Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 378 Sîmbătă 13 ianuarie 2018. Jurnal de licean prostuț (106).

Luni 23 mai 1966. Dimineața mi-am prelungit somnul după ora 6 și m-am conofăit prin dormitor pînă la 6.45.

Pînă la 7.20 abia am reușit să citesc o dată la economie. La restul obiectelor sînt mort – și azi e pericol de extemporal la trei obiecte!

Cînd plecam la rînd, a venit directorul Viforeanu și a anunțat că elevii Liceului 1 vor merge ”în excursie” la Gura Humor. Mă gîndeam pe drum: cum ăștia de la Liceul 1 pot face excursie în timpul săptămînii, iar la noi la școală nu e nimeni care să ia asemenea inițiativă? Dar numai bine am ajuns la școală și mi-am pus servieta în bancă, că și vine diriginta foarte bucuroasă. Ne-a anunțat că astăzi nu se face învățămînt (ce pleașcă!) și mergem cu toții la Păltinoasa. Prima oră aveam latina. A venit baba numai să facă liniște și să ne dea indicații pentru drumeție. Pe la 8.15 a sunat de ieșire, toată lumea a ieșit afară și ne-am îmbarcat în camioanele ce așteptau în fața școlii. Eu am nimerit într-un camion ”Carpați” unde erau mai puțini elevi și eleve. Erau băieții din X-a E + Lavric, Gușul, Andrișan, Tanasă, Rusu și Bădeliță (din D).

Am avut următorul traseu: Rădăuți, Marginea, Clit, Arbore, Solca, Cacica, Vf. Dealului, Pîrteștii de Sus, Păltinoasa. De la Pîrtești la Păltinoasa am avut cîteva serpentine destul de frumoase. Aproape tot drumul am cîntat cu ceilalți băieți (Magopăț, Andrișan) tot soiul de cîtece populare. A cîntat și Doina Coroamă. Cînd vedeam cîte-o fată  – Țoc! Cînd treceam printr-un sat mai aproape de Păltinoasa am început să strigăm ”Hai Metalul” și ”Huooo Minobradul”. Am făcut și repetiții la URA. Se cutremurau văile de strigătele noastre. Am văzut multe peisaje montane minunat de frumoase și pline de sălbăticie. Noi, ”cantatorii” am cam răgușit pînă la Păltinoasa. (”Doamne, negri mai sînt norii/ Hai Dunărea mea/ Toamna cînd pleacă cocorii/ Hai Dunărea mea/ Doamne negri mai sînt munții/ Hai Dunărea mea/ Toamna cînd pleacă recruții/ Hai Dunărea mea”). În sfîrșit, am ajuns la Păltinoasa, albi de praf și destul de osteniți. Am intrat mai mulți elevi la o casă unde era o fîntînă. Gazda – femeie de la munte – a fost foarte mărinimoasă cu noi. Ne-a adus căni să ne spălăm și-un ștergar curat să ne ștergem.

După ce ne-am mai odihnit un pic pe marginea șanțului, aprovizionîndu-se fiecare cu flori și ramuri de brad am primit instrucțiuni ce și cum trebuie să procedăm. Vom sta înșirați cîte doi pe marginea șoselei, iar cînd vor trece conducătorii (de la Cîmpulung înspre Suceava) va trebui să ovaționăm (URA!), să batem din palme și să agităm florile. Pînă una alta, adică pînă să vină coloana de mașini am avut timp să sporovăim mult (căpătasem chef de vorbă) fiind vesel și destul de spiritual (cu Pușa Iftodi, clasa X-a A + o fată dintr-a IX-a A, cu Doina Coroamă – o oglindă, cu Nenati care era împreună cu Melexina, dar cu ”ea” n-am mai vorbit ș.a.m.d.). Fetele din clasa noastră au venit cu autobuzul și ne-au invitat și pe noi cei patru băieți să urcăm în autobuz (la întoarcere). Burciu Rodica din Dornești a povestit că aseară tov Nicolae Ceușescu a  sosit la Dornești, și a coborît din trenul său. O fetiță l-a făcut pionier, iar el i-a urat să aibă numai note de 10. Pînă la ora două am avut tot timpul să răgușesc serios și, totodată, să-mi vină foame.

În sfîrșit, a trecut coloana de mașini în frunte cu mașina tov. N. Ceaușescu și a celorlalți doi conducători. S-a strigat ura și s-a bătut din palme (elevii însă erau cam timizi) A urmat apoi același convoi de 30 de mașinuțe cu tot felul de ștabi. Cum s-a terminat trecerea șefilor toți ne-am repezit la autocamioanele noastre. Halip N. s-a dus la autobuz, dar nu l-a primit baba (diriginta) și era cît pe-aci să rămînă pe-acolo. La întoarcere parcă n-a fost așa vesel. Am avut conflict cu cîteva fete dintr-a X-a B și-am ajuns pînă la bîrfe și injurii, apoi le-am lăsat în plata domnului. S-a cîntat, dar mai puțin. Eu am stat lîngă Rodica Fetcu dintr-a X-a B și ne-am ținut de mînă. Fetele din B m-au și botezat Șexpir (Shakespeare, of course). Pe la 15.30 am ajuns la școală. Ne-am luat cărțile și-am venit la internat foarte amărît, prăfuit și flămînd. După mine au mai venit Gherasim și Lungu care-au venit prin Ițcani, tot mereu pe asfalt, cu o camionetă deschisă. După ce ne-am spălat și ne-am răcorit am luat masa pe la 4. Prandea, înțelegîndu-ne, ne-a dat voie să dormim pînă la 4.30. Eu cu Costică și cu Toader am mers în trifoi, ne-am dezbrăcat la piele și pînă la 5 făr-un sfert am făcut plajă.

Apoi am ieșit cu Toader în oraș. El a scos niște bani de la CEC, apoi am halit cîte-o prăjitură (cea preferată, cu frișcă, de 2.50) și-un suc, apoi am plecat la stadion unde de la 5 a început meciul dintre ”Metalul” Rădăuți și ”Minobradul” Vatra Dornei. Prima repriză am văzut meciul, fiind cu capul înăuntru și cu picioarele în afară (sub gard). Apoi am intrat în tribună, unde-am dat ochii cu Hamza (Prandea); s-a uitat urît la mine și atît. Meciul s-a terminat cu 2-0 pentru Metalul. Cînd m-am dat jos, am sărit de pe tribună și mi-am agățat arătătorul de la mîna stîngă într-un cui; mi-a rămas pielea acolo.

La 7 am revenit la internat. Pe drum l-am ajuns iar pe Hamza și, ca la o comandă, ne-am întors. După masă, deoarece nu era lumină în meditație, ne-a dat drumul la dormitoare. A fost și directorul Botez pe-aici. Seara am adormit pe la 10, după o baie bună + sport.

Marți 24 mai 1966. Dimineața m-am sculat la 5 făr-un sfert, m-am spălat, apoi m-am pus pe treabă. Am periat îndelung și amănunțit haina și pantalonii. Zilele astea n-am prea avut grijă de Jurnal și-am cam rămas în urmă. De la 5.15 la 7.30 am scris încontinuu și abia am ajuns pe sîmbătă seara.

Azi a fost iar o zi frumoasă, deci foarte cald. În consecință, nu mi-am mai luat haina, ci doar bluza cea albastră care, după cîte știu eu, face parte din uniforma băieților.

La limba română fetele s-au scuzat și, pentru a nu pierde totuși ora, profesoara a făcut gramatică. Azi ne-a predat despre ”Propoziția subordonată subiectivă și predicativă” cu care a umplut toată ora. De altfel, era mare pericol deoarece nici azi nu m-am uitat prin cărți.

La rusă, profesoara și-a început ora povestindu-ne despre viața eroului Ostrovski, acesta fiind, probabil, eroul ei preferat. Ne-a sfătuit să-i urmăm exemplul în muncă perseverentă, zi cu zi. Cînd a dat să asculte, profesoara a întîmpinat protestul clasei. ”Nu ne-am pregătiiiit…”. Am venit tîrziu (de la Păltinoasa), sîntem obosiți (că am fost la meci și că ne-am plimbat asta nu se spune). Profesoara n-a ascultat, ci tot a examinat diferiți elevi, bineînțeles fără să noteze.

În pauză, Gozec m-a întrebat: ”Ții un jurnal?”. Eu: ”Nuuu!”. Probabil l-o fi văzut și el sau a aflat de la cele care l-au văzut…

La dirigenție, diriginta Ruscior s-a legat de mine: ”de ce n-am venit duminecă la școală și să aștept alături de întreaga clasă?”. Eu: ”Păi, să vedeți...”, adică motivări și paramotivări, numai să nu tac. Diriginta: ”Uite, Druguș, tu mai ai și altele și eu am să te ard cu nota la purtare. Ieri m-ai văzut prin oraș și m-ai ocolit”. Eu: ”Nu, tovarășa profesoară!”. Ea: ”De ce n-ai uniformă?” Eu: ”Eu așa știam, că asta-i uniformă”. Cu asta am pus-o la punct și n-a mai zis nimic. Deoarece se apropie ”Ignatul”, profesoara s-a apucat iar să facă analize și răsanalize la învățătură. Azi s-a legat și de elevii mediocri. Ne-a spus la o serie că am putea fi premianți, numai să vrem (”Asta-i! Că nu vrem!”). Diriginta: ”Druguș, tu poți mult mai mult!”. Și asta o știam. Deocamdată mă mulțumesc cu atît.

La matematică nu prea știu ce s-a întîmplat. Mi se pare c-a ascultat toată ora. De la începutul orei mi-a venit somn, am pus capul pe bancă și-am dormit în lege pîn-a sunat. Mi se pare că am și visat.

La ora de cor am stat în clasă. Nenati a citit o dată lecția la muzică, iar ceilalți – hîrjoneală. M-am bătut cu hîrtii cu Vlonga și Cupșan. Am ajuns apoi să ne luăm la mișto, dar n-am vrut să mă las… B.M. a trimis-o pe Băimăcean să mă înțepe cu un ac (am înjurat-o). Apoi, cînd am trecut pe lîngă ea m-a înțepat și ea; m-am stăpînit și i-am zis numai atît: ”De ce faci glume proaste?”.

La naturale eram complet nepregătit. Tocmai aflasem titlul lecției, cînd îl aud pe Zaiciu: ”Druguș! Ce-am avut pe azi de învățat?” I-am zis ceea ce aflasem cu cîteva minute-n urmă. Și așteptam să văd ce m-o întreba. Dar ce aud?: ”Citește o dată lecția!”Apoi a pus și pe alții și-au citit și așa … a trecut ora. El s-a plimbat nervos de la ușă la catedră. În ora asta Halip N. a primit un bilet de la B.M.: ”De ce mi-ai făcut din ochi?”. La dictarea mea,  H.N. i-a răspuns: ”Crezi că eu fac din ochi la o fată ca tine?”. B.M. ”Atunci, probabil, clipoceai și-ai scăpat ochii”. Răspunsul ”nostru”: ”Poate-ai orbit tu, din cauza celuia dintr-a XI-a”. Halip i-a mai scris cîteva bilete, dar nu le-a mai primit. Atunci eu am rupt o bucățică de foaie, i-am făcut forma de bilet și l-am trimis prin poștă (Puha). Pe ăsta l-a primit și de aici a pornit zîzania (a observat că i l-am trimis eu și era ferm convinsă că eu am scris cele două bilete anterioare (”crezi că nu-ți cunosc scrisul?”. Ce să-i mai zic? B.M.: ”Și foaia era din carnețelul tău”. Nu i-am mai dat alte lămuriri și-am lăsat-o să creadă ce vrea! Puțin îmi pasă!

În urma criticii primite la ședință se pare că Ica s-a îndreptat. Am întrebat-o: ”Ica, te faci fată de treabă?”. Ea: ”Da, o să vezi!”. Am crezut că-i o simplă minciună, dar, pe parcurs, mi-am dat seama că s-a transformat. Tocmai azi a terminat de citit o carte și s-a oferit să mi-o împrumute. Am luat-o deoarece mi s-a părut că-i bună. Ica: ”Tu n-ai vreuna să-mi dai?” Eu: ”Am dar nu cred că o să-ți placă”.

După ce-am luat masa la internat am plecat cu Costică la film la ”Unirea”. Dar aici spectacolele erau numerotate și a trebuit să mergem la ”7N”. Am intrat pe întuneric și l-am învățat și pe Costică metoda de a găsi imediat locuri libere și de a intra pe deasupra. Costică: ”Mare drac mai ești tu!”. După ce-am văzut jurnalul am văzut și-o completare (un jurnal sovietic intitulat ”Nauka i tehnika” = ”Știință și tehnică”). Am văzut filmul ungar (VEGE) ”Finala buclucașă”. Avînd o temă vioaie mi-a plăcut. Toader a stat cu N în parc de la 2 pînă la 5.30.  După ce-am ieșit de la film am fluierat semnalul o dată. Mai tîrziu, Toader mi-a spus: ”Te-am auzit  și i-am spus ei: Trebuie să fie Druguș pe-aproape” și imediat m-au zărit. E minunat să ai un asemenea semnal. Ei s-au certat, s-au enervat pentru ca apoi să se împace și să fie și mai legați. Toader i-a scris: I love you!.

La internat am citit cartea de la Ica: ”Ultima poveste” de Radu Tudoran. Azi Haiuță mi-a cerut să-i dau un creion. M-am gîndit să-i fac o fentă și mi-a mers: ”E la dumneavoastră”. Haiuță: ”Aha!”. Acuma se gândește cum să mă îmbrobodească și să scape basma curată. Odată i-l voi cere serios și aunci o să văd ce zice. Pînă la 8.30 am citit, apoi am scris cîte ceva. În seara asta Arcadie Lungu a plecat de la internat. A dat mîna cu cei de la Liceul 2 și-un salut la ceilalți.

Miercuri 25 mai 1966. Aseară am stat pînă la 11 tot sporovăind chestiuni de cultură generală. (Comandă generală: Capu la dreapta!). Nu știu cine a afirmat că lui Hamza i se mai spune Ețius. De-acum îl botezăm în toate felurile: Hamza; Hamlet, Ețiu, Ețius și mai rar Prandea sau Aristide.

La limba latină a ascultat o elevă și a predat. Nu s-a mai atins de mine. Parcă știa că nu-s pregătit. La limba română a adus extemporalele. Am 8 (H.N. – 7). Apoi, spre nenorocul meu, m-a și ascultat. Fără să citesc niciodată i-am tras o barbologie și cu ce-am mai știut de prin clasă am luat un biet 6.

În pauză mă trezesc cu Doina H. care a început să-mi ceară fotografiile. Zurac i-a spus că eu am făcut fotografii. M-am dus imediat la Zurac să-l iau la rost pentru că m-a băgat în încurcătură. Acesta s-a descotorosit f ușor de mine zicîndu-mi că m-a confundat cu Gherasim. După atîția ani încă n-a învățat să ne deosebească. Într-un fel, nici nu-i de mirare: mereu sîntem împreună. Cei din clasa XI-a au început să devină mai înfumurați. Au început să vorbească de apropiatul banchet.

Cînd mergeam spre sala de educație fizică m-am întîlnit cu Mircea: încă nu s-a terminat chestia cu amenda; mai are datorii…

La educație fizică nu m-am echipat, ci am lucrat exact în uniforma școlară (și cu cravată…). Și nu știu cum nu m-a văzut profesoara căci era foarte pornită împotriva acelora ce n-aveau echipamnent. Ba a mai alcătuit cu ei o listă pe care a transmis-o dirigintei. Ora asta am făcut handbal și am stat în poartă.

De la ed fizică m-am întors prin oraș (am lăsat doi lei la patiserie). Cînd am ajuns la școală am intrat odată cu diriginta în clasă. Magopăț n-a observat-o și s-a făcut că-i dă un pumn lui Vulpe, apoi era cît pe ce s-o pupe… I-a fost tare rușine și-și dădea cu pumnul în cap de ciudă…

La fizică am avut (ca temă acasă) de scris cîteva probleme, dar am uitat să le fac. Ica este controlor pe rîndul meu și raportează situația temelor. I-am zis să dea raportul ”pozitiv” și să scap. Riscînd să ia un doi a raportat că ”toți și-au scris temele în afară de Gozec Victor…”.  În ora cît a predat profesoara am halit (ceea ce nu mi s-a mai întîmplat din clasele mici..).

La economie a dat extemporal și a ascultat de la începutul catalogului. Văzînd că n-are treabă cu mine am somnit un pic, fiindu-mi, nu știu de ce, lene. Am rămas iar în urmă cu Jurnalul. Nu știu cum se întîmplă, dar cînd nu mai scriu în Jurnal nu mai țin minte ce dată este… Azi credeam că cel mult poate fi 23 mai, cînd colo era 25. Așa de repede trec zilele…

La engleză, Pop a întîrziat puțin, apoi, pentru a recupera ora de luni – care a rămas pierdută – azi n-a mai ascultat, ci a predat pentru ambele ore (cuvintele, traducerea și povestirea poeziei ”This I believe”. Toader a lipsit, a avut ședință cu activul și a venit la internat pe la 2.45.

Azi am primit o scrisoare de la Cartea prin poștă în care mă anunță că lucrarea solicitată este epuizată.

După amiază am primit o scrisoare de la tata. Este foarte foarte supărat pe Mircea și nici nu vrea să-l mai primească pe-acasă; l-a făcut destul de rîs. Mi-a zis să nu mai apelez la el că n-am la cine.

Pînă la ora 5 am scris și-am citit. În pauză am mers cu Toader și cu Costică pe asfalt. Mergeau două babe pe drum și tîrîiau două crengi de copac. Am pus piciorul pe-o creangă și-a făcut imediat stop. Se mira baba cine-o fi pus frîna.

Am venit tîrziu la meditație (sunase deja de 20 de minute). Veneam toți trei, cuprinși (L.D. adică îmbrățișați) și urcam scările cînd, deodată iese Hamza din bucătărie și se răstește la noi. Am fugit imediat sus. Nu ne-a făcut nimic. (Plutooon, cu cînteeeec înainteeee, haidaaaaa!). De la 8 la 9 am citit și am scris în Jurnal.

La 9 am mers la dormitoare. Toader a mai rămas să mai ”construiască” o ”mică” scrisoare. Eu am făcut o baie bună, apoi sport și – auzi idee! – am vrut să dormim! Dar nu știu cum am început noi să vorbim de ”cultură generală”. Fiecare vroia să-și arate știința punînd tot felul de întrebări din diferite domenii (istorie, geografie, politică, sport, muzică, fizică, chimie ș.a.) De la o vreme am părăsit partea serioasă a întrebărilor și-am început să le spun pe dos sau cît mai aiurea ca să mă distrez și eu și băieții. Eu: ”Hai să facem un concurs. Cine spune cea mai mare prostie?” Niculai Halip: ”Tigru-i puternic, ia boul între coarne și-l azvîrle peste gard” (Rîsete). Tot Niculai: ”Uite cum îi umblă buzele – ca ochii mortului”. Se apropia de 12 cînd, unul cîte unul, am adormit.   (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 368 Miercuri 3 ianuarie 2018. Jurnal de licean prostuț (96).

Duminecă 1 Mai 1966. Dimineața s-a dormit cît s-a putut, dar pedagogul a dat deșteptarea la 6.15. Eu m-am sculat odată cu excursioniștii care au plecat și ei pe la 7. Noi am luat masa pe la 8, apoi am plecat în oraș. Cu toate că se cerea să mergem în uniforme, eu am mers în pantalonii bej și în canadiană. Pe drum m-am întîlnit cu Mircea care mi-a dat ”janta” (L.D.: = geanta) lui de taxator și mi-a promis că la 11 merg cu el acasă.

Toate coloanele de manifestanți s-au adunat în fața tribunei, blocînd orice circulație. Liceul nostru a fost reprezentat printr-un nr. destul de restrîns de elevi. Halip ținea și el o pancartă în mănă; Atănăsoae și unul de-a 9-a erau în față susținînd o lozincă. Eu m-am ținut la distanță plimbîndu-mă cu Gherasim prin jurul lor cu geanta pe umăr. Pe tribună și-au făcut apariția șefii de partid, directorii de licee și destul de mulți invitați. Pentru început s-a rostit o conferință. La unele intervale s-au scandat lozinci și am strigat ura! Toader a ridicat în sus aparatul și a făcut cîteva fotografii asupra mulțimii. L-am ridicat o dată în brațe și el a fotografiat tribuna. După cuvîntare, coloanele s-au împrăștiat și la difuzoarele instalate prin copaci a început să cînte muzica. Apoi m-am îndreptat spre internat și Toader s-a schimbat. Eu cu geanta ”mea” și Toader cu aparatul de fotografiat parcă eram doi reporteri. Chiar așa ne și prezentam: ”Noi sîntem reporteri la ziarul Cutare și Cutare. Vă solicităm un mic interviu”. Pe drum, Toader mi-a făcut o fotografie cu mine reporter. Ne-am îndreptat apoi spre autogară unde ne-am întîlnit cu Mircea. Nu prea aveam chef să merg acasă, dar în fața insistențelor lui Mircea, n-am mai putut rezista. Am stat pe scaunul lui de taxator, iar el a stat în picioare. O mică discuție, în cursă: ”Parcă-l cunosc pe taxatorul ăsta – E din Grămești – Nu-i a lui Cojocaru? – Nu, a lui Druguș! Taică-su-i profesor de matematică. Ai văzut? El profesor și fecioru taxator!”). Eu m-am mulțumit să ascult și apoi să reflectez asupra celor discutate. Am ajuns acasă înainte sau după ora 13. Cursa s-a oprit la poartă. Mama și tata erau prin ogradă. Totul era înverzit, înflorit. În fața casei era o mică florărie îngrădită cu nuiele albe, de răchită; în spatele casei, în dreptul grajdului au făcut un gard nou, sănătos. Găinile albe împodobeau curtea. Livada tînără era plină de floare. În casă, liniște și curat. Nu s-au prea bucurat cînd le-am spus că plec la 13 și 15. Pînă atunci m-am mai uitat prin ziare, cărți și-am discutata cu părinții. Cu toate au fost de acord, numai cu noua mea situație la învățătură – nu! Le-am promis că voi încerca să îndrept lucrurile. Am mîncat și ceasul arăta și 15 minute cînd mi-am luat canadiana în mînă ca să mă îmbrac. Tata stătea la geam și mi-a spus că-mi va spune cînd oprește cursa. Cum a spus asta – cursa a și trecut prin fața casei ca un glonte. Pînă la poartă am luat canadiana pe mîneci, n-am mai încheiat-o și mi-am pus în gînd să ajung cursa, dar pe la Sfat eram mort deja. Am făcut un efort imens și mi-am impus să continui să fug. Printr-un efort de voință am ajuns la cursă cu sufletul la gură. Mă ustuura gîtul și eram foarte obosit. Cînd am ajuns lîngă cursă, i-am ars un pumn lui Mircea și n-am mai putut zice nimic. M-am urcat apoi în cursă și m-am așezat pe scaunul lui. Pînă la Siret am stat cu ochii închiși și mi-am revenit. La Siret m-am suit într-o altă cursă și am luat direcția Rădăuți. Mircea mi-a aranjat biletul și drumul ăsta nu m-a costat nici cinci bani. Din contra, m-am ales cu 25 de lei pe care mi i-a dat tata. În Siret, Mircea a prăpădit cleștele. (”Prostu ista di taxator o prăpădit cleștili…”). Am ajuns la 3 în Rădăuți. M-am întîlnit cu Toader, Bădeliță și Popovici Neculai. Am luat azi, pînă pe la 6 de vreo patru lei sîmburi (L.D.: sîmburi = semințe de bostan/ dovleac) și de vreo 10 lei înghețată. M-am plimbat mult și m-am ”distrat”. M-am întîlnit cu Gică Andrișan, apoi l-am părăsit și-am mers cu Petru Hudema pînă la el acasă. Pe la 6 am simțit că mi se face rău. După atîta înghețată avea și stomacul meu dreptul să se revolte. M-am dus la internat, m-am dezbrăcat și m-am vîrît în pat. Peste cîtva timp a venit Babii și pedagogul. Acesta din urmă s-a interesat de soarta mea și mi-a spus să-mi cumpăr niște pastile. După asta am dormit vreo oră pînă pe la 7.30 cînd au venit o serie de băieți și pedagogul. Apoi ei au plecat și eu m-am culcat de-a binelea. M-am trezit pe la 10.30 cînd a venit Toader. Am aflat, mai tîrziu, c-a făcut-o pentru a doua oară în viață. (L.D.: adică a doua beție).

Luni 2 Mai 1966. Ziua tineretului din R.S. România. Zi liberă pentru toți.

Dimineața m-am sculat destul de devreme și tot fără uniformă m-am îmbrăcat. Sînt sătul de ea. Măcar în zilele de sărbătoare s-o mai schimb. Masa s-a dat pe la 8, apoi am plecat cu Toader pînă la Casa de Cultură, apoi la Școala Veche și retur la internat. Aici nu s-a făcut azi meditație. Totuși, am mai rămas vreo patru băieți în sala de meditație să ne pregătim pentru mîine. Unii s-au mai pregătit. Alții au făcut plajă în grădină. Ca și ieri astăzi a fost o zi minunată. Cerul ca sineala și soarele strălucitor erau de o frumusețe unică. De aceea am mai ieșit pe afară și mi-am pierdut astfel timpul pînă pe la 10.30 cînd am luat-o cu Toader înspre Casa de Cultură. Azi are loc aici ”Concursul Cultural Artistic” care s-a tot amînat de atîta vreme și care are în sfîrșit loc azi. Sala era plină și cu greu mi-am făcut loc în față. Nu bine am ajuns cînd simt că mă trage cineva de mînecă. Era diriginta. A început imediat să tolocănească să mă sui pe scenă. Eu: ”Tovarășă dirigintă, dar n-am uniformă…”. Ea: ”Nu-i nimic, suie pe scenă”. M-am dus pînă acolo și cînd a venit baba i-am spus din nou că ce să fac fără uniformă. Ea: ”De ce n-ai? Eu ți-am spus să vii în uniformă. Vei avea nota scăzută la purtare”. M-am dus apoi în sală și am găsit și locuri. Am văzut cîteva programe artistice. Raif Ingrid dintr-a 10-a F a anunțat: ”Liceul nr 2 se prezintă la concursul cultural artistic cu un montaj literar muzical”. Acesta a ieșit destul de bine, împreună cu corurile și cu dansurile. Pe scenă era și ea (B.M.). Am stat acolo pînă la 12 făr-un sfert cînd am revenit la internat ca să luăm masa. Aceasta s-a dat abia la 12.30. Pentru seară ni s-a dat hrană rece. Cred că dacă am avea o săptămînă liber la școală ne-ar da seara tot hrană rece. După ce-am luat masa m-am dus la Casa de Cultură crezînd că voi mai putea vedea cîte ceva. Dar a fost imposibil. Am ieșit în oraș și mi-am cumpărat de vreo 3 lei sîmburi și am avut ce ronțăi pînă pe la vreo 4.

Vremea s-a menținut mereu caldă, dar partea proastă a fsot că a bătut vîntul și stîrnea grozav praful.

Iată un alt obicei al meu, destul de prost, pe care – cred că după întîmplarea de azi – îl voi abandona: îmi place să sar gardurile. De multe ori, la internat, este poarta deschisă, dar eu îmi fac vînt peste gard, sărind cu mare ușurință. Azi însă mi s-a înfundat. Mîncam sîmburi și vroiam să traversez din piață în parc. Era gărdulețul mic de la parc, urmat de gardul viu. Am vrut să-l sar prin foarfecă, dar n-am fost atent, m-am împiedicat și am căzut cu capul în gardul viu. M-am julit la picior și mi-am făcut o zgîrîietură de toată frumusețea de la sprînceană pînă în dreptul nasului, pe obrazul stîng. M-am sculat imediat, m-am șters de sînge, dar n-a fost chip să merg mai departe. O băbuță a început să se lege de mine și să-mi facă teoria chibritului: ”Dacă nu ești atent, vezi, dacă ai vrut s-o faci pe grozavul… nu-i frumos… mata ești elev și nu ți se șade” și multe altele. Noroc c-au apărut de undeva Toader și Piecniță (un personaj nou în albumul vieții mele – elev în clasa X-a F, lic 2, repetent în clasa X-a). S-a împrietenit cu Toader în urma chestiei cu Doina Hlinschi). Acesta m-a salvat, luînd-o tare pe babă și mai dînd-o la dracu. După întîmplarea asta ne-am mai plimbat o vreme, apoi eu m-am dus în piață unde, la pompă, mi-am spălat sîngele de pe față. A rămas însă un semn ”frumos”… I-am dat lui Costică Grigorean să-mi ia bilete la film (”ești tînăr, poți să stai la codiță…”) și am mers la cinema 7N de la 2.30 la 4.30. Am văzut filmul argentinian ”În pustiul Patagoniei”. Sala a fost plină dar era cît pe ce să rămîn fără loc, dar am avut noroc cu Drohobițki care ținea un loc liber și mi l-a pasat mie. A fost și o completare cu o vînătoare de balene (R.S. Cehoslovacă). Filmul a fost destul de bun și nu m-a dezamăgit. După film am mers cu Radu Teleagă (cl X Lic 1) și-am mers împreună la Stadionul ”23 August” unde a avut loc meciul de categoria C dintre Rapid Mizil și Metalul Rădăuți. M-am întîlnit cu Rusu Ilie (cl IX-a Lic 2) și împreună am sărit gardul înalt din spatele tribunei ajungînd și în tribună și avînd locuri foarte bune. Prima repriză: 0 – 0, repriza a II-a 2-1 pentru Metalul Rădăuți.  Putea să fie un scor mai mare în favoarea noastră, dar n-au putut din cauza vîntului care rata orice ocazie. Oricum, ai noștri au presat mereu. După meci aveam de gînd să vin la internat și să-mi scriu Jurnalul. Pe drum însă m-am întîlnit cu Toader și cu Telucu Piecnița. Aceștia nu m-au lăsat să merg la internat și am fost nevoit să merg cu ei. Am fost pînă la blocuri unde ne-am întîlnit cu Teodora, Rodica, Ileana Popescu care i-au făcut lui Telucu rost de vreo 20 de lei. Pentru ce, nu știu. După ce ne-am îndepărtat de ele am intrat la ”Plăcintărie”. Aici, ca și atunci cînd am făcut-o prima oară-n viață, am început-o cu-n aperitiv tare de 13 lei + o șocolată. După asta am mai mers pe stradă, cam ”grăbiți” bineînțeles, și căutam bani cu împrumut. L-am întîlnit pe Pușcașu și cu un pic de lămureală, l-am făcut să-mi dea mie 5 lei și lui Toader 5 lei. Atît eu cît și Toader am pus cîte zece lei (adică am pus mînă de la mînă și-am băut de pleașcă). Apoi, cu toate că se făcuse ora închiderii am mers la ”Plăcintărie” și-am cumpărat încă un aperitiv mic. Atît ne-a trebuit. Eram foarte foarte dispuși. Deodată, Toader a zărit pe ”restul lumii” (compus din Ieșan Natalia și Teodora). L-a trimis pe Telucă să mai facă rost de bani, dar acesta s-a întors cu mîna goală. Natalia și-a exprimat dorința de a-l vedea pe Toader cum e cînd e ”pilit”. Am intrat apoi în cîrdul lor și pe neașteptate am ajuns în fața blocului din fața Casei de Cultură, unde locuiesc ele. Aici s-a făcut un cerc mare format din: eu, Toader, Telucu, Rodica, Lucia Hasna, Felicia și Ileana Popescu plus Theodora. S-a făcut un colț vesel și nu ne mai oprea nimeni din cîntat. ”Cei care se iubesc – mai aproape!) (L.D.: era un șlagăr care începea cu ”Cei care se iubesc, fac viața mai frumoasă”). Toader a ieșit un pic la plimbare cu N., iar noi ne-am făcut de cap cu ”restul lumii”. Nu pot scrie toate cîte s-au întîmplat pentru că m-aș compromite prea mult. Pe la 9.30 a trecut pedagoga Zăicescu. Fetele s-au speriat că le cunoaște, dar noi nu ne temeam de nimic. Cum a trecut de noi, ne-am trîntit la pămînt și dă-i cu refrenul: ”Cei care se iubesc…”. Hasna a fugit la ușă și apoi, cît a mai stat acolo, zicea: ”Măi! Mîine parcă văd că ne citește eliminarea la toți…”. Eu: ”Ei și…?” Ea: ”Mai mare rușinea!”. Seara întreagă am fost bine dispus și prea îndrăzneț. Am gavarit (L.D. vorbit) mult și chiar peste măsură. Cred că arătam tare urît cu fața belită (ele-or fi crezut c-am dat cu capu-n gard, fiind… cald). (Poezii de Goga: ”Ne cheamă pămîntul! Ieșan N.: ”Ți-o dau mîine!”) (L.D.:Probabil era vorba despre cartea de poezii a lui Goga). Am mai stat cît am mai stat apoi ne-am îndreptat spre Grădina de vară prin spatele blocurilor. Aici, eu (B) v5 c3   a4 b4 d2 d3 c4 – e3  d1 e1   c3 d2 e2  b3 e3 c1   pe Hasna Lucia. Am mers în grădină. Aici Telucu s-a dus să mai ia ”ceva” dar noi – nimic! Ne-am trîntit jos și ne-am corcolit unul într-altul, parcă ne pregăteam pentru somnul de veci. Pămîntul mi se părea tare moale. La un timp, lui Toader i s-a făcut rău și-a vărsat. Piecniță a trecut pe lîngă noi, nu ne-a văzut și a luat-o înainte. Noi ne-am mai odihnit o vreme și-apoi hai-hai am ajuns cu greu la internat pe la 10.30 (A doua zi, Telucu ne-a povestit ce-a pățit cu Prandea: ”Dom pedagog, luați 50 de rom!” Pedagogul: ”Nu se poate, măi, nu se poate!”. Apoi l-a luat și după un minut – gogîlț – l-a vărsat: ”Măi, nu-mi suferă la stomac”). Noi am ajuns foarte fericiți în dormitor (L.D.: pe atunci nu știam că în latinește fericire se spune: beatus, – a, -um), ne-am dezbrăcat, am pus hainele grămadă pe unde-am apucat (eu m-am culcat cu șosetele). Cam în halul ăsta ne-am serbat noi ziua noastră, a tineretului și-am făcut-o lată. Dacă se află ceva e prost de tot. Așa am făcut-o eu pentru a doua oară-n viață, iar Toader pentru a treia oară-n viață. Ne-a ieșit însă pe ochi. De-ar fi numai atît și să nu se întindă mai departe.

Marți 3 Mai 1966. Zi, de asemenea, minunată.

M-am sculat la 5.30, mi-am periat hainele de glod și de praf, mi-am ordonat lucrurile, m-am spălat și pînă la la 6.30 am reușit să le scot pe toate la capăt. Toader a strîns cămășile la spălat. (P.S. Și Costică a făcut ieri boacăna. A ”tras” serios, a dormit o bucată în parc, a vărsat și era mai rău ca o cîrpă.). Pe la 6.30 Toader ne-a chemat afară și-am mers amîndoi în grădina din spatele internatului unde am stat pe o piatră scăldați de razele soarelui binefăcător. Toader era încă mahmur. Pînă la 7.30 cînd s-a sunat masa am stat acolo și-am povestit din cît ne-am mai adus aminte de aseară. Ne-am stricat de rîs cînd am mai reprodus cîte o scenă; una mai stupidă ca alta. După cum mă așteptam, toți au început să mă întrebe ”ce-am pățit la ochi?”. La fiecare dădeam alt răspuns: 1) am căzut jos; 2) m-am bătut, dar și eu i-am dat; 3) m-a zgărîiat aia cînd am vrut s-o… 4) m-a zgîrîiat mîța etc. La școală, aceeași poveste: ”Vaaai! Dar ce-ai pățiiiit?” Am fost printr-a X-a D  și toți au fost de părere că m-am bătut.

Azi Piecnița a lipsit prima oră (probabil și-a împlinit somnul).

Prima oră: limba română. Nici un pericol! După ce a ascultat o elevă a predat restul orei. Din cînd în cînd îmi venea un somn groaznic, și-un leșin de la stomac. Fetele rîdeau de zgîrietura mea. Nenati Lucia, ca să se distreze, mi-a trimis un bilețel: ”Negruș! (…) Probabil că te-a pedepsit pentru îndrăzneala ta. Ți-a plăcut prea mult. Ți-a plăcut cum am recitat ieri?”). La o asemenea ironie n-am mai vrut să răspund cu toate că azi am mai fost dispus, și toată ora am făcut-o pe supăratul.

În pauză m-am întîlnit cu Toader, Piecniță și Hasna Lucia plus Theodora care au venit după carte (care parcă a  fost în Vietnam: boțită și făr-un colț…).

La limba rusă a ascultat mai bine de jumătate de oră (dacă vorbiți vă dau 5 lei amendă) apoi ne-a citit o dată lecția ”Cehov” și ne-a dat ca temă să scoatem cuvintele.

Azi dimineață a venit Horodincă la mine și mi-a dat 50 de lei de la Mircea. Bine că nu mi i-a dat aseară..

În pauza mare a fost Mircea pe la mine (cin-te-a bătut?) și mi-a lăsat vreo 8 lei de cheltuială și ”ordinul” să aduc butelia de la Amariței.

La ora de diriginție n-a fost Ruscior Ana și nici alt profesor așa că am fost de capul nostru. Halip a cîntat din frunză iar eu din degete. Am fost iar dispus, împărțeam răspunsuri și vorbe în toate părțile și rîdeam ca-n cea mai fericită zi. B.M. a discutat cu Magopăț și sper să se împace bine. Eu m-am mulțumit să privesc prin niște ochelari cu oglindă și să mă împac cu gîndul că mi-a luat-o înainte.

La trigonometrie ne-a fixat teza la matematică printre ultimele: la 27 mai! Toată ora a predat despre teorema sinusurilor dar eu eram în lumea viselor (nu a sinusurilor). După asta am avut corul și profesoara iar n-a fost, iar noi am fost liberi. Pe la jumatea orei am ieșit afară avînd înaintea mea pe B.M. (Ea: ”Stai! Plătește vamă!” Eu: ”Nu zău?” și am prins-o de mijloc, trăgînd-o spre mine. Am simțit o împotriveală formală). La cealaltă ușă ne-a cerut vamă o floare de măr: i-am adus-o: ”Mulțumesc”. ”With pleasure”. Apoi am stat afară. Eram toți băieții, plus ”ea”. M.G. către ”ea”. (L.D.: adică Magopăț Gavril): ”Am să mă duc odată la tine!” Ea: ”Ce să fac eu cu tine? N-am destui?”. El: ”Păi nu faci tu cu mine, fac eu cu tine”. Ea: ”Măgarule” (prea slab avertismentul; am început să-i cunosc caracterul de  (A). a3 d3 d2 e1 a1…). Intervine H.N.: ”Cît costă de la Rădăuți pînă la Liteni?” Ea: ”15 lei”. El: ”Dar de la Liteni pînă la Rădăuți?”. Ea: ”ha, ha…”

După ora asta am avut șt naturale. Veselia din pauză a mai continuat în oră. O dată (”ea”) mi-a zîmbit foarte insistent. După puțină ascultare ne-a predat o lecție despre ”hormonii glandelor sexuale”. În clasă a fost rumoare mare. La sfîrșitul orei m-a pus să citesc o dată lecția, iar în acest timp s-a uitat la notele mele și la situația de acasă, funcțiile părinților etc. (cam suspectă această căutare…).  Pe drum am mers cu ”ea” pînă la colț. La internat, după ce am luat masa, m-am dus în grădină, unde erau tolăniți în trifoi toți elevii de la internat cl. X-a, Lic. 2. Aici am început să trăim iar din amintiri (eu cu Toader). Toader a mirosit ceva ce nu-i a bine! Zăicescu știe! A interogat-o pe Felicia-n public. La ce oră s-a culcat, cu cine a stat etc. etc. Acuma am înțeles de ce s-a uitat și la situația mea. Am intrat la belea dacă se-ntinde… Partea proastă e că știe tot internatul și jumătate de școală… Acuma, ce-o fi, o fi…

La 3.30 ne-am adunat toți în meditație dar n-a venit pedagogul  și pe la 4 am  tulit-o în oraș, cu gîndul să mă întîlnesc cu Mircea. Nu l-am găsit și mi-am făcut treburile mele. Mi-am pus iar blacheuri la tocuri, am luat o înghețată și… roiu! Am venit la internat. În pauza de 5 am fost cu Toader la asfalt. Pe la 6 făr-un sfert a venit și Prandea beat! Nu știu cum s-a făcut că a căzut difuzorul de pe geam și s-a spart tot. Asta l-a enervat mult și a început cu teoriile. Nu ne mai dă voie să avem difuzor de-acu înainte. A zis că pentru că noi n-avem nevoie de difuzor o să taie firele de la stîlp și o să trăim ca niște sălbateci. Apoi: ”De ce nu-s toți ca Druguș și Popovici?!” (aici a nimerit-o…). Pe la 6 tocmai scriam în Jurnal cînd văd că se apropie de mine. Am făcut o mișcare instinctivă să acopăr ce am scris și am rămas cu stiloul în aer…. Prandea: ”Ia stai! Ce-i asta?” Eu: ”Nimic”. El: ”Cum nimic? Chiar nimic?”. A răsfoit foile de la început și a dat de cîteva date: ”Aaa! Un jurnal?!”. Eu: ”Dddaaa, un jurnal, ceva personal, intim…” am început eu să mă bîlbîi. M-am înroșit ca focul și m-am temut foarte tare că mi-l ia și-l citește. Apoi el a continuat: ”Ha ha! Impresii de pe băncile școlii și ale internatului…”. Eu: ”Dddaaa… Sînteți împotrivă?” El: ”Nnnuuu…” și s-a cărat. Eram rece că se boldește-n-trînsul și nu mi-ar fi prea moale dacă s-ar întîmpla așa ceva…

După cină am ieși mai mulți băieți la lac (eu, Toader, Costică, Popovici Neculai, Lungu Arcadie, Lungu Dragoș și C. Grigorean). Acesta din urmă avea un soi de undiță și a încercat să prindă pește. S-a făcut însă de rîs. Pe la 8.30 a fost un profesor de la Liceul 1 (Becheru). Seara am stat după ora 9 în meditația de clasa XI-a și-am scris nebunește îm Jurnal pentru zilele de 2 și 3 mai. Am ieșit ultimul din meditație. Cînd m-am culcat a sunat de 11. (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 361 Miercuri 27 decembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (89).

Duminecă 10 aprilie 1966.  Dimineața m-am sculat pe la 7, am mîncat bine, apoi am făcut vreo două poze cu tata. El a plecat apoi la școală unde a avut un concurs de matematică cu elevii lui și ai lui Panțir (care a desfăcut plicul cu subiecte). După ce a plecat el, m-am dus cu mama în dormitor și mi-am făcut o mustață hoață și o bărbuță respectabilă (cu creion negru) după care am mai făcut eu vreo două fotografii în felul ăsta. A făcut și mama una cu mustață. După asta, mi-am dat mustața jos cu aparatul de ras. Mi-am ras și mustața și favoriții.

Azi ziua e minunată și e foarte nimerit pentru fotografii. Pe la 12.15 a venit și Mircea cu cursa (mi-a  dat 5 lei într-un plic). La 1.15 am ieșit cu toții la poartă, iar Mircea a oprit cursa. M-a luat și pe mine, dar mi-a dat un bilet fals pînă la Bălinești (n-am zis nimic; sînt și eu din familia lor…). În stație la Grămești nici n-a mai oprit. La Siret a trebuit să schimb cursa. Taxatorul de la cealaltă cursă n-a vrut să ia cîțiva călători printre care și eu. N-am avut încotro și a trebuit să aștept cursa de 4. Am stat în stație la Siret și m-am plictisit destul de mult, mai ales că era tare cald. Am ajuns la 5 la Rădăuți și am luat-o la pas spre internat. Aici m-am schimbat imediat, mi-am făcut pantofii și la 5.30 eram în fața cinematografului ”Unirea”. Aveam de gînd să intru dar m-am gîndit să mai stau și să văd cine iese. Deodată l-am văzut pe Toader și nu m-am mai dus la film, ci m-am întors cu el la internat. Și-a lăsat aici sacoșa și-am venit înapoi în oraș. M-am plimbat cu el pînă am amețit și chiar mă durea capul. Am mai fost o dată la internat, pe la 7, și a trebuit să ne urcăm cu scara, pe balcon. Am intrat în dormitor, am mîncat bine și-am ieșit din nou în oraș. Ne-am plimbat pe răcoare și-am vorbit de toate: ce-am făcut pe-acasă, întîmplări mai vechi etc. Am venit și ne-am culcat pe la 9 ca să putem să ne sculăm dimineață. Hristos a-nviat! Just!

Luni 11 aprilie 1966. Dimineața m-a trezit Atănăsoae la 5.30. M-am sculat imediat cu gîndul să mai învăț la chimie (pt extemporal). Dar n-aveam cărțile schimbate și pînă la 7.20 am scris jurnalul pt sîmbătă. Ca să nu mai stăm la mîncarea lui Țopa (bucătarul) m-am dus la dormitor, am halit dintr-al nostru și apoi am ”hușchit-o” la școală. În clasă am fost mai vesel și mai vorbăreț. Prima oră – latina. Toți s-au scuzat și profesoara – bună! –  a înțeles că au fost acasă și n-au avut cum să învețe (L.D.: În fond, era  a doua zi de Paște!). A controlat restul de caiete și a predat lecția nouă. La economie politică era pericol de extemporal. A ascultat vreo 6-7 eleve și-a pus numai note mici. Ne-a spus să luăm o lecție înainte și cu asta, basta! A trecut ora!

În pauza mare, mă plimbam cu Toader pe coridor și deodată a apărut Doina H. L-a luat pe Toader și l-a dus la etaj unde s-a întîlnit și a vorbit cu Natalița. Azi m-am intersectat de mai multe ori cu ”lungana” (Teodora), dar am ocolit-o. Toader a aranjat ceva pentru azi.

La muzică, diriginta ne-a spus despre ”genurile muzicii populare românești” exemplificînd bogat cu plăci. Eu am avut grijă să citesc o dată la chimie (tot Aluminiul) și să-mi scriu ceva formule pe o ”fițană”. La chimie profesoara a întrebat cine nu vrea să dea extemporal. Cei doi care s-au scuzat, n-au dat. Eu m-am încrezut în ”sursa” mea și am strigat ”dăm!”. Dar a dat tocmai cel mai tîmpit subiect (”Aluminotermia. Sărurile aluminiului”). Noroc c-am scris două formule din ”sursă”, dar asta-i prea puțin. L-am făcut f slab. Restul orei a predat Sb. M-a scos și pe mine la tablă (tocmai cînd mă ridicasem să închid geamul). După chimie am mers la ed fizică. Aici am ales o minge (am fost la Școala Veche și-am făcut ora pe teren), am umflat-o. Băieții și cîteva fete au jucat handbal, iar restul voley. Eu am jucat cu Cîmpan, Geta Nichiforiuc (good!) și Halip (portar) + Gaby Șcheianu. Am fugit și-am obosit mult. La sf orei m-a durut șoldul stîng. Am venit tot o fugă înapoi la școală; o bucată de drum am venit cu Albu. După veselia și sprinturile de la ed fizică m-a apucat o tristețe și o melancolie grozave.

La limba engleză am făcut două exerciții și ne-a predat lecția nouă. La sf orei m-am dus după Pop și i-am dat ”Labour Monthly” (revistă pe care am găsit-o în valiză). L-am întrebat dacă nu poate comanda două dicționare, dar nu mi-a promis nimic zicînd că va scrie și va vedea dacă se poate. La internat ne-a dat o supă cam rea, și felul II – macaroane. Felul III – rahat! După asta, am ieșit cu Toader la asfalt, povestind multe. La 3.30 eu cu H.N. am plecat la Atelier. Aici am venit doar băieții (cei patru). Azi am instalat două prize mici la parter. Am terminat la 5.30. Azi m-au enervat tare mult Gozec și cu Magopăț. Făceau niște gesturi tîmpite și Gozec avea chef de harță. M-am hărțuit cu el azi și nu știu ce se va întîmpla dacă nu se astîmpără. Am fost la Frizerie și m-am tuns, apoi am fost pe la autogară și am întrebat de Mircea.  ”A plecat cu Șerbăuțiul”, vine mîine dimineață la 7.

Am ajuns la internat pe la 6.20. Pînă la 7 am stat cu Toader de vorbă; mi-a povestit ”șusta” de astăzi. A mers cu Doina H., Ieșan Natalia și Theodora în parc, au făcut mai multe fotografii, au discutat ”cîte și mai multe” apoi ele ”l-au condus” pe el la internat. Aici, ghinion: Haiuță stătea la poartă. Toader stătea la cîțiva pași mai încolo cu spatele la el (Coca Maria!!). Păreri despre mine: multe complimente din partea Teodorei; multe salutări din partea Nataliței Ieșan, căreia i-a plăcut de mine pentru că sînt serios și i-a plăcut și numele meu.

La masă a fost directorul Botez care ne-a ținut un ”cuvîntelnic”. Azi mi-am pierdut șapca. În oraș am fost cu capul descoperit.

După masă am fost cu Toader și Costică ”la asfalt”. Seara asta a fost o seară distractivă. Teatru: eu eram mama, Toader – tata, Costică – copilul. Seara am stat pînă la 10 și mi-am scris jurnalul pe azi. La școală, B.M. a adus un pix cu două poze curioase: două femei dezbrăcate.

Marți 12 aprilie 1966. Se împlinesc 5 ani de ka zborul lui Gagarin în Cosmos.

Ieri vremea a fost foarte urîtă. Cerul – întunecat și plin de nori; la amiază a încercat să bureze, dar s-a oprit. Bătea și vîntul. Azi dim. m-am sculat la 5 fără 10. Visasem urît: luasem un 3 la economie politică și încă unul nu mai știu la ce. În acțiune a intrat și B.M. Cînd m-am trezit mi-era tare somn și n-aș fi vrut să mă scol, dar aducîndu-mi amunte de situația mea din vis am sărit imediat în picioare, m-am îmbrăcat, m-am spălat și la 5.10 am fost gata. L-am sculat și pe Atănăsoae C. (convenția noastră: cine se trezește primul îl trezește și pe celălalt). Am venit în meditație și prima grijă a fost să-mi completez jurnalul.

Afară e din nou mohorît și nu e nici un petec de cer senin. Mă mir cum n-a plouat încă pînă acum, dar mă aștept la ceva ploi, după care reumatismul meu va avea de suferit (și va trebui să port galoșii de cauciuc).

Aseară Șcheul Dragoș (cl. XI-a Liceul nr 1) și Caunii Vasile au pus un pariu: Șcheul nu va fuma nici o țigară pînă la 25 mai; în caz contrar – un kil de țuică sau 25 de lei.

Dimineață, Atănăsoae vine la mine și-mi spune: ”Știi că Gherasim s-a împăcat cu aia?”. Eu: ”Zău? N-am știut!”. El: ”Le-a adus ieri la internat”.

Pe la 7 m-am dus la Haiuță, i-am cerut cheia de la valize și mi-am pus majoritatea cărților în valiză, plus vreo două caiete la Halip N.

Am plecat în oraș fără să mai stau la masă (eram sătul încă de-aseară). Fără cărți, cu capul descoperit m-am dus la Mircea la Autogară: acolo făcea contul într-un birou. Mi-a arătat scrisoarea de la Radio-Moscova, venită pe adresa lui. În plic am găsit o vedere din Moscova, un calendar mic, iar pe verso era Piața Roșie și Kremlinul, cîntecul ”Katiușa” în limba rusă și… scrisoarea (23 aprilie – Al. Beliaev). M-am bucurat foarte mult de ”Katiușa”. La școală am mers tot așa sprinten, cu mîinile-n buzunare. Azi, a treia zi de Paști, fetele stropesc băieții. Ieri trebuia să stropim noi, dar am omis. Fetele n-au uitat însă. Numai bine am intrat în clasă și l-am văzut pe Halip Neculai ud ciuciulete. Eu nu știam care-i motivul și l-am întrebat, foarte bine dispus: ”Ce-ai pățit mă, ai făcut baie?”. Deodată a venit Dobroghiu și m-a udat cu parfum pe față. Asta încă a fost bine. Dar cînd a venit Vlonga Aurora și Băimăcean cu două cornete de apă și m-a îngrămădit la colț. Degeaba m-am apărat; Vlonga a trimis un șuvoi de apă drept în ochiul drept și pe gît. Noroc că eram bine dispus și nu m-am supărat. Toți ceilalți băieți au pățit ca mine. I-am promis lui Vlonga ca la anul, în a doua zi de Paști, s-o murez bine. Înainte de ora de română cînd toți stăteam în bănci a venit Lucia Nenati și ne-a trimis la toți patru cîte-un șuvoi de colonie după gît. Într-o pauză m-a udat și Geta Nichiforiuc. B.M. s-a distrat pe seama noastră. La limba română n-am prea fost atent, am avut de învățat prima strofă de la ”Katiușa”. La limba rusă – de asemenea. Azi s-a făcut o lecție de gramatică: cazul Acuzativ cu prepoziție și fără prepoziție.

În pauză am cerut pixul de la B.M.; l-am admirat în toată splendoarea lui. Avea înăuntru o soluție de glicerină cu apă și zahăr (roșie) care le îmbrăca și le dezbrăca. L-am arătat imediat și în D…  Ea cere 60 de lei pe el și s-ar fi găsit Magopăț să-l cumpere.

La diriginție, Ruscior a motivat întîi absențele, apoi a ținut o prelegere despre ”comportarea elevilor”. Azi, aproape în fiecare oră, m-am uitat la B.M. și mi s-a părut că și ea se uită la mine.  La trigonometrie a ascultat-o pe B.M. Mi-am dat seama că habar n-are de nimic și m-am mirat foarte mult cum a ajuns în clasa X-a. Este frumoasă, are picioare faine, dar glagorie …ioc. Azi a venit în costum de Paști și este și mai frumoasă. După ora de trigonometrie am coborît cu toții la cor. Gozec a vrut să-i tragă scaunul lui B.M. dar aceasta i-a răspuns prompt și cam… tare: ”Îți dau peste ochi!”. La cor m-am chinuit cu cîntarea și, ca de obicei, diriginta mi-a făcut numeroase observații să cînt. După ore am revenit sus, în clasă. Am continuat să o privesc pe B.M. care învăța la Zoo. Mi s-a părute că rîdea și am rîs și eu. Apoi am continuat să ne uităm unul la celălalt. Brusc, mă întreabă: ”Ce te uiți la mine, mă?” Eu: ”Mă uitam alături…”, apoi m-am simțit foarte prost și nu mi-am mai aruncat privirile într-acolo. La științe naturale a ascultat o serie apoi a predat despre ”metabolism”.

După ore, n-am mai discutat cu nimeni; am pus mîinile în buzunare și am plecat la internat. Am luat masa, apoi, pînă la 3.30 am fost cu Toader la plimbare (dincolo de ”Rădăuți”). Mă mir cum găsim atîtea subiecte de discuție! Cînd m-am întors la internat, mi-am schimbat cărțile și, deodată, m-am trezit cu Mircea. Mi-a adus ultimul număr din ”M.N.”. I-am dat ceasul ca să vină la 4.30 la Casa de Cultură. Azi rulează ”Trei comedii” de Sean O Casey (3 lei) (un leu comedia…). Cînd m-am dus în meditație, Prandea m-a pus să liniez un registru. Am făcut asta pînă la 4.30 cînd am plecat la Casa de Cultură. Aici am cumpărat un bilet pentru Mircea (207). Am intrat înăuntru și am avut loc foarte bun (133). Eu luasem biletul prin Toader, de la cei din D. A fost (curios!) și B.M. Dar nu i-am mai dat atenție. Am hotărît să termin cu asta și… să-mi iau de-o grijă. Mai bine așa. La teatru am fost destul de bine dispus. Cele trei comedii au fost prezentate de Teatrul de Stat din Bacău. Am rîs pe ruptele (te-ai stricat la cutiuță, somnambulii, vreau o liră sterlină la cerere, oficiul poștal, gospodăria celor doi bărbați – asta din urmă a fost cam grosolană, dar am rîs cu poftă). La internat, după cîteva tratative, am luat masa. De la 8 la 9 am învățat la engleză și-am citit f superficial la economie. Am rămas apoi după ora 9 în meditația de-a XI-a. În loc să învăț la o latină sau economie am stat o oră (pînă la 10) și-am scris în Jurnal (trei foi pentru astăzi).

Miercuri 13 aprilie 1966. Dimineața m-am trezit singur la 4.30. Deoarece nu era încă deschisă meditația am mai stat culcat pînă pe la 5 fără 10. În acest timp am visat că mi-am găsit șapca. La 5 eram deja echipat și-am mai sculat și pe alți 5 care m-au rugat să-i trezesc dimineața.

Cerul s-a menținut, în continuare, mohorît și afară e un pic cam rece. Deoarece umblu mereu cu capul descoperit, am răcit și le tușesc iar, ceea ce nu-mi place deloc.

Aseară la spectacol am făcut schimb de locuri cu Călina Pînzar: eu am trecut lăngă Tănase, iar ea lîngă Toader. Lui nu i-a convenit deloc deoarece Natalița era mai în față și cred că s-a simțit prost.

Dimineața, de 5.20 la 7 am citit la economie și latină. La 7 am plecat cu Toader la școală fără să mai stăm la masă (mîncasem bine în dormitor). Florea și cu nevastă-sa au plecat zilele trecute în U.S. (în Moldova).

Pînă acum, Toader n-a știut cum o cheamă pe B.M. Ieri eram destul de pornit împotriva ei și eram hotărît să încetez cu admirațiile mele. Toader: ”Bine că nu-i vacă”. Eu: ”Ba-i vacă!”.

La școală m-am cam plictisit pînă a sunat. Cînd ea a intrat în clasă nu m-am uitat la ea, cu toate că parcă simțeam nevoia și eram obișnuit cu asta…

Înainte de limba latină am văzut ce-i poate gura lui Băimăcean. De fapt, poate să se ia de mînă cu Albu, Grijincu, Geta ș.a. (dmumnecarea voastră, crucea….).

La ora de latină am tăcut toată ora chitic. La sf orei am tradus și eu vreo două propoziții și m-am descurcat destul de bine (cu un pic de ajutor). A fost ascultat Halip care a luat 7 (foarte bucuros). La limba română au fost ascultate cîteva eleve și Halip (tot 7). Apoi ne-a predat, cu mult patos, despre simbolism, După asta am avut ed fizică. Pînă la școala veche am alergat și m-a durut piciorul. Nici n-am vrut să mă echipez și nici să fac ed fizică zicînd că-s ”bolnăv” (cu accentul pe prima silabă). Profesoara m-a însemnat în caiet și văzînd așa am pornit-o încetișor înapoi la școală. Pe drum am mers cu Broască. La școală i-am arătat la limba engleză. Nenati plîngea și cineva mi-a spus că e foarte supărată pentru că a picat la Suceava, la Olimpiadă.  Prin pauze, astăzi am fost foarte ”activ” și isteț. Rîdeam, mă hîrjoneam, parcă să-i fac în ciudă. Din joacă i-am făcut ”o gaură” lui Grijincu în spate (”trebuie consultat un medic veterinar”) (Îmi dă ea mie – ceva!). În ora de fizică am suit cu toții la laborator unde Ciobanu, după vreo 20 de minute de morală în privința baticurilor – ne-a făcut cîteva experiențe. Cea mai interesantă a fost aceea cu releele. Restul n-au prea fost izbitite și m-au enervat. La ec politică a fost cam greu pentru mine pînă a anunțat profesorul că trecem la lecția nouă. În ora asta mi s-a năzărit că ea vroia să-mi prindă privirea, dar eu am evitat-o și pînă la sf orei nu m-am uitat în acea direcție. La engleză a ascultat majoritatea orei, apoi a predat. A pus iar note mici (5) și în clasă se observă o somnolență și o pasivitate totală.

După ce-am luat masa am vrut să-mi aleg cărțile. Mi-am adus aminte că cheile mele erau în dulap în dormitor. Dar atît dormitorul cît și dulapul erau închise și ar fi însemnat ca eu să mu învăț la nimic pînă la 9. L-am luat pe Halip Neculai, am adus scara, am așezat-o pe balcon și m-am urcat la etaj de unde mi-am luat cheile li astfel problema s-a rezolvat. Toader a avut întîlnire cu N. și a venit după 3.30. Eu am stat în meditație și am ațipit pînă pe la 4 și ceva. Mi-a prins foarte bine deoarece în ultimul timp nu mă mai prinde ora 6 prin dormitor. La 5 am vrut să ies cu Toader în oraș, dar m-a reținut Haiuță și mi-a dat să-i fac un mic serviciu. Mi-a dat balonul lui negru să i-l duc la boiangerie. Acum mi-a dat cheia de la dormitor și mi-am luat canadiana, căci ploua. (am mers iar cu capul ”gol”). Am fost cu Toader pe la ”Sport” apoi el a fost cu mine la Boiangerie și am lăsat balonul (39 lei, mîine dimineață). Am ajuns pe la 6 la internat. Aici se împărțeau mere și era mare năvală. Am mers apoi pe la Liceul 1 să văd dacă n-a ajuns șapca mea pe-acolo. Brînzei m-a asigurat că n-are așa ceva cum cer eu. Vroia însă să-mi dea una pe gratis, dar nu avea margină la spate și m-am lipsit.

Întors la internat, am început să învăț la istorie și am terminat scriindu-mi Jurnalul.  După cum văd eu îmi răpește cam mult timp această operație, dar nici eu nu vreau să fac economie și să scriu mai restrîns. Am făcut socoteala că dacă voi scrie în fiecare an trei caiete din astea (de cîte 400 de pagini) peste vreo 50 de ani voi avea o bibliotecă de vreo 150 de astfel de caiete ceea ce mi se pare cam neverosimil. Haiuță mi-a spus că cineva i-a ”șutit” caietul lui cu însemnări în care-și scrisese viața de la început, războiul, armata și continuarea cu jurnalul ținut la zi. Îmi pare rău. M-a întrebat dacă am scris la ”Cartea prin poștă” ca să-i comand ”Limba italiană fără profesor”. I-am spus c-am scris și m-am gîndit ca în pauză poate voi avea timp să scriu (pînă acum n-am avut). În pauză, după ce-am luat masa am plecat cu Toader și cu Costică (cu care mă cam trag de șireturi și ne adresăm epitete cam grosolane). În oraș am ajuns la chioșcul lui Goraș. Am cumpărat două c.p și două cutii de chibrituri. Una din ele am terminat-o încercînd să împușcăm  cu foiță de staniol, iar una am consumat-o trimițînd ”rachete” prin meditație. Era foarte comic cînd i se aprindea chibritul la unul pe umeri și se speria. Eu i-am dat una lui Popovici Gavril, care citea, drept pe carte. Am făcut în meditație numai chibrite și miros de catran. După 8 am scris scrisoarea pentru Haiuță și după ce-am scris jurnalul (pînă pe la ș-un sfert) m-am apucat să mai citesc cîte ceva, că-i de rău. Ieri am observat că Toader e aproape sur după cap. Pe la 20-25 de ani va fi alb cu totul!   (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 352 Luni 18 decembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (81).

Trimestrul III din clasa VIII-a (1964) – 14 ani; clasa a IX-a (1965) – 15 ani; clasa a X-a (1966) – 16 ani; și clasa a XI-a (1967) – 17 ani.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Sîmbătă 4 aprilie 1964. Am observat că pantofii mă cam strîng, dar nu mai am ce să fac.  Dimineața cu cursa de 6 am plecat cu mama înspre Rădăuți pt a-mi căuta altă gazdă. Am încercat la tov Diaconu din Str V. Conta nr 16, dar n-am putut să rămîn acolo. Mama a plecat puțin supărată și mi-a lăsat bani pentru gazdă. Am rămas la dna Ruscior. (L.D.: îmi aduc aminte de supărările doamnei Ruscior pentru că nu mîncam. Lăsam cam toată mîncarea în farfurie (neobișnuit cu atâta mîncare), iar dna Ruscior o lua ca pe un afront la calitățile ei de gospodină. Se mânca f bine în fam. Ruscior și seniorii Rusciori erau cam supraponderali, iar Rodica, cu 2-3 ani mai mare ca mine, era destul de plinuță. Doar Stelu era cam subțirel. Dl Ruscior lucra în achiziții și aducea mereu acasă alimente – carne, lactate, fructe etc. – în  cantități mari. Dl Ruscior venea cam des ”aghezmuit” bine și singura lui explicație – repetată de fiecare dată cînd se întîmpla ”pozna” era: ”Da ce, crezi c-am băut lapte?”. M-am simțit foarte bine în familia Ruscior care m-au tratat ca pe propriul lor copil. Probabil intenția lor de a nu mă mai primi la gazdă era motivată de ”mofturile” mele la mîncare, dar și de riscul potențial pentru Rodica, o fată bună și fără complexe).

Duminică 5 aprilie 1964. Am rămas cu gazda la dna Ruscior și am plătit 225 lei. Am fost la filmul ”Tragedia optimistă” după Vsevolod Vîșnevski (studiată la școală). Personaje: Vîșnevski, Alexei, răgușita, doi crainici). Mama mi-a cumpărat o bluză de vînt – 218 lei și o pereche de teniși (30 lei). M-am plimbat cu bicicleta, iar seara am avut mult de scris la ”Caiet de recapitulare” la matematică.

Luni 6 aprilie 1964.  Am fost la școală cu bluza, dar pantofii mă strîng foarte. La școală a fost animație mare. Aproape toți s-au înnoit și s-au schimbat odată cu venirea primăverii. După amiază am fost la atelier. Seara s-a stârnit puțin vînt.

Marți 7 IV 1964. Dimineața a fost senin și soarele mîngîia primele straturi de flori și primele petice de iarbă. I-am scris mamei. Am primit o scrisoare de la Radu Stelian, dar nu mi-a comunicat adresa (L.D.: Radu Stelian era un radio-amator din Vatra Dornei iar eu eram entuziasmat de comunicațiile radio și speram să mă specializez în acest domeniu). Zăpada s-a terminat de mult, dar pe ulițe este praf. Am fost pe la internat.

Miercuri 8 IV 1964. Vremea se menține mohorîtă. A început să se asculte mai serios la lecții. În clasă jucăm bîza. După amiază am jucat mult fotbal (chestie de pumni). M-am culcat la 10 și jumătate.

Joi 9 IV 1964. Dimineața, la Rădăuți, și mai ales la munte, a nins (omătul mieilor). Azi s-au făcut măsurători pentru luarea pămîntului din jurul caselor. Mi-am cumpărat bilet pentru teatrul de mîine – 3 lei. Spre seară a căzut lapoviță.

Vineri 10 IV 1964. Pînă în prezent n-am luat nici o notă. Pe la 12 a plouat și s-a menținut urît pînă seara. De la 3 la 5 am fost la cunoscuta comedie a lui Lope de Vega ”Cîinele grădinarului”.

Sîmbătă 11 IV 1964. Ieri seară a nins și pentru cîteva clipe fusese totul alb. Apoi s-a topit. De aceea azi a fost cam frig. Am dat extemporale la istorie, am schimbat numărul, iar profesorul Hlinski a spus că nu-mi ia în considerație (3!). Am jucat mingea.

Duminecă 12 IV 1964. Ziua cosmonauticii. 3 ani de la zborul primului om în cosmos. Azi a avut loc concursul cultural artistic faza orășenească. Am fost la bunica lui Nicu (str. Bogdan Vodă nr 86). Azi a murit Bucătaru Traian, soțul tovarășei diriginte Bucătaru Ana (care s-a numit, în continuare, Ruscior Ana).  A fost tare cald și frumos.

Luni 13 IV 1964. A fost destul de cald. Am uitat să merg la atelier. Acum citesc ”Lup Larsen” de Jack London. 5.15.13.14.23.13.    17.23.18.3.18.15.17.   1 22.5.14.23.9.13.   6 2.5.1.20  (L.D.: Alfabetul cifric al limbii române: ”Domnul Ruscior a venit foarte beat”. Interesant pentru mine: atunci eram destul de precaut să codific informații care ar putea deranja/ jigni pe cei care eventual ar citi Jurnalul, dar ulterior această precauție a dispărut…).

Marți 14 IV 1964. Am primit scrisoare de la mama. I-am dat culegerea de VIII-X tov prof Bondor Aurelia. La amiază a plouat. Am stat pînă la 11 și m-am culcat puțin obosit.

Miercuri 15 IV 1964. Se fac repetiții la dansuri și cor pt duminică. La ext. la istorie am 3! La amiază a plouat. La algebră am trecut la Funcția liniară și graficul ei.

Joi 16 IV 1964.  Am dat extemporal la limba romînă: Subiectul piesei Regele Lear. Am jucat mingea pe teren și ne-a fugărit un ceferist. M-a supărat tare un ochi. Meci de fotbal Rădăuți – Botoșani 2 – 0. La amiază a plouat.

Vineri 17 IV 1964. La școală pregătim o serată literară. Eu voi citi ”Regele Lear” (King Lear). Serata se intitulează 400 de ani de la nașterea lui Shakespeare”

Sîmbătă 18 IV 1964. La amiază a plouat. A fost meci de handbal între raioanele: Vatra Dornei, Siret, C. Lung Moldovenesc, Dorohoi și Gura Humorului. M-am întîlnit cu Ursu Țucu. După amiază am fost la școală. Am fost la filmul ”Lovitura de pedeapsă” prod. sov. (Koroliov, Smirnov, Kukușkin, ziarista și încă 4 sportivi. Am luat un 7 la l. rusă.

Duminică 19 IV 1964. A venit tata la mine. Am fost la Casa de cultură și m-am întîlnit cu Vasile, Dănilă, Rotaru etc. Am fost la film: ”Viață sportivă” prod engl. (cel mai bun rugbist, Waewar, Linda). Fotbal: Metalul Rădăuți – Dorohoi 7 – 1.

Luni 20 IV 1964. M-am sculat la 5. Am luat 7 în extemporal la l rom. Am scos 50 de lei de la CEC și mi-am cumpărat un stilou (20 lei).

Marți 21 IV 1964. Am luat un 7 la chimie. A fost f cald. Am jucat mingea. M-am culcat la 10.30.

Miercuri 22 IV 1964. Am dat extemporal la fizică. Am dat ochelarii (de soare) la reparat (13.15 lei). A fost, de asemenea, foarte cald. Am jucat mingea (tras la poartă, balotaj).

Joi 23 IV 1964. Am dat extemporal la geometrie. A fost destul de cald cu ușoare adieri. Mi-am terminat lecțiile repede și-am jucat mingea cu Paul, Stelu, Nicu și alții. Am ridicat ochelarii de la atelier. A murit tov Dmitri Ganev, președintele prezidiului suprem al R.P. B. (L. D.: R.P.B. = Republica Populară Bulgară)

Vineri 24 IV 1964. Am luat un 8 la l romînă. La amiază a plouat. Mă supără foarte tare un genunchi (stg). Am fost la cabinet și am căpătat o trimitere la laborator. Azi am luat de la farmacie policlinicii ”Acidum salicilicum” și ”Saliform”. Am fost la filmul romînesc ”Un surîs în plină vară” (Pănică, Viorica) – un leu. Completarea a fost ”Puterile Sucevei” realizat în reg. Suceava.

Sîmbătă 25 IV 1964. Pînă la amiază a fost cald cînd a început să ploaie (L.D. desigur, ”să plouă”) și a ținut-o așa pînă seara. Am fost la film ”Foto Haber” – prod. R.P.U (Anna, ”preotul”, miliția și o bandă de spioni cu: 4.4 și 7.11…..12.13. Am luat la algebră ”Ecuații de gradul II”. Am o absență. La istorie – extemporal.

Duminecă 26 IV 1964. Noaptea a nins și pînă dimineața s-a topit. Ziua a fost frig. N-am fost nicăieri.

Luni 27 IV 1964. M-am sculat la 6 și la 7.30 am fost la ”Laboratorul clinic” și mi-am luat analiza sîngelui (mîna stîngă). După amiază am fost la atelier și apoi la tiribombă.

Marți 28 IV 1964. Nu m-a ascultat la nimic. A fost destul de cald. Am pus cartofi în grădină.

Miercuri 29 IV 1964. Se fac pregătiri intense pt 1 Mai. Am primit scrisoare de la Moscova. A venit mama la mine și mi-a lăsat 75 de lei. M-am culcat tîrziu (11).

Joi 30 IV 1964. Am dat extemporal la romînă și matematică. A fost înnourat. A venit trandafir de la paltin.

Vineri 1 Mai 1964. Ziua internațională a celor ce muncesc. A plouat aproape toată ziua și nu s-a putut face tradiționala manifestație a oamenilor muncii de la București, Onești, Pitești. Am jucat șah și-am jucat mingea în șopru ( L.D.: șopru = șopron, magazie mare).

Sîmbătă 2 mai 1964. Ziua tineretului din R. A fost frumos pînă la amiază și s-au dat cîteva programe artistice. După amiază s-a înnourat și a plouat cu descărcări electrice pt prima dată în acest an. 17.23.18.3.9.15.17  1  22.5.14. 9. 20 – 6 2.5.1.20! (L.D. : Decodifivat: Domnul Ruscior a venit foarte beat!). Gazdele au plecat la Înviere. M-am culcat la 12.

Duminică 3 mai 1964. Paști. A fost frumos. Am jucat mingea. Meci de rugby Grivița Roșie – Casablanca Maroc 28 – 3. Fotbal pt Olimpiada de la Tokio. R.P.R. – R.P.B. 2-1. Am fost la film: ”3 + 2 = 4” prod. sov.

Luni 4 mai 1964. Am luat 9 la extemporal la l romînă. A fost înnourat. M-am tuns. M-am culcat la 10. Aproape toată noaptea a plouat. Poziția P.M.R., P.C.U., P.C.C, Alb, barbă. (L.D. Încerc să traduc: poziția Partidului Muncitoresc Romîn, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, Partidul Comunist Chinez, Albania = barbologie, povești. Era perioada marii dispute ideologice dintre Moscova și Pekin).

Marți 5 mai 1964. Se împlinesc 176 de ani de la nașterea lui Karl Marx. Am luat un 5 la fizică (ext.) și un 8 la geografie. A fost cald.

Miercuri 6 mai 1964. Am luat un 7 la botanică și un 9 la istorie. Mi-am pierdud stiloul. După amiază, la 4, am plecat la Casa de cultură (Teatrul din Piatra Neamț): ”Omul cu mîrțoaga”, 5 lei + 2 lei programul. Rezultat analiză. VSH 10/23. Cu Nuța Josan (L.D. Am scris deja decodificat…).

Joi 7 mai 1964.  A venit mama și mi-a lăsat 20 lei. Am învățat pentru teză la geografie.

Vineri 8 mai 1964.  Se împlinesc 43 de ani de la înființarea P.M.R. Mi-am cumpărat alt stilou – 20 lei. Am dat extemporal la l romînă (Subiectul: ”O scrisoare pierdută”). Am dat teză la geografie: ”Acțiunea de roadere a vîntului”. Am fost la cabinet și-am luat o rețetă pentru reumatism de focar.

Sîmbătă 9 mai 1964.  Se împlinesc 87 de ani de la 1877 și 19 ani de la 1945. La cimitirul eroilor din Rădăuți o coloană de pionieri și soldați cu fanfare în frunte au depus coroane de flori la morminte. Am dat extemporal la istorie. Am dat normele pentru insigna de polisportiv la aruncarea greutății și fugă – viteză. După amiază am fost la film la ”7 Noiembrie”: ”Domnișora Barbă Albastră” prod maghiară (Eva, prof bărbos, reprez. sfatului, fosta președintă de bloc).

Duminică 10 mai 1964. Am început să citesc ”Spre țărmuri noi” de Vilis Lațiș, scriitor leton. După amiază am fost la film la ”Unirea”: ”O zi ca leii” prodotto italiano. Acțiunea se petrece în timpul invadării Italiei. Am găsit un cuțit cu o cheie (la tiribombă).

Luni 11 mai 1964. Am făcut meditație la matematică. La diriginție s-a vorbit despre ”Eminescu – 75 de ani de la moarte”. Toată noaptea și dimineața a plouat: Au înflorit liliacii, crizantemele, prunii și vișinii. Merii au îmbobocit. M-am culcat pe la 11…

Marți 12 mai 1964. … și m-am sculat la 4.40. Am dat teză la chimie: ”Proprietățile chimice și fizice ale H₂S, prepararea oxigenului și întrebuințările ozonului”. A fost cald. Am făcut Tabla lui Pitagora pînă la 50² (2500).

Miercuri 13 mai 1964. Am dat extemporal la botanică (caracterele generale ale dicotiledonatelor) și la fizică (pîrghii și o problemă). Am luat un 8 la istorie (ext.) și un 9 la  matematică.

Joi 14 mai 1964. A fost, de asemenea, foarte cald. A fost meci de fotbal CFR Pașcani (categoria B, locul 2) – Metalul Rădăuți (3 – 1). ”Metalul” a achiziționat un ”Pele” de la București.

Vineri 15 mai 1964.  Dimineața a fost frumos dar spre amiază s-a înnourat și a plouat. Am luat un 5 la fizică și am dat extemporal la geografie. Am fost cuminte în ora de chimie. Drohobițki a dat teză, iar Gherasim l-a ajutat (30 Ulmanis).

Sîmbără 17 mai 1964. Am dat extemporal la matematică (un exercițiu de algebră) și teză la botanică (crucifere – varza). N-am fost la educație fizică. După amiază de la 3 la 5 am fost la cercul de matematică unde am vorbit (L.D.: adică ni s-a vorbit) despre 1) ”Secolul de aur al matematicii – Euclid; 2. David Hilbert și 3. Propoziții echivalente cu postulatul lui Euclid”. De la 6 la 8 am fost la stadionul grădinii de tir unde a avut loc o demonstrație de handbal a echipei Dinamo București – campioană mondială pe 1964. (Echipa: Mozer, Ivănescu, Costache Mircea II etc.) A jucat cu echipa locală: 20 -5.

Duminică 17 mai 1964. M-am sculat la 9. Am ascultat Teatru la microfon: ”Racoviță”. După amiază am fost la meci: Metalul Rădăuți – CFR Suceava 3-0 (la seniori și la juniori).  Am învățat 4 lecții la limba romînă pt teză: (Antigona, Regele Lear, O scrisoare pierdută, Tragedia optimistă). A fost destul de cald.

Luni 18 mai 1964.   Prima oră am avut teză la romînă (Tragedia optimistă – analiza literară). Am dat extemporal la engleză, iar la matematică am 8. Tov dirig. Ruscior m-a pus cu Hîncu în bancă. A fost tare cald. Am fost la filmul ”Zile de fior și rîs” (prod engleză cu Charlie Chaplin.

Marți 19 mai 1964. Am luat un 4 la matematică (algebră). I-am făcut o fotografie lui Stelu în grădină. Stelu, Radu și Lica au fost la filmul de ieri. A fost tare cald. Seara a fost tare senin și frig, totuși n-a fost brumă.

Miercuri 20 mai 1964. A fost iar cald. Am venit, ca de obicei la 12 și am citit ”Spre țărmuri noi”. Am făcut o plimbare cu Radu prin oraș (Sf Maria – Putnei – Îngustă – Vînătorilor – Putnei – Sf Maria).

Joi 21 mai 1964. Sf Constantin și Elena. Am avut în clasă patru Elene și un Costică. Am dat filmul la developat (2 lei). A fost iar cald. Am terminat de citit ”Spre țărmuri noi” . Am jucat puțin mingea și pe urmă am fost cu Radu cu bicicleta (la portbagaj). Seara, Stelu s-a supărat pentru că i-am spus pe nume (babă).

Vineri 22 mai 1964. Am luat un 9 la engleză, oral (bester). La ed fizică am jucat handbal 8C – 8D = 13 – 2. A fost cald, iar după amiază s-a înnourat. M-am culcat la 22.30.

Sîmbătă 23 mai 1964. Și m-am sculat la 3.30, iar pînă la 7 am învățat la istorie. În ora de ed fizică am scos toți banii de la cec (30, 8o% lei). Apoi am fost la Complex și am făcut cîte o copie după fiecare fotografie (20 lei). Ora următoare am dat teză la istorie (Căderea republicii romane). Am luat un 8 în extemporal la naturale (botanică) și 7 în teză (tot la botanică).

Duminecă 24 mai 1964. M-am sculat la 11.30. Dimineața am citit ”Pădurea spînzuraților” de Liviu Rebreanu. Merii și perii sînt încărcați de flori. Au înflorit lalelele. Filatura Fălticeni – Metalul Rădăuți 1 – 0.

Luni 25 mai 1964. A fost cald dar nu senin. Am venit acasă la 12. Diriginta mi-a spus să pun geamul care este spart numai într-un colț. După ce-am fost la atelier (3 – 5) am plecat la meditație la școală pînă la 7.

Marți 26 mai 1964. Am luat un 6 în ext. la fizică și 8 în teză la istorie. De la 3 la 5.30 am fost la meditație la matematică. Apoi am fost la policlinică și mi-am luat medicamente (vitamina K, penicilină și 4 cutii de aspirină). La amiază am fost la complex și-am scos fotografiile din care am vîndut două (4 lei). Cînd veneam acasă m-am întîlnit cu tata care mi-a adus schimburi și 8 lei. M-am tuns scurt și nu mă laud. Mi-am cumpărat un ghid de conversație englez – român. A fost cald și frumos. Seara a fost senin și frumos.

Miercuri 27 mai 1964. De la 4.15 – 6.30 am fost la meditație la matematică. Am stat restul timpului în casă și am învățat.

Joi 28 mai 1964. Am luat un 8 în oral și unul în extemporal la geografie. De la 7-8  și de la 8-9 am făcut probleme la geometrie. A fost frumos și unii au mers la baie. Am cumpărat ”Pravda” (24 bani, în limba rusă)

Vineri 29 mai 1964. Am dat teză la chimie (Pîrghii, planul înclinat) și unități de măsură a lucrului mecanic). După amiază am fost la meditație la matematică de la 4 la 6. Profesoara (Bondor) a spus că mîine dăm teză la matematică.

Sîmbătă 30 mai 1964. Prima oră am dat ext la limba rusă (declinarea) iar a doua oră am dat teză la matematică, numai la algebră: 5 subiecte. După amiază am fost la filml ”Îndrăgostitul” – prod RDG.  Vineri am jucat handbal 8C – 8D = 7-4. Azi am jucat cu 8C. 8D – 8C = 6-5.

Duminică 31 V 1964. M-am sculat la 9. Am ascultat teatru la microfon ”De-ale lui Pîcală”. După amiază a fost meci de fotbal la Sofia. Olimpicii romîni – Olimpicii bulgari 1-0. Cu acest meci țara noastră s-a clasat pt meciurile de la Olimpiadă de la Tokio. Mîine dăm teză la geometrie.

Luni 1 iunie 1964. Stelu merge de-acum de dimineață la școală. M-am sculat la 5 și la 7 am fost la școală pentru a da teză, dar tov. prof. Bondor a amînat-o pe joi. Am venit la 12 acasă apoi m-am dus cu Nicu, Stelu, Paul și alți băieți la ”Poznă”, la baie. La 4 am cumpărat un clișeu ”Agfa” și-am făcut cinci poziții (ILARIA = 59. 62.1.67.59.1). (L.D. Am schimbat sistemul de codificare de la alfabetul cifric la alfabetul paginilor, adică am notat paginile de caiet și le-am atribuit valori numerice… Doar un cititor neatent nu putea observa asta…).  A fost cald și baia a fost binevenită. Ziua copilului.

Marți 2 iunie 1964.  A fost de asemenea cald. Am jucat handbal și volei cu Radu, Nicu, R.F., C.R, Paul, Stelu. (Probabil C.R. era numele Claudiei, o fată de care eram îndrăgostit pînă peste poate. Nici n-am îndrăznit să scriu în jurnal despre asta. Eram la concurență cu Paul, un tip înalt și cu cîțiva ani buni mai mare ca mine).

Miercuri 3 iunie 1964. Am avut numai 4 ore. Am luat 4 în teză la algebră. Am dat apă la șoricei… Mîine dăm teză la geometrie.  Afară a fost iar o căldură…

Joi 4 VI 1964. Prima oră am dat teză la geometrie: două probleme și le-am scris bine. Am luat un 8 la limba romînă (teoria literaturii). A venit mama în pauza mare și apoi a venit la gazdă și a plătit pînă la sfîrșitul anului (școlar). Pe la 4.30 am fost cu Stelu la film: ”Cartouche” (Cartuș) prod franceză: Cartouche, Venus, Samson, Dominique etc. Seara am făcut lupte (dar incorect) cu Nicu.

Vineri 5 VI 1964. Am luat un 8 (9,7,8) la fizică. Am 6 în teză la chimie și-am luat o notă bună la engleză. După amiază am fost la filmul ”Dezrădăcinații”, prod. mexicană. Pers.: Pancho, soția sa (doi fii morți în război), Joe mecanicul, Jimmy traficant cu stupefiante, Alice, Elenita, Betty, Fred, poliția. A fost impresionant. Ziaua a fost caldă și ”rusciorii” au fost la baie.

Sîmbătă 6 VI 1964. De dimineață s-a arătat o zi frumoasă. În ora de ed fizică am jucat fotbal. 8C – 8D 5-0. Pînă ce-am ajuns la școală am întîrziat la ora de istorie și-am stat în picioare. (L.D.: statul în picioare era o pedeapsă frecventă).

Duminică 7 VI 1964. De dimineață am fost la stadionul din Grădina de Tir. S-au făcut întreceri atletice între SMR1, SMR2 și Siret (L.D.: adică întrte Școala Medie Rădăuți nr 1, Școala Medie nr 2 Rădăuți și Școala medie din orașul Siret). M-am întîlnit cu Ursu și cu Bahnovei. Majoritatea probelor au fost cîștigate de echipa siretenilor. Am venit acasă și am făcut o fotografie cu Stelu, după care am mers la baie. După ce am revenit de la baie i-am făcut 7 poziții lui Stelu, Rodica și dnei Ruscior.

Luni 8 VI 1964. Am avut oră liberă la engleză. Băieții discută zvonurile de la frontieră (r – r). (L.D.: se vorbea despre incidente la granița româno-rusă, de fapt româno-sovietică). În ultima oră de diriginție am vorbit despre comportarea în vacanță. Am venit la 12, am mers la baie și am dat clișeul la developat (2 lei).

Marți 9 VI 1964. Am dat extemporal la algebră. Am luat un 7 la chimie și 8 în teză la geografie. Am lipsit în ora de rusă, ”pentru geam”, iar în ora de geografie am pornit să mergem la Sucevița unde se toarnă filmul ”Neamul Șoimăreștilor”. Ipati Ștefan și Drohobițki au fost chiar pînă acolo. După amiază a plouat serios.

Miercuri 10 VI 1964.  Am luat 8 în extemporal la algebră și 9 în teză la fizică. Mi-o încheiat media la naturale: 7; la geografie: 8. A fost înnourat și-i mai răcoare. După amiază am fost la filmul ”12 scaune” – producție cubaneză (muma, patronul, complicii)

Joi 11 VI 1964. Am luat 6 în extemporal la rusă. Prima oră am lipsit la matematică, deoarece am fost bolnav și m-am sculat la 8.30.

Vineri 12 VI 1964. În ora de fizică tov. dirig, Ruscior m-a trimis să pun geamul, dar din lipsă de bani… Am lipsit la ora de fizică și la cea de engleză în care mi-a adus extemporalul (9). După amiază a fost frumos un timp și-am jucat mingea. Liviu – Stelu: 6-5. Mi-am cumpărat numărul omagial al ”Gazetei Literare” dedicat lui Mihai Eminescu. Am început să-mi strîng lucrurile.

Sîmbătă 13 VI 1064. M-am dus, ca de obicei, la școală ”student” (L.D. adică cu mîinele-n buzunar, fără cărți și caiete). Tata a venit cu bicicleta, iar la amiază am plecat la cursă, iar tata a venit acasă (la Grămești) cu bicicleta (cca 30 de km). Am ajuns acasă seara. Muț a crescut mare și voinic, iar plantele s-au dezvoltat mai mult. Am citit ”Magazin” și ”Gazeta literară”. Sfîrșit de AN ȘCOLAR!!!     (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!