am luat șapca și-am plecat în oraș să fac ceva cumpărături. Mai întîi mi-am cumpărat o șapcă nr 55 (37,25 lei). Apoi am cumpărat un caiet de 10 lei (cu linii) pentru Jurnal și mi-am pus ”potcoave” la pantofi (2 lei). Pe lîngă asta m-am mai înfundat cu gogoașe și alte sifoane – cît mai am bani, c-apoi…

Cînd vroiam să mă întorc la școală m-am întîlnit cu Mircea. A venit la Sfatul Popular la tov. Romenco. Partea proastă e că nu știa la ce cameră stă. M-am oferit să i-o caut eu. Am întrebat pe-un tovarăș și mi-a arătat camera 6. Mircea s-a dus imediat acolo, iar eu m-am întors la școală. Am ajuns numai bine la unu și zece cînd suna de intrare. Am avut ora de engleză. Pop a întîrziat un pic (vreo 20 min). În oră s-a ocupat de facerea abonamentelor la revista ”Tribuna” (avînd în vedere că este prieten cu redactorul șef). S-au făcut vreo zece abonamente din care nunai două la reală și restul la noi în clasă. Eu am motivat că sînt abonat la S.T. (Scînteia Tineretului). A fost foarte comic momentul cînd Pop a întrebat: ”Grămadă pe unde este?”, iar Cezar s-a sculat solemn în picioare și a declarat:”Eu sînt din Grănicești!”, iar clasa a izbucnit în hohote de rîs spre marea ciudă a lui Cezar. Restul orei Pop ne-a povestit despre învățatul în timpul somnului, procedeu pe care l-a găsit într-o publicație sovietică în limba engleză. Așa a trecut ora și n-am mai luat lecție nouă.

La internat s-au făcut unele schimbări ameliorative. Deoarece sîntem așa puțini a pus mesele pătrate colț în colț formînd două șiruri. De acum stăm cîte 4 la o masă. Pe fiecare masă sînt căni cu apă, solnițe, scobitori. Pîinea ne este servită de Țopa în farfurii și este tăiată felii. Mai bine decît ar face astfel de îmbunătățiri ar servi mai prompt și fără scandal și-ar da mîncare mai multă și mai bună. După ce-am luat masa am hotărît să mergem la film la Unirea. Toader avea biletul de la Zăicescu semnat și m-a scris și pe mine pe bilet. Se făcuse ora trei și la cinema nu mai erau locuri. A trebuit să așteptăm seria următoare de la 4 la 6. N-a fost jurnal și filmul a durat exact două ore: ”Tom Jones” – prod. engleză. La început m-a enervat foarte mult deoarece era mut. Asta era doar prezentarea. Filmul a fost foarte bun, comic și destul de real. Faptul că s-a terminat cu bine și bietul Tom, cu mare succes la femei, s-a reîntors la Sopho Western m-a bucurat foarte mult.

Pe la vreo 6.30 am ajuns și noi la internat. Am încercat să-i explic lui Prandea situația creată, dar ”n-are ce ne face”. De-o bucată de vreme am prins o vorbă pe care o folosesc des: ”atîta pagubă”. Așa că: ”Atîta pagubă!”.

După asta m-am apucat cu mare rîvnă să-mi copii la latină sumarul de gramatică pe care l-am avut pentru vacanță.

Azi a lipsit de la școală Gozec Victor. Toată ziua tușesc grozav. Halip, de asemenea, tușește și are dureri în gît. A fost la doctor și i-a dat concediu pe vreo săptămînă + încă vreo trei zile după ce se va face sănătos. Azi a plecat acasă și la școală mă voi simți tare stingher. Acum sîntem doar trei băieți în clasă. Cînd mă plictisesc, merg în D.

Pînă seara nu mi-a ajuns timpul să-mi scriu măcar jumătate de caiet. Trebuia să fac o temă la limba română dar nu mi-a mai rămas timp pentru asta… Seara, la dormitoare, am făcut o baie f bună după care am adormit imediat.    (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!