liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 318. Marți 14 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (51).


Duminică 16 ianuarie 1966. Azi Țopa (Haiuță) a sunat deșteptarea la 7.30. Cezar are un obicei destul de bun, dar de care mai rîd unii. Cum se scoală ia șervetul și se duce la spălător aproape dormind. Am luat masa pînă la 8 și ceva după care s-a sunat meditația. În acest timp am învățat la anatomie, română, rusă și algebră. La engleză am scris cîteva cuvinte și i-am tradus lui Cezar un exercițiu. Toader îmi vorbește mult despre aparatul de fotografiat pe care vrea să și-l cumpere în curînd. La 12, Țopa a dat pauza și s-a cărat. Eu cu Toader am jucat puțin cuțchi. După un timp îl vedem pe Haiuță întins peste masa noastră (de joc) și ne rade banii. Așa a făcut la toți care-au jucat. Banii i-a aruncat pe geam și mai mulți ne-am repezit după ei. Eu m-am ales cu 15 bani… La masă, pedagogul vrea neapărat să fie liniște cînd se servește. La 12 Costică s-a prezentat (tuns) zero! Azi am fost f vesel și dispus la masă. Cînd veneam cu castronul de la oblon am dat peste ”cineva” și noroc că m-am oprit la timp că altfel … ”o umplea borșul”. Rîzîndu-mă de asta am vărsat un pic de borș pe mine. Pedagogul a scos o regulă nouă. Cînd îți face o observație spui că ai înțeles și stai jos. Eu am luat-o de bună și cînd îmi zice ceva strig: ”Am înțeles!”. După masa de prînz am mers cu toții prin dormitoare. Eu m-am schimbat; mi-am luat pantalonii cei bej și după ce-am flecărit un timp am pornit-o prin oraș. Eram un cîrd de 8 băieți care făceam o gălăgie de credeai că-s 16. Cînd eram pe lîngă fostul stadion am început să-i cîntăm ”mulțani trăiască” lui Costică. Și cine să trăiascăăăăă? Chelia să trăiascăăăă! În oraș ne-am despărțit și-am rămas numai noi patru (eu, Toader, Gigi și Cezar). Apoi noi am mers la film la ”7N”, iar Cezar la ”Unirea”. Gigi și Toader au mai văzut ”Îndrăznețul Pardaillan” (franco-italian cu Georges Barray) dar le-a plăcut mult și-au mai mers o dată. Filmul mi-a plăcut, însă nu grozav de tot ca altora. Au fost momentele comice, apoi cele de ”caft”, însă…. părerea mi-am spus-o. După film am mers prin oraș și de acolo la internat. După ce ne-am ospătat din cele două felii de pîine și una de salam, ne-am dat la cîntat. (L.D.: Duminica seara cantina era închisă și la prînz primeam un pachețel de mîncare pentru masa de seară. Adesea, ”pachețelul” era înfulecat chiar la prînz…). Costică avea un album de cîntece și-am cîntat și ușoară și populară, strigînd cît puteam și veselindu-ne unul de altul. Am cîntat așa pînă la 6 pînă cînd a venit Prandea și ne-a sunat la meditație. Am îmbrăcat haina de piele a lui Gigi și mi-a plăcut grozav de mult. După cum zice Gigi, nu trece cuțitul prin ea, oricum ar fi el. Dar nu de asta îmi place mie, ci din alte motive. Mie cînd îmi place ceva nu mi-l doresc acum, pentru că știu că nu l-aș putea avea. Dar zic: cînd voi fi mare, îmi voi cumpăra…. un aparat de radio mare, cu toate lungimile de undă, un cojoc ca al lui Gigi, m-aș abona la aproape toate publicațiile, aș face călătorii în străinătate, aș scrie și mi-aș face prieteni în toate țările. Măcar jumătate din aceste visuri să le pot face (sau fiecare pe jumătate). Am făcut meditație pînă la 19.30 cînd am avut din nou pauză. În această pauză, nu știu din ce motiv am fost iar vesel, glumeț, dispus. Le-am propus prietenilor să ”sărbătorim” pe cineva care a împlinit, să zicem, 17 ani. Îi cîntăm ”mulți ani trăiască”, îi rupem urechile și-l aruncăm de cîteva ori în sus. Am făcut așa cu cîțiva ”amici” (Puha, Simeria, Juravle etc.). În timpul de meditație, de la 8 la 9 am mai învățat la obiectele care-mi păreau mai grele și-am încercat să traduc scrisoarea pentru elevii din Moscova în limba engleză. N-am prea reușit așa bine. În dormitor (iar inexplicabil) am cîntat ce mi-a venit pe limbă (”Mamă mamă, dor de mamă” și altele… în ritm de twist. S-a vorbit politică și știință pînă la 11.15.

Luni 17 ianuarie 1966. Azi dimineață am făcut o baie bună și o bălăceală zdravănă. După ce m-am îmbrăcat am venit în meditație. Am reușit să citesc cîte o dată cu atenție la toate obiectele ce le am pentru azi.

Vremea se menține, de cîteva zile, aceeași. N-a mai nins și pe drum zăpada e bătătorită bine. Nu au fost geruri.

Azi avem un orar destul de încărcat. Prima oră am avut algebra. În prima jumătate de oră ne-a dat un extemporal cu două subiecte (c.m.m.m.c. a trei numere și a două polinoame). Mi se pare că la primul subiect am greșit cu toate că mi-a dat același rezultat ca la alții. Profesoara (Bondor) l-a mutat pe Toader din bancă cu mine. La anatomie a ascultat timp de treisferturi de oră și iar nu s-a știut lecția. Foarte supărat, dirigintele (Zăicescu) a predat lecția nouă. Zăicescu este supărat pe Rusu Anton care după ce a împrumutat acei bani acum lipsește de la școală. La l română prof. a ascultat toată ora. M-a întrebat și pe mine o întrebare, dar tocmai atunci a sunat (dar șarpele fricii deja a mușcat…). La desem ne-a dat să facem trei figuri și profesoara a stat toată ora la catedră și a scris scrisori. Eu am avut iar chef de glume și m-am distrat în limita ”grosimii obrazului”. La l rusă am avut grijă să-i ofer profesoarei un ”ruciku” (creion) și ea, f mulțumită, a zîmbit un ”spasiba” (mulțumesc). După ce a pus absenții, profesoara a întrebat: ”Rusu a lipsit toată ziua?”. Eu: ”Da, a lipsit și ieri”. Profesoara a rîs iar (și clasa). În această oră a ascultat tot timpul. La sfîrșitul orei m-am anunțat și am citit ”Smerti poeta” (Moartea poetului). La l engleză Pop a avut grijă să ne întrebe iar de ”vechituri”. N-a adus însă nimeni din clasa noastră. Am ezitat să-i mai aduc aminte de scrisoare. Azi l-a ascultat pe Cezar (5) și Mircea Ungureanu (3).  Nu a predat; urmează să facem o oră împreună cu a X-a B.

Azi dimineață, cînd a intrat Costică în clasă l-am luat de mînă și cîntîndu-i ”mulți ani trăiască” l-am dus pînă la banca lui. Cînt toată clasa a întrebat, curioasă, de ce l-a tuns le-am tuflit una babană: ”L-a bătut măr pe pedagog și l-a tuns”. Nu știu cîți au crezut-o și p-asta… La matematică, profesoara nu i-a zis nimic, profesorul l-a pișcat puțin cu o vorbă usturătoare. La română profesorul i-a făcut observație că stă cu căciula în cap; eu am găsit de cuviință să completez pentru el: ”Îi este frig și rușine”. La desen s-a agățat și baba de el. Eu: ”Tovarășa profesoară deacum nu mai poate vorbi o lună de zile cu o fată. Profesoara: ”Ei, că parcă cea cu care vorbea îl îndrăgise din cauza părului…”. La rusă și engleză nu l-a mai întrebat nimeni.

Toader s-a dus cu Cezar și Costică la ”Old Shatterhand”. Toader vroia să mă ia numaidecît și pe mine, dar n-am vrut să merg deloc.

Mi se pare că azi Prandea e beat (striga grozav).

Cînd veneam azi de la școală era o ceață f f deasă. Mașinile mergeau cu viteză redusă. De-abia se vedea la 100 de metri în față.

La masă, Țopa i-a dat ”plus” (o plăcintă) lui Toader pt că-i ștab la UTC.  Pt asta m-am supărat pe Țopa și lui Toader i-am zis că ia mită (așa…). Pînă la 7 nu s-a deschis sala de valize. Pînă atunci am învățat la l rusă și-am scris la algebră.

Toader Cezar și Costică au venit de la film la 5 (le-a plăcut). Mîine se organizează vizionare cu interrnatul la acest film. În pauza de 8 a fost o muzică și o horă minunată în meditație. Prandea e grozav de beat. Prandea: ”Atențiune! În ssssseara asssssta sssse eliberează ddddormitoarele 8 și 10. Sssssă nu aud niciun ccccomentariu. Sssînteți toți niște ppparveniți. Din 90 numai 25 sînt ssserioși”. Seara s-au eliberat cele două dormitoare. A fost Kolea pe la mine. Marcel Hrincescu s-a jucat de-a prinsa cu pedagogul. Prandea: ”Hrincescu, paștele mă-ti!”.

(va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Anunțuri

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 317. Luni 13 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (50).


Sîmbătă 15 ianuarie 1966. Aseară i-am dat lui Puha Vasile (cl. A X-a C) acest caiet și a scris cele necesare pe prima pagină. (L.D.: Iată ce a scris colegul meu pe prima pagină: Druguș Liviu, vol. VI JURNAL DE ZI, 15 a I-a 66  – 28 III 66 – cu precizarea, de acum, că data ultimă am completat-o eu în momentul în care am umplut acest caiet. Pleonasmul ”jurnal de zi” poate fi oarecum scuzat pentru că franceza nu era obiect de studiu pentru clasele noastre). Tot aseară, cînd am intrat în dormitorul 4 (al meu) era un miros greu, insuportabil. De vină era Tanța, femeia de serviciu care a pus cocs pe foc și a răspîndit acest miros. De ciudă, m-am apucat cu mîinile de cap și am strigat cît am putut:”… tu-i dumnezeu mă-si!” Cînd m-am uitat înapoi pedagogul Haiuță stătea și se uita la mine. N-a zis nimic, după cum tot n-a zis nimic cînd a auzit altele mai tari și mai gogonate. Dac-ar fi fost Prandea m-ar fi mîncat cu tot cu.. (dar n-a fost…). Aseară, pentru prima dată în acest trimestru a venit apă la robinete. M-am dus în spălătorie și-am făcut o baie generală cum de mult nu mai făcusem. După asta, fiind mai înviorat, am făcut 100 de flotări la pat, după care am mai făcut 50. Voi încerca să revin la programul meu de dinaintea vacanței adică să fac baie în fiecare zi + program sportiv.

Azi dimineață, cum m-am sculat m-am dus imediat la spălătorie. Am avut mare noroc că mai curgea un robinet. Cred că nu prea are Florea grija băieților. Cred că datorită faptului că aseară și azi dimineață m-am spălat mult cu apă rece am reușit ca azi dimineață să rețin f ușor lecția la istorie și formulele la trigonometrie. Pînă acum parcă eram adormit și zăpăcit.

Pănă la școală ne-am grupat, ca de obicei, cei din clasa a X-a D și Gigi. Ne-am agățat de-o sanie care ne-a dus pînă aproape de școală. Apoi ne-am distrat pe chestia asta. La școală, după orarul schimbat, am avut prima oră trigonometria. Profesoara a ascultat numai exercițiile ce știa că-s f grele și nu le-am putut face. Cu acestea a scos-o pe Popovici A. căreia i-a pus 4. A mai ascultat-o apoi pe Zaharia căreia nu i-a pus nota și la urmă și pe Mircea Ungureanu cu care a predat și lecția nouă. Nu i-a pus notă sub pretext că nu i-a controlat și caietul de teme. Lecția nouă a fost: ”Formule calculabile prin logaritmi”. La ora de muzică, profesoara a predat aproape tot timpul despre muzica instrumentală, cele trei categorii de instrumente, sonate, simfonii, concerte etc. Ne-a schițat pe tablă modul în care sînt și trebuie să fie aranjate instrumentele pe scenă. Ne-a anunțat că pe data de 30 (ianuarie) 66 avem concursul cultural-artistic (Tănase: ”pe 30 februarie?…”). La finea orei am cîntat cîntecul despre partid pe care-l pregătim de atîta timp pentru concurs, apoi s-a cîntat ”Hora Unirii”. Anul acesta se dă mai multă importanță acestui eveniment istoric care se apropie. În presă, radio și televiziune se vorbește mult despre această zi. În prima pauză, Costică s-a dus la tovarășul diriginte și i-a spus durerea. Dirigintele l-a invitat la el în cabinet pentru pauza mare (a II-a pauză). A venit apoi în clasă și ne-a adus aminte să aducem ”cotrențe”, zdrențe și alte cîrpe. L-am întrebat dacă nu putem aduce bani în locul acestora. Dirigintele a zîmbit și mi-a explicat: școala cumpără un televizor din fondurile ei. S-a apelat la ajutorul elevilor nu pentru a plăti televizorul, ci aceasta fiind o acțiune inițiată de școală, cu caracter patriotic. Azi a lipsit Rusu A. (probabil nu i-a adus datoria lui Lupăștean E.). Așa a făcut și cînd i-a împrumutat Toader 10 lei, a lipsit o săptămînă. Acum va lipsi o lună… La istorie, profesoara Luchian n-a ascultat ci, așa după cum promisese, a predat mai departe despre unificarea Italiei și a Germaniei. Pînă la sfîrșitul orei, ca o completare, ne-a povestit despre un general hitlerist care a trimis în lagărele de exterminare cîteva familii ascunse în podul unei case și care a fost recent descoperit și deferit justiției. Acele familii au stat în podul unei case din Amsterdam (Olanda) și și-au făcut însemnări zilnice timp de patru ani. (L.D.: Este vorba despre Jurnalul Annei Frank, după care s-a turnat și un film la fel de notoriu și mișcător ca și cartea). După această oră am avut fizica. Înainte însă de ora de istorie Costică (Lungu) și Toader (Gherasim) au fost la diriginte care, analizînd situația a hotărît: Toader îi va comunica tovarășului pedagog că îl roagă să-l ierte de data aceasta, motivul nefiind grozav. Nimeni dintre noi n-ar vrea să-l vadă pe Costică (tuns) zero, mai ales că are păr frumos. Tot în pauza a venit Pop și ne-a adus iar aminte de ”cotrențe” și de abonamente. Ne-a anunțat că activul fiecărei organizații trebuie să se aboneze obligatoriu la ”Tînărul leninist” – 9 lei pe 3 luni. Mi-a spus mie că e mult mai rentabil decît cu ”S.T.” (Știință și Tehnică) (5.5- lei pe lună). Cînd am ajuns pe coridor i-am spus ceea ceea ce vroiam să-i spun încă de miercuri. I-am spus că corespondez cu Radio Moscova și că vreau să corespondez cu elevi sovietici în l engleză. N-a fost însă de acord cu rugămintea mea de a-mi traduce el scrisoarea, ci eu s-o traduc și el s-o corecteze (Bun!). În ora de fizică, Teleagă a predat cf. programei sale. Ne-a explicat fenomenele văzute ieri în laborator, iar pe lîngă astea o mulțime de completări și povești. (Cînd cazi din copac mai stai puțin jos!). Ne-a spus cîte ceva despre folosirea razelor ultraviolete în criminalistică (cerneala folosită la completarea buletinelor și la tipărirea bancnotelor e specială și nu se găsește în comerț. E cu totul altceva decît tuș și nu se permit re…tușări. La ora lui Teleagă e o plăcere să asculți și să fii atent deoarece auzi lucruri atît de de diferite încît te uimește. Azi am fost atent la toate orele. După ora asta noi avem liber. Ț.S. (L.D.: probabil Țibu Silvia o colegă din Grănicești care stătea imediat în banca din spatele meu) m-a rugat să-i scot bilete pt. ”Îndrăznețul Pardaillan”. Le-am cam îngăimat și… și…. să văd ce-o zice Gherasim. Cum s-ar zice, am fost prost și bleg. (L.D.: în fond era vorba doar de a merge împreună la film…).

La internat, după ce-am luat masa la 12.15, am stat în meditație, împreună cu colegii de clasă care stau la internat. Toader a vorbit cu Prandea despre freza lui Costică, dar acesta a zis că nu poate trece peste cuvîntul tov. director Viforeanu, ceea ce nu cred că ar face dirigintele pentru Lungu. Faza e cam încurcată, dar eu o înțeleg. La școală, Toader a dat două bilete de voie la semnat pentru a merge la film. Unul din(tre) ele i l-am dat lui prandea (cu p mic) și pt asta Toader s-a cam supărat zicînd că de altădată își va face bilete separate ș.a. Pe urmă s-a calmat. Ținînd cont de faptul că ”am fost prost și bleg”, nu m-am dus azi la film, ci i-am dat lui Toader bani să-mi ia bilet pt mîine la ”7Noiembrie”. El s-a dus cu Cezar și Costică la film, iar eu am rămas singur în tot internatul. Pînă la un timp am ascultat difuzorul (cîteva operete) apoi mi-am permis o indiscreție cam mare. M-am uitat în una din despărțiturile mapei lui Costică L. M-am uitat mai bine la un caiet de 1.10, verde și cînd colo, ce văd? Lungu Constantin cl X-a D ”Jurnal de zi”. N-am putut rezista să nu-l citesc. Aș vrea să spun cîte ceva din cele scrise acolo și despre felul cum a scris. A folosit și dialoguri și n-a prezentat ”evenimentele” zilnic, cum fac eu, ci pe grupe de zile și chiar de săptămîni. Probabil n-a avut timp să scrie mereu. A început să-l scrie la 1 noiembrie 1965. Pe 14 XI-a 65 a scris ”Evadarea” ca un titlu de capitol în care arată cum a venit anul ăsta la școală și cum s-a instalat la gazdă. Își descrie aici sentimentele de care era stăpînit (fete tinere peste 14 și sub 20 de ani). Are considerente speciale pentru a crede că e frumos. Și așa este. Tot aici își descrie viața sa la gazda de pe str. Simion Bărnuțiu la d-na Elvira. Hotărîrea de a veni la internat a luat-o deoarece n-a mai putut-o suferi pe ”dna Sofie”. Cap. II ”Internatul”. Desprea acesta Costică nu are o părere atît de proastă ca alții și nu-l consideră pușcărie. În acest capitol își descrie cu mare dragoste mama care a suferit și a vărsat lacrimi, despre certurile ce mai există în casa lor și în sfîrșit cugetă despre toate astea. Nu știu de ce dar pe tatăl său îl urăște. În încheiere, scrie două strofe și anume una închinată mamei și una împotriva tatei: ”O mamă dulce mamă/ În negura de vremi/ În freamătul de frunze/ La tine tu mă chemi”. Și: ”Fie tata cît de bun, toți copiii stau pe drum/ Fie mama cît de rea, toți copiii trag la ea.” Ultima strofă însă mi se pare mai puțin adevărată (primul vers)”. De pe data de 14 XI-a a încercat să țină jurnal zilnic, dar n-a reușit. Cap. III ”La internat”. Pt început își scrie aici programul internatului și cîteva cuvinte despre el (e bun!). Amintește aici de Atănăsoaie ș.a. și-i caracterizează pe pedagogi. În continuare își descrie peripețiile lui de pe la internat. Pe 22 și 23 X-a a scris ”Cîntecul marinarului” și ”Cîntecul grănicerului”. Deparece pe primul îl am încerc să-l scriu pe al doilea: ”Nu da Doamne nimănui/ Viața grănicerului.// El ia arma de curea/ Patrulează granița/ Din pichet pînă-n pichet/ Cu ștampila pe carnet. // Și în loc de felinar/ Trei rachete-n buzunar/ Alba-i pentru luminat/ Roșa-i infractor scăpat. // Iar cea verde doar se știe/ Zece ani de pușcărie/ Căpitane, căpitane/ Suie sus la cancelarie. // Și mai cată prin dosare/ Foaia mea de liberare/ Să liberez și eu/ odată cu leatul meu. // Leatul meu făcea armată/ Eu stăteam cu Leana-n poartă/ Și-acum el s-a liberat/ Eu mai am un an de stat”.   În una din însemnări amintește și de mine cînd am făcut cu el mustețe lui Dănilă M. și Cotleț (15 X 65). În general mi-a plăcut cum a scris. Numai de-ar scrie mai des. De cînd a plecat în vacanță n-a mai scris deloc. După mine Costică e destul de fin și sensibil, bineînțeles și cu laturi proaste (fumează ș.a.).

De la ora 14 am început să scriu în jurnal. Acum e ora 16 și eu tot scriu în Jurnal. Mi se pare că astăzi scriu un număr record de pagini și-mi place. În acest timp, în meditație au mai stat trei elevi și-au jucat kuțki. La difuzor am auzit de calamitățile iernii în Europa (în Elveția – 38 grade Celsius, iar în Bulgaria a bătut vîntul cu 200km/h).

Azi Tănase Gh. mi-a adus aminte de datorie și nuștiu cum voi face cu asta. În prezent nu mai am bani deloc și la Tănase am 14 lei datorii și-aș vrea să mai cumpăr ceva vederi de la Gozic și de la încă un elev din a X-a E.

Ieri am citit ”Note din America” by Ch. Dickens (7 II 1819 – 9 VI 1870) din care-am scos cîteva maxime și anume: ”La om cinstit, ajutor cinstit. La muncă cinstită, pîine cinstită” și altele (”Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”).

Pe la 16.30 am scris o c.p. acasă în care le-am arătat problemele principale (cestiunile arzătoare la ordinea zilei: bani, cotrențe). L-am felicitat pe Mircea cu prilejul zilei de 18 ianuarie cînd va împlini 18 ani și va fi major. Am dus c.p. la cutie și m-am întors la internat. Pe la 17 au început să vină cei care au fost la film (Lungu, Gigi, Cezar etc.). Toader a venit mai tîrziu: și-a condus prietena. Probabil că de asta s-a supărat el că n-am pus pe biletul de voie ora pînă la 18! De la 17 și pînă la 18.30 am stat cu colegii de clasă în dormitor și s-au povestit f f multe. Cei care-au fost la film l-au admirat îndelung pe îndrăznețul Pardaillan. S-au povestit apoi întîmplări de pe-acasă, cu bătăi, cu profesori și elevi și cîte-o poveste hazlie. La 18.30 (!) a început meditația. Am încercat să învăț la anatomie și mi-a plăcut f mult lecția despre ”formarea imaginilor”. Simeria îmi face planșele la desen pt că i-am lucrat cîteva exerciții la engleză. Pînă seara la 8.30 cînd ne-a dat drumul la dormitoare am învățat la l română (L.D. s-a trecut deja la scrierea cu î din a în cazul cuvintelor român, România).

În dormitor am făcut iarăși sport (100 flotări la pat și 30 pe pat). Ca de obicei am făcut iarăși o baie generală care m-a înviorat și m-a făcut să mă simt zdravăn. Pe la 9 a venit directorul Botez cu Haiuță și l-au luat pe Lungu Costică la rost pentru că nu s-a tuns. Neavînd ce să mai zică, Costică a promis că mîine se tunde. După ce ne-am culcat s-au zis iarăși cel puțin o duzină de bancuri pe care le aud ”for the first time”. Babii ne-a înveselit și el cu unul (mașina de la garaj și femeia de la spital: convorbire telefonică (scurgeri în față, manivelă prea subțire, poate suporta mai mulți oameni, o înceracă în fiecare seară etc.). Apoi Babii s-a dus în d.9 unde au jucat ”21” pe bani pînă pe la ora 2. Am spus și eu unul cu figuri de judo (ai dat cu stînga!)   (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 316. Duminică 12 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (49).


 

Marți 11 I 1966. M-am sculat cu mare greu, cu toate că pedagogul n-a plecat pînă nu ne-am sculat. Dimineața am învățat mereu. Nu știu – ori s-a potolit frigul, ori m-am obișnuit eu – dar nu-mi mai îngheață urechile.

La chimie, ținînd cont  că e prima oră din trimestru n-a scos elevi la ascultare, ci a lăsat să iasă cine vrea să răspundă. Nu s-a știut așa bine și și profesoara n-a pus notă la nimeni. La geometrie, a ascultat deja; mai întîi teorie, apoi probleme. După ce s-au făcut în clasă vreo patru probleme, ne-au dat 11 pentru acasă. La l rusă, trimestrul a început din plin, dar nu prea bine. De la început, profesoara a notat cu 4 pe Popovici și Rusu. La ora de diriginție Zăicescu ne-a făcut morală și pentru a preîntîmpina alte rezultate proaste a hotărît să unească cîte doi elevi (unul bun și unul slab) pentru a învăța împreună. Mie și lui Toader ne-a dat în sarcină să avem grijă de cei de la internat. Prin convenția noastră, eu îl ajut pe Lungu C. Și Toader pe Cezar. Pe lîngă asta dirigintele m-a însărcinat să-l ajut și pe Tănase Gh. și să răspund de învățătura cu băieții. De asemenea, dirigintele a atras atenția fumătorilor, zicîndu-le: ”fum să iasă, dar să nu iasă scrum”. La cor, nu știu de ce dar m-am simțit cam stingher și parcă nici nu îndrăzneam să cînt.

I-am dat lui Toader (bani) să-mi ia niște caiete și să-mi plătească internatul. El s-a dus în oraș după ”pensie” (bursă) și nu mi-a plătit. Mi-a cumpărat însă un caiet gros pentru Însemnări + două de l romînă. Am luat eu bani de la el, de la Gigi și am plătit internatul la toți trei (D. Mircea nu?…).

Am stat pînă la 3.30 prin internat și de la 5.30 la 8 mi-am scris mereu în jurnal.

Azi vremea a fost moloșagă.

În dormitor, seara, ne-am ținut de program (Am acasă doi căței, cine-i pupă-n … pe ei?).

Miercuri 12 I 1965. Continuăm să ne spălăm dimineața la pompă.

Pentru azi n-am prea avut de învățat deoarece multe din obiecte le avem pt prima oară în acest trimestru. La trigonometrie a pus numai note bune (5, 6 și 8). Probabil că i-a spus asta tovarășului diriginte, căci acesta a venit imediat în clasă, rîzînd de bucurie și întrebîndu-ne cum am mai răspuns. La fizică, Teleagă a spus că va preda două săptămîni în șir, iar în a treia vom da extemporal. A ”povestit” o lecție f interesantă despre ionizarea gazelor U-V și X (Roentgen) + cele cosmice. La romînă,  la început, a întrebat un pic din materia trim.I, după care a predat viața și în special opera lui Ion Slavici (Slavici 18 I 1848 – 1925; Mircea s-a născut la 18 I 1948, deci va trăi pînă în 2025!). La Ec.P. am început studiul capitalismului. A predat lecția începătoare, dar destul de grea (nu prea reușesc să scriu tot cît sporovăiește profesorul). La urma orei ne-a mai înveselit întrebîndu-ne, cu glume, cum am petrecut revelionul. La istorie prof. a întîrziat 10 min, apoi a venit f mînioasă spunîndu-ne că a judecat niște elevi (probabil pe cei trei). La l engleză iar m-am simțit stingher. Pop ne-a întrebat de ”cotrențe”. Mi s-a părut că m-a întrebat mai blînd. Apoi am ieșit la tablă (voluntar) și am scris rezumatul lecției ”What s money after all?” by Ch. Dickens (mort în 1870). (Am vrut să-l rog să-mi traducă o scrisoare în limba engleză, dar am renunțat).

Pînă la 5 n-am prea reușit să-mi învăț prea multe; pînă la 7 nici atît. După cină, m-a așteptat Mircea pe coridor: m-a anunțat că a luat cu bine toate examenele și mi-a mai povestit din tertipurile lui. Iam dat hangerul (L.D.: adică cuțitul-baionetă). Avea de gînd să plece la București.

Azi iar a fost moloșag și spre seară a căzut o ceață deasă.

Joi 13 I 1966. M-am sculat imediat cum s-a aprins lumina pentru a veni mai repede în meditație să învăț.

Aseară începuse să ningă și azi dimineață ne-am trezit cu un strat gros de 20 cm.

S-au mai făcut cîteva schimbări în dormitor. S-au scos din nou acele două paturi și s-a mutat și Gigi Simionesei. Au venit în loc Pușcașu și Puiu. Gigi a plecat în d. 11 unde e șef de dormitor (la cei de clasa IX-a). Aseară ne-am ținut de bancuri și de glume pînă la 11 (Costică Lungu și Juravle au pățit rușinea – au rămas fără izmene). Cînd am mers la școală încă ningea și pe str. 23 august era numai o urmă de mașină pe care s-a întins rîndul băieților de la internat.

La algebră profesoara n-a mai ascultat, ci a predat despre c.m.m.m..c. Prin condica școlii s-a anunțat concedierea celor trei elevi: Rebac Liviu, Istrătoaie și Popovici Gh din clasa X-a pe termen de trei zile. Profesoara (Aurelia Bondor) a controlat temele și probabil era mînioasă că a pus nouă de 2 celor ce nu și-au scris; lui Toader i-a făcut morală pt că n-a făcut un ex., iar mie mi-a spus că am scris mizerabil. În ora doua, de chimie, profesoara a fost calmă, ca de obicei în trim. acesta. A clarificat problema elevilor de la cercul și olimpiada de chimie. A deschis apoi catalogul la întîmplare. S-a deschis la Galan pe care a ascultat-o. Mi-a pus și mie cîteva întrebări pe care le-am răspuns bine. Apoi a ascultat-o pe Simion V. căreia nu i-a pus notă. În continuarea orei, a predat mai departe. Nu știu cum vom reuși să  terminăm materia la chimie, deoarece mai avem mai bine de trei sferturi de carte. Ora treia am fost la Școala veche la ora de sport. În sală eram toți în largul nostru. Fiecare făcea ce vroia și ce-i plăcea. Am făcut duel, ne-am urcat pe frînghii, am sărit, am obosit și-am asudat. Asta pînă a venit profesorul. După ce-a venit prof. am făcut exerciții f.g.m.a. (LD. Probabil un acronim pentru ”fii gata pentru muncă și apărare”). Apoi două grupe au jucat baschet și două grupe au făcut exerciții la aparate. S-au făcut sărituri peste cal cu bătaie. Eu am făcut foarte bine. După ce-am făcut partea mea de exerciții m-am distrat iar hîrjonindu-mă și veselindu-mă. Mai mare ne-a fost veselia cînd am încercat să facem ”bolta la perete”. N-a reușit decît Ipati Ștefan (cl a X-a C). După ora asta am avut limba rusă. Popescu D. a fugit de la această oră. Simțind primejdia, Popescu Felicia  a început să ”pișe”/ (scrie) lecția, dar n-a mai avut timp să o și învețe. A controlat temele pentru acasă.. Eu am uitat să fac planul lecției. Cu acelați ton cu care veneam de la Ed fizică am spus cîteva vorbe de scuză. Cu toate că profesoara era f serioasă, a zîmbit și a trecut mai departe. (I like very much this teacher, her face and…). (L.D.: Este vorba despre profesoara Savin, pe care am îndrăgit-o și pe care am pomenit-o mereu în însemnările din clasa XI-a). A ascultat 3 elevi (Felicia – 4, Pînzar – 9, Tanasiciuc – 10). După ora asta cei de la secția limba engleză au liber.

M-am hotărît să ies cu Toader în oraș, și să nu luăm masa la 12, ci la 1.. Am fost pe la cele două librării căutînd ”d-șoara Nastasia” de Zamfirescu (nu au). M-am dus înapoi la cec și am depus 20 lei pe carnetul vechi (25 + 20 = 45) și am format alt carnet de 30 lei. Toader mi-a povestit filmul ”Winetou”. Pînă la 3.30 am reușit să-mi fac tema la algebră (8 exerciții). Atănăsoaie mi-a dat 4 pumni buni de semințe din care mi-am făcut și rezeve. De la 3.30 la 5 am scris aici și-am mai citit ziarul. Noutăți mai vechi: 1) ”Marți 11 I 66 ora 1.32 a încetat din viață, la Tașkent, Lal Bahadur Shastni, primul ministru al Indiei (succesor Gulzaril Nanda, predecesor: Nehru J.). 2) Marți s-a deschis la Lagos Conferința primilor miniștri ai țărilor Commonwealthului, 3) C.C. al P.C.R și C.M. au publicat hotărîrea cu privire la sprijinirea de către stat a cetățenilor de la orașe pentru construirea de locuințe proprietate personală.

Azi a continuat să ningă și în timpul zilei zăpada s-a așezat binișor și nu știu cum va ajunge Mircea acasă.

În pauza de 5 am mers cu Toader și-am cumpărat de 3 lei biscuiți de la Alimentară. În orele de meditație de la 5.30 la 7 am învățat la anatomie (despre ochi). Lui Toader îi plac ochii negri, mie îmi plac ochii albaștri: fiecăruia îi place ce n-are. Toader s-a hotărît să-și cumpere un aparat de fotografiat. În pauza de 8 am ascultat cîntecele populare din fluier ale lui Mafteian, apoi am jucat kuțki cu el. (L.D.: kuțki = fotbal de masă cu monede care se loveau cu un pieptene sau cu o riglă – ca la biliard – încercând să introduci ”balonul”/ moneda în poarta adeversă. Poarta era desenată pe masă și avea cca 5 cm.). La masă m-am stricat de rîs de Costică L. Eu nu beau ceai seara. Mi l-am făcut saramură, am schimbat cănile și după ce Costică a terminat de mîncat a tras o gură bună de saramură… În rîsul băieților, a proiectat-o pe podele. Pe urmă i-am dat cana lui (nesărată). În pauza de opt am mai ascultat difuzorul. Deoarece difuzorul mergea încet, Lungu Arcadie și-a băgat capul după el și a început să lălăie.. Toader m-a chemat și mi-a spus că difuzorul cîntă. La început nu mi-am dat seama și ceilalți rîdeu de mine că ascultam muzica lui Arcadie. Azi, la insistențele tovarășului diriginte, Lungu Costică și-a ras bordura și odată cu asta și-a dat jos frumosul păr ondulat. Seara, în dormitor, sacul de bancuri și povești s-a terminat și toată lumea, după stingere, a adormit. Înainte de stingere, am făcut lupte cu Cezar, tropăind grozav pe plafonul lui Florea. Numai ce ne-a așezat un pic să ne odihnim că a și sosit Florea cu pedagogul. I-a amenințat pe cei din colțul opus crezînd că ei au tropăit (haaaa!).

Vineri 14 ianuarie (1966). M-am sculat imediat ce a aprins lumina, m-am îmbrăcat cu două perechi de pantaloni (una pt sport), m-am spălat (cu paharul de apă luată din butoi) și la 6.15 eram în meditație.

Afară a mai nins și acum cerul e senin. Stratul de zăpadă atinge 30-40 cm. La radio se anunță zăpezi abundente.

Prima oră – matematica. A ascultat 40 min (Simion V. – 5 ș.a.). Ne-a luat caietele la corectat (eu l-am dat cu două probleme lipsă și ne-a promis că ne pune note). E rău de noi. La finea orei a predat o teoremă și ne-a dat pt acasă 9 probleme. La ed fizică a fost rîndul nostru la baschet. Ca de obicei la început am făcut încălzirea printr-o serie de exerciții. Azi profesoara a venit f. răgușită, de-abia vorbea. (Cică pt că a răcnit ieri la noi). ”Meciul” de baschet a fost teribil. S-a jucat brutal, fără prea multe reguli. Eu am luptat pînă la capăt, zbătîndu-mă mereu. Meciul s-a terminat în favoarea echipei mele. Ne-am pocnit, ne-am ținut, ne-am marcat goluri și în special ne-am distrat. Rîdeam eu singur de fentele mele, ale lui Bujdei și Țibu (venit de la Lic. 1). Cu ”cățelul” Pamfil m-am luat chiar la scuturat bine. La sf unei astfel de ore eram leoarcă de sudoare. Pînă la școală am venit tot o fugă. A treia oră am avut fizica.

Înainte de această oră am avut o discuție cam tare cu Toader. Abia azi dimineață majoritatea dintre noi am observat că orarul de azi e modificat: în loc de muzică avem Ec. Pol. Eu m-am gîndit că ar fi bine să intervenim pe lîngă tov diriginte pt a nu se face ascultare și a nu se pune note rele. Toader n-a vrut însă zicînd că nu vrea să zică dirigintele că ne solidarizăm în rău ș.a. motive aiurea. Mi-era ciudă pe el și-am început să-i spun că ”se teme că-i va cădea coroana”, ”că-i fricos” ș.a. El n-a zis nimic. Toată clasa însă dorea să mergem noi doi la tov. diriginte.

La ora de fizică a venit Teleagă în clasă și ne-a anunțat că ora asta o vom face în laboratorul de fizică (et.II). Am avut un loc bun în primul rînd de mese și-am putut observa minunile fizicii. Prima jumătate de oră a predat. În continuare, ne-a întărit cunoștințele printr-o serie de experiențe foarte frumoase. Ne-a arătat ionizarea gazelor cu ajutorul unor aparate. Am văzut ionizarea în vid în tuburile cu electrozi de platină. Am observat că ionii trec și prin sticlă. Am ținut și eu un bec ars în mînă și l-am pus pe unul din electrozii mașinii. Am simțit înțepături prin degete. La sf orei ne-a arătat două experiențe cu tuburi Pluk (cu argon și neon). It was very fine.

În pauza următoare acestei ore s-a hotărît și Toader să mergem la tov. diriginte și să ne scuzăm în numele clasei. Am considerat asta ca o victorie a mea și m-am bucurat în sine. Am fost în cabinetul tovarășului diriginte, i-am spus durerea, iar el s-a dus la profesorul de ec.pol și i-a explicat situația. S-a bucurat și clasa de asta. (Ileana i-a împrumutat lui Anton 25 lei pt abonamente). La ora de economie însă a ascultat (întîi pe Bădeliță și apoi pe Andrișan, unde s-a încurcat). Am spus cu toții care-i povestea și el, considerînd că ”am reușit să-l înșelăm” a început să predea lecția nouă. A patra oră – romîna. A venit și tov. directoare Mincu în inspecție. S-a știut lecția de azi (Vatamaniuc – 8, Popescu Felicia – 5). A predat romanul ”Mara”. La anatomie, prof. Zăicescu a fost f supărat că absolut toți dintre cei care au răspuns au primit note rele. Ne-a explicat apoi, cu juma de glas, o lecție f interesantă despre formarea imaginilor (Orbul găinilor, ROGVAIV ș.a.). Ne-a amintit de ”cotrențe”.

După ce am luat masa am făcut o plimbare prin oraș cu Toader, Cezar și Lungu. Pînă la 4.30 am scris aici. Pînă la 7 am citit ”Note din America”. În pauza de 8 am văzut un spectacol dureros care a avut loc la internat. Cîțiva băieți (Mafteian) și-au bătut joc de Atănăsoaie vîrîndu-l în zăpadă și bătîndu-l. Eu sau oricare altul n-aș fi putut răbda așa ceva. De remarcat tăria lui și totodată voința: imediat ce s-a sculat din zăpadă și după ce s-a răzbunat a găsit iar chef de glume și hîrjoană.. Mafteian a fost văzut de Socaci care i-a dat două palme.

Azi pot spune că ziua  a fost foarte frumoasă iar spre seară gerul s-a întețit. Zăpada e mare, dar deja drumurile și cărările sînt bătătorite.

Azi Prandea i-a luat pe Lungu Arcadie, Lungu Costică și Iuraș Gh. (cl. X-a, cu toții) și i-a dus la Viforeanu care – aducîndu-i-se la cunoștință mai multe abateri ale acestora – a dat sentința: tuns zero. Arcadie s-a tuns imediat. Cu Costică e altceva. N-ar vrea nimeni să aibă o ”lumină” în clasă și poate vom încerca să intervenim pe lîngă tov. diriginte, poate îl scăpăm. Acum nu știu de cine depinde asta mai mult. (Pedagogii ăștia…). Sînt unii mult mai obraznici și n-au pățit nimic. (Prandea: ”Vor rămîne în internat 20, da buni). (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 315. Sîmbătă 11 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (48)


 

Începînd cu acest episod (46) voi transcrie însemnările mele din ”Jurnal” din trimestrul al doilea al celui de-al treilea an de liceu (1966) respectiv din miezul clasei a X-a cînd aveam 16 ani. Doar un an a trecut de la doar consemnarea frugală a câtorva rânduri/ zi în trim II din clasa IX-a și saltul la consemnarea hiperdetaliată a unei singure zile (pe mai multe pagini) în trim II din clasa X-a. Desigur, saltul nu este doar cantitativ…

Duminică 9 ianuarie 1966. Azi m-am sculat la 5.30. M-am spălat mult, pe tot corpul, m-am îmbrăcat și-am mîncat f f puțin. Mama mi-a dat 260 pentru mine și 150 pentru Mircea. Mi-am luat rămas bun de la mama și pe la 6.20 am ieșit cu tata afară, la poartă să așteptăm cursa. Afară era un pic înnourat și cădeau cîțiva fulgi. Pămîntul abia era acoperit de zăpadă. Cred că nu este mai mult de 1 cm. înălțime. Am înghețat bine pînă pe la 7 făr-un sfert cînd, în sfîrșit, a venit cursa, arhiplină. Totuși șoferul a oprit. Am avut loc în picioare pînă la Siret. În stație la Grămești n-a mai oprit, ci numai mai încolo. De la Siret pînă la Dornești am stat pe-un scaun în spate și pînă la Rădăuți am venit în față deoarece mai erau doar cîțiva călători. Cu această cursă a venit și tov prof Storoș cu soția (probabil de la hram de la Zamostea). La cursă (L.D.: de fapt, la autogară), în Rădăuți, m-a așteptat Mircea cu Puiu Dobincă; Mircea mi-a ajutat să duc valiza la internat. Mi-a comunicat că a dat foarte bine la toate examenele (cu șmecherie). La poarta Liceului 1 Mircea m-a oprit cu valiza-n drum și i-am dat chimia deoarece avea examen la acest obiect. La internat era însă închis și am lăsat bagajele (valiza și servieta) la ușă, pe coridor. Florea m-a speriat că nu voi fi primit la internat (Numai vorba, dar…). Neavînd ce face pe-acolo m-am pornit în oraș să mă întîlnesc cu cineva cu care să discut. Întîi m-am dus și m-am tuns, apoi mergînd prin piață m-am întîlnit cu Bilașevski… din Iaslovăț, care a făcut liceul la Solca, a dat cu mine examen la Liceul Militar și acum este elev al acestui liceu. Nu mă gîndeam că acesta va reuși. În haină militară îi stă f bine. Ne-am povestit o mulțime de lucruri timp de vreo două ore. Mi-a spus că programul liceului lor se aseamănă mult cu cele civile, numai că au în plus pregătirea militară și ed. fizică ”la cataramă”. I-am povestit și eu, iar el mi-a povestit despre aproape toți profesorii liceului, caracterizîndu-i din punctele noastre de vedere. El face rusa și engleza (right!). Am mers cu el prin oraș (mulți se uitau la noi, în special la el) și l-am condus pînă la gară. Aici m-am întîlnit cu Bîru căruia, de asemenea îi stă foarte bine în uniformă, dar era mai rece și distant (fudul).

Reîntors în oraș, m-am hotărît să mă duc la internat și să mă aranjez odată. Pe drum spre internat m-am întîlnit cu Toader care mi-a spus că nu-l primește deoarece nu are aviz epidemiologic din sat. La internat era Prandea la ușă și dădea drumul doar acelora cu adeverință. I-am dat lui avizul meu din sat și-am urcat atît bagajele mele cît și ale lui Toader și ale lui Cezar Grămadă care a venit la internat. După ce-am făcut trebușoara asta ne-am dus tustrei (ambii trei – cum ar zice Prandea) în oraș.

Toader mi-a spus că l-a felicitat și el pe tov. diriginte. De anul nou a stat la club. Ajunși în oraș Toader s-a dus la tuns, eu m-am dus la Mircea la gazdă să-i dau banii după cum mă rugase. Acolo el nu era (”A plecat în oraș să te caute”). M-am reîntors în centrul orașului și timp de cca 30 min. l-am așteptat pr Toader împreună cu Cezar. M-am întîlnit cu Evuleț Brîndușa. După ce-a ieșit și Toader din frizerie am plecat toți trei la internat, să mîncăm. Pe drum (str. V.I. Lenin) l-am întîlnit pe Gigi Simionesi care venea în oraș pt că n-avea adeverință. L-am luat cu noi și eu am folosit aceeași metodă pentru a-i introduce și bagajele sale în dormitor. I-am lăsat numai o mapă cu mîncare pe care am luat-o cu noi. Pe drum l-am întîlnit pe Lungu Costică și l-am luat cu noi. Am hoinărit pe drumuri pînă la începutul filmului. I-am dat (bani) lui Cezar să ne ia bilete și noi ne-am dus în piață și ne-am ospătat bine din mapa lui Gigi. A venit și Mircea la film. Am vizionat cu toții (eu, Gigi, Cezar, Toader, Mircea, Costică ș.a) filmul de producție romînească ”Dincolo de barieră”, realizat după ”D-ra Nastasia” de Zamfirescu. Mircea ne-a spus bancul cu țiganul și lipovanul (lipovan = un om cu barbă). Înaintea scenei era instalată o masă lungă, acoperită cu pluș și cu scaune, de asemenea plușate. Toate acestea pentru cei care vor judeca procesul cinematografic ”dincolo de barieră”. Pt a înțelege mai bine, a rulat întîi filmul (realitatea zguduitoare a unei mahalale țigănești din Dudeștii Bucureștiului, dincoace de bariera care despărțea această mahala de str. Popa Nan). (L.D.: locuri foarte bine cunoscute de mine din vacanțele de vară petrecute acolo, încă înainte de a merge la liceu, pe str. Duzilor nr. 15, unde locuia bunița mea împreună cu o soră mai mare a ei – tanti Tinca. Dacă tot am deschis paranteza, în planurile părinților mei era ca eu să fac clasele V-VII și liceul la Liceul ”Mihai Viteazu” din București. Am fost foarte dezamăgit cînd planurile s-au prăbușit…). Personaje: nea Vulpașin – fierar de meserie, foarte puternic și crunt la beție. Era îndrăgostit de Nastasia, singura fată a bătrînului Ioan Sorcovă, Paraschiva – o depravată, un gunoi al societății care își cîștiga existența ”cu ora”, Ionel – frizerul slugarnic și șmecher, imoral și deștept.; Luca – muncitor la ”Danubiana”, viitorul bărbat al Nastasiei, rivalul lui Vulpașin, polițaiul – forța publică, fricos în fața lui Vulpașin, cel care – liber și stăpîn pe el și pe ceilalți – îl umilește. (Trăiaaaaascăăăă regele!). Filmul mi-a plăcut cu toate acțiunile sale mai emoționante sau tragice. La radio am auzit o critică la adresa acestui film pe care nu vreau s-o consider. (”Moș Gerilă să vină cu sacul gol, să pună în el filmul ”Dincol de barieră” și să se ducă”). După film a urmat procesul cinematografic. La masa judecătorească au luat parte: un avocat, un președinte, un procuror și o secretară. Procesul s-a ținut după toate regulile judecătorești. Procurorul a vorbit f f mult, acuzîndu-l pe Vulpașin de crima comisă asupra lui Luca și cerînd pedepsirea lui cu moartea. Concomitent cu aceasta au fost proiectate pe ecran cîteva fragmente mai edificatoare. A luat apoi cuvîntul avocatul apărării care a vorbit mai frumos – era mai bătrîn – și a arătat că nu Vulpașin a fost vinovat, ci mediul care-l înconjoară (nu se știe dacă a avut părinți și nu i se cunoaște copilăria). A fost adusă în fața instanței Paraschiva care a vorbit ca și cea din film, dar pînă la urmă și-a recunoscut vina. Au luat apoi cuvîntul cîțiva tovarăși din sală care fie că au citit, fie că au vorbit ceia ce învățaseră pe de rost pînă atunci, s-au pronunțat mai mult în favoarea lui Vulpașin. În încheiere, după cîteva minute de consultări, s-a pronunțat sentința. Încă de la început i-am spus lui Toader cine va fi vinovatul. Și chiar așa a fost: ”Instanța judecătorească a pronunțat următoarea sentință: vinovat de toate cele întîmplate a fost vechiul regim burghezo-moșieresc”. Toate astea au durat patru ore: de la 2.30 la 6.30.

După ce am ieșit de la film, Mircea s-a dus la gazdă, iar eu cu gașca am mers prin oraș. Rînd pe rînd, s-au împrăștiat rămînînd iar ca la început (eu, Toader, Gigi și Cezar). Toți ne-am hotărît să-i facem o vizită lui ”Doina”, lîngă piață (L.D. ”Doina” era o bodegă). Acolo Gigi ne-a dat cîte 100 gr. de co-aperitiv (aperitiv). Ne-a fost însă destul. Ne-a benoclat dom dereftor Brînzei.

Am mers la ”Unirea”, ne-am scos bilete și am stat în sala de așteptare. Toader a spus cîteva lucruri care ar fi fost grozave dacă le-ar fi făptuit (about two girls and their lover). În sală am stat în ultimul rînd, dar am stat și în picioare și pe scaun. M-am luat la harță cu amabilul cavaler al celor două ”girls”. Cine a ocupat mai întîi scaunul? Filmul l-am văzut bine, dar nu mi-a plăcut: ”Șoarecele din America” coproducție franco-italiană cu Charles Aznavour. După mine, toată acțiunea a fost ceva ce nu era necesar și fără rost.

După ce-am ieșit de la film (eram 5) am făcut un turneu nocturn prin orașul pustiu. Intrasem la film în ultiuma serie și acum era ora 10.

La internat era lumina stinsă în dormitorul 4. Am aprins-o și-am mai sporovăit pînă la oara 11. Babii a hotărît, cu aprobarea tuturor din dormitor, ca în fiecare seară după stingere să avem program distractiv timp de 5-10 minute (bancuri). În seara asta s-au spus destule: și vechi și noi, și bune și proaste. Trimestrul acesta au plecat mai mulți din dormitor și au venit mulți noi. Pe lîngă asta s-au mai băgat două paturi și acum sîntem mai strîmtorați. (D4: Baboi Petru, Dănilă M., Popovici Gh., Buliga V., Gherasim Toader, Druguș L., Teleagă R., Moscal Serafim, Lungu D(ragoș), Grămadă Cezar, Andriciuc, Simionesi Virgil, Luncu Costică și Juravle Petru).

Azi vremea a fost frumoasă, călduroasă, cu un soare de iarnă. Spre seară s-a făcut senin și frig.

Luni 10 I 1966. Azi ne-a sculat Prandea la ora 6, am coborît cu toții în curte și ne-am luat în primire: cearșafuri (2), pătură și cutie de la directorul Ciupic. Apoi am venit singur în meditație, mi-am ales banca și scaunul meu și-am încercat să-mi notez cîte ceva  din cîte-am făcut duminică. Am luat masa la 7 și la 8 fără 10 am fost la școală. Este prima zi din trimestrul II. Au fost revederi plăcute cu colegii și colegele mele. Gafencu a plecat la Suceava, dar n-a făcut nici cerere de retragere, nici alte forme. N-a binevoit să-și lase adresa la nimeni și nici n-a scris. Prima oră am avut algebra. Prof a început imediat să examineze din ceea ce ne-a dat de învățat pentru vacanță. Nu s-a știut așa grozav. Trim. acesta s-a schimbat orarul. Azi nu avem engleza și fizica și avem numai desenul. Ora a doua – anatomia. Tovarășul diriginte (Zăicescu) a făcut o mică analiză la învățătură, după ce i-a felicitat pe cei trei elevi din clasă care l-au felicitat cu prilejul anului nou (și Vatamaniuc). A vorbit apoi despre aceasta amintindu-și și el cu drag despre elevii care au fost atenți cu el. În a doua jumătate de oră a predat despre ”organul văzului: analizatorul vizual”, lecție care s-a dat la ex. de la fără frecvență. La limba romînă, așa cum dinainte anunțase, s-a făcut controlul lecturii suplimentare. Am avut noroc că azi dimineață mi-am scris două nuvele de Slavici și-am scăpat basma curată. Cei care n-au avut caiet au fost scriși în caietul profesorului. S-a făcut apoi controlul oral și cîțiva au povestit din ce-au citit. A patra oră am avut desenul. Deoarece n-aveam cărți și caiete, profesoara ne-a dictat despre ”secțiuni prin con” și s-au făcut cîteva figuri la tablă. La l rusă ca prima oră nu s-au pus note, dar s-a ascultat. Am știut multe cuvinte și-am citit lecția. Profesoara a anunțat pt mîine că va pune deja note. Am terminat orele la ora 1.

Pe coridor l-am întîlnit pe Mircea. Azi are examen la fizică. Am mers cu Tănase și cu el pînă la ”House of Culture”. Tănase: ”Voi semănați bine, sunteți ftrați?” Eu: ”Nnuuu, sîntem veri de-al treilea”. Pe drumul spre internat Mircea mi-a arătat un cuțit de baionetă, lung, cu mîner de fier. Era vechi și ruginit (l-a luat de la Mircea Bilan cu 8 lei) și speră să-l facă nou. L-am ascuns în valiză.

După ce-am luat masa m-am dus cu Gigi Simionesi la film la ”7N”. Toader și Cezar s-au dus la ”Spre culmi”. Eu cu Gigi am văzut filmul iugoslav ”Hanka”. Pers.: Hanka, Sejdo, țiganca bogată, Primarul, Mușanov. În finalul filmului n-am prea înțeles cum s-a petrecut… În general, filmul mi-a plăcut. M-am dus cu Gigi prin oraș unde l-am întîlnit pe Toader împreună cu Constanța. Au fost la film și acum se plimbau.

M-am întîlnit cu Mircea: a dat examenul bine.

La 17.30 am fost la internat. Simionesi a stat la librărie pînă pe la 6.30 și l-a pus absent.

Pînă sera am încercat să-mi învăț pe mîine. Am avut mult de învățat la chimie: ”Metalele – generalități”. Geometria am lăsat-o pt mîine dimineață. Azi a fost Haiuță de serviciu și a făcut meditație numai pe trei sferturi (ne dă drumul mai devreme). Azi ar fi trebuit să dea macaroane pe seară, dar a dat cartofi (îmi explic faptul că s-a scumpit internatul cu 0,50 bani/ zi).

Azi vremea a fost mai blîndă. Deoarece încă nu s-a reparat rezervorul de apă de la spălătorie, ne spălăm afară, la pompă. Dimineața a încercat să ningă puțin, dar s-a oprit. Pe drum e cam frig dar nu-mi iau flaneaua deoarece în clasă este f f cald și asud (se mai întîmplă că și adorm). Seara în dormitor ne-am ținut de program. S-au spus bancuri de tot felul. Pînă la o vreme ne-am plictisit și-am adormit pe rînd.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 314. Vineri 10 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (47).


Joi 11 II 1965. Ziua a fost destul de cald. Zăpada a început să se topească. La muzică diriginta a făcut o informare politică despre F.D.P., realizări, foruri de stat și conducători (L.D.: era vorba despre Frontul Democrației Populare, un fel de bunic al FSN = Frontul Salvării Naționale). La diriginție a fost directorul Burdujan în inspecție. Subiectul a fost ”Viața lui Beethoven” din care diriginta a scos în relief voința și tăria geniului. La engleză – ”Baby Moon”. Clasa noastră a făcut la ed fizică (exerciții) la inele. Eu n-am putut și prof. nu mi-a pus notă. Pe mesele noi și drepte se practică la internat biliardul.

Vineri 12 II 1965. Am făcut lucrare de laborator la chimie. Am 8 în extemporal la istorie. După masă am lucrat la strung și-mi place. Azi a fost cu adevărat cald and the weather is fine. S-a mers la baie și pt că n-am vrut să merg pedagogul va vorbi cu mine. Azi dimineață Prandea a răcnit în dormitor, ne-a batjocorit pe (cei de la) ”mede 2” (L:D: adică de la Școala medie nr. 2) și pînă la urmă ne-a înjurat. Am început să conspectez din cartea ”20 de ani de la eliberarea Romîniei”.

Sîmbătă 13 II 1965. Am luat un 10 la geografie (Coreea și recapitulare). După ore diriginta ne-a ținut o informare politică cu tema ”Industria țării noastre în 1965”. De asemenea vremea e tare prielnică. Zăpada se topește văzînd cu ochii. A fost Mircea pe la mine și mi-a dat 25 de lei (m-am tuns + haleală).

Duminică 14 II 1965. Noaptea e senin și nu e frig, iar ziua soarele bate cu putere. După masă am fost la filmul ”Diavolul deșertului” producție R.A.U. (L.D.: R.A.U. = Republica Arabă Unită) (diavolul – Isam, țiganca, Dalal, regele Zabeid, Nahala, armata regelui (tiranului) și triburile arabe). Luptele sînt palpitante, iar filmul se termină cu victoria lui Isam și a iubitei lui, Dalal, asupra regelui și țigăncii trădătoare. Pe la 5 a fost Mircea (10 lei și mîncare). Pedagogul s-a supăart și a anulat concursul ”Cine știe”.

Luni 15 II 1965. Am citit din ”Engleza fără profesor” și-am mai învățat la istorie. Mîine sînt de servici și n-am ce învăța. Vremea se menține frumoasă.

Marți 16 II 1965. Dimineața a sunat deșteptarea și apoi am dat masa, am adus alimente, lemne etc. Azi a fost controlul de la Sanepid și Țopa a ieșit bine. Dimineață era înnourat, iar pînă la amiază a început să se aștearnă zăpada. Am mîncat cît am vrut.

Miercuri 17 II 1965. A nins din belșug. Am stat numai o oră la cor. La școală nu ne mai descălțăm la ușă. S-au introdus plantoanele. Am primit scrisoare de acasă (pe 11 II 65). 2×1 = 2.

Joi 18 II 1965. La muzică diriginta mi-a făcut morală pentru ora de ieri și mi-a dovedit că ”trebuie să învăț să cînt”. Am dat teză la rusă (5 întrebări și un verb de conjugat la toate timpurile). La diriginție am vorbit despre voință (Edison, Faraday, Eminescu, Beethoven). Am început să citesc ”Africa azi”. A nins și azi și zăpada e destul de mare.

Vineri 19 1965. Azi e Simionesi (Gigi) de serviciu la cantină. Am 8 în extemporal la latină. Au fost sancționați f f aspru mulți elevi. Doi dintr-a 11-a au fost exmatriculați pînă la sfîrșitul anului. Azi a mai nins și zăpada crește mereu. Gafencu a completat adeziunea de intrare în UTM.

Sîmbătă 20 II 1965. Am 8 în extemporal la l romînă. De la 1 la 3 am avut adunare generală 1. Sit. la învățătură; 2. Primire de noi utemiști; 3. Măsuri organizatorice. Am scris procesul verbal și am luat cuvîntul. A participat tov. dirigintă Ruscior și tov. directoare Mincu. Au fost sancționați 2 utemiști (mustrare și altul cu vot de blam). După adunare am mers cu Gherasim și Simionesi la filmul romînesc ”Telegrame” (după I.L. Caragiale) cu Gr. Vasiliu – Birlic.  (Alegerile din trecut).

Duminică 21 II 1965. De la 5 la 7 trebuia să fac de planton, dar n-am făcut. După masă am fost la filmul ”Poveste de pe Don”, după povestirile lui M. Șoșohov (Iașa, Nikolka, comandantul și Nikolka, nou-născutul, femeia trădătoare). Vremea a fost, ca și ieri, blîndă. Ieri la ”Telegrame” a fost o completare despre ”Pelicanii din Deltă”, iar azi la Povestiri de pe Don a fost ”Despre produsele chimice” (sovietic).

 Luni 22 II 1965. La ed fizică a făcut la inele între 9 și 10. Am jucat volei, apoi am făcut exerciții la paralele și la cal. Azi e Grămadă Cezar de serviciu la cantină. Spre seară a început să ningă și chiar s-a stîrnit vînt. Am avut mult de învățat și m-am culcat la 11. Am plătit cotizația la UTM.

Marți 23 II 1965. Am dat teză la chimie (”Proprietățile chimice, întrebuințările și stările alotropice ale carbonului”). Dimineața e senin și gerul pișcă tare. Am luat de la bibliotecă ”Însemnările unui partizan” de P. Ignatov.

Miercuri 24 II 1965. Azi am stat la cor dar nu pot să cînt. Diriginta mi-a dat mențiunea de anul trecut: ”Primii noștri poeți”. Aceeași vreme ca ieri. Am pregătit scrisoarea pentru Moskva, Bolșaia Serpuhovskaia No 13, Sredneea Șkola nr 555.

Joi 25 II 1965. Am 8 în teză la l rusă. Am dat teză la fizică (Legea Boylle-Mariotte și despre meniscuri + o problemă). La diriginție, diriginta a vorbit despre rolul lecturii particulare. Am luat un 10 la ed fizică la cal. Seara am stat pînă la 11 și-am terminat partea I-a din cartea I din ”Însemnările unui partizan”. În timpul celui de-al doilea război mondial, sub conducerea ing. Ignatov s-a înființat un detașament de partizani care mai tîrziu s-a numit ”Frații Ignatov”. Partizanii efectuau acte de diversiune, aruncau trenuri în aer, atacuri împotriva camionelor. În aceste lupte mor frații Ghenea și Evgheni Ignatov. Partizanii jură răzbunare.

A venit Mircea la mine, mi-a plătit internatul și mi-a dat 18 lei.

Vineri 26 II 1965. Am luat un 8 la algebră. După masă am fost la atelier. Știu să lucrez la strungul pentru lemn și am încercat să fac piese. În timpul zilei e cald, în restul timpului înghiață. După cină am fost la baie (L.D. adică la baia comunală cu aburi). M-am obișnuit să stau în fiecare seară pînă la 10 – 11 să citesc.

Sîmbătă 27 II 1965. Azi s-a discutat în consiliul profesorilor atitudinea elevului Vornicu (Hapciuc N.). Sancțiunea  a fost f aspră (exmatricularea) dar nu-i bine stabilită. Am mai citit, apoi am mers în oraș unde m-am întîlnit cu diriginta. Ne-a certat că ne-am separat de. (L.D. fraza este neterminată…). Apoi am mers la Casa de cultură unde T.S. (L.D.: T.S. = Teatrul de stat) din Botoșani prezintă ”Hagi Tudose” după B. Ștefănescu Delavrancea. 1. Avariția, pînă la moarte, a lui Tudose; 2. Năravurile proaste ale doamnei Gheorghiu (Jorjeta); 3, stîlcirea limbii cu cuvinte franțuzești de către Fifica și Jenică.

Duminică 28 II 1965. M-am săturat de somn. După ce mi-am învățat, am citit. Azi am expediat scrisoarea către Sredneea Șkola nr 555. Seara am fost de planton cu Simionesi. Am stat pe coridor și am citit. Ziua a fost aproape călduță.

Luni 1 martie 1965. Se împlinesc doi ani de cînd am început să-mi însemn astfel de date. Dimineața era un cer de un albastru curat (închis) apoi s-a stîrnit vînt. Am primit mărțișor de la Andrișan Viorica (Frătăuți). Am luat un 10 la istorie și un 5 în ext. la desen. Baba Chirița (diriginta) mi-a spus să merg la dansuri, dar nu vreau. Fiecare elev din clasă a scris pe o foaie de hîrtie cauzele rămînerii în urmă la învățătură și a indisciplinei. La ed fizică am făcut la paralele și-am jucat rugby-baschet-fotbal-handbal.

A fost Mircea la mine (claxon).

Marți 2 martie 1965. Am învățat toată ziua la matematică. Soarele nu reușește să topească pătura de zăpadă destul de groasă.

Miercuri 3 martie 1965. Pe la 6.30 am plecat de la internat la școală. (Țopa nu ne-a dat masa). Prima oră am dat teză la amtematică (4 subiecte la algebră și două la geometrie). M-am scuzat la geografie. Primăvara a venit năvalnică în această zi. Trotuarele s-au uscat  și eu cu Gheară (L.D. Gheară = Gherasim Toader = T2) și Simion (L.D.: adică Simionesi) am ajuns la filmul ”Moscova – Geneva” (împrejurările istorice în care rusul-francezul-englezul au încheiat tranzacții între cele două sisteme. Cicerin). Reuț nu ne-a pus absenți. Am pus 18 lei la cec.

Joi 4 martie 1965. Am luat un 9 la muzică. Am 6 la teză la fizică (3 – mi-a greșit nr.). Am 7 în teză la matematică. Am mai luat un 10 la engleză. La ed fizică am jucat volei și baschet. Am stat pînă la 11.15 și am citit ”Moartea e meseria mea”.

Vineri 5 III 1965. Primăvara își continuă evoluția  și ultimele urme de iarnă încep să dispară. Am făcut corectarea tezei la matematică. La chimie – extemporal (proprietățile chimice ale SiO2). Am luat un 8 la latină (din lecția nouă). Hamza ( L.D.: adică pedagogul Prandea) are cîțiva fluturi. Rage și e f înverșunat împotriva celor de la Medie 2: ”cei mai idioți din regiunea Suceava”. Umblă zvonuri de o demitere (L.D. e scris în Jurnal ”demintare”…).

Sîmbătă 6 III 1965. M-a ascultat la geografie (?!). Vremea s-a cam stricat. Orașul are aspect de sărbătoare prin mulțimea de steaguri roșii și tricolore. Neavînd ce face am mers la filmul ”Sălbaticii de pe Rîul Morții” – documentar despre flora și fauna Braziliei (Amazoane)  și modul de viață al indienilor. Ieri am terminat de citit ”Moartea e meseria mea” (Rudolf Lomg – spînzurător).

Duminică 7 martie 1965. Toată ziua a fost înnourat și cețos. Peste tot, forfotă cu ”alegerile”. Azi trebuia să merg la școală. Citesc ”Fiul lui Monte Cristo”. Am găsit un elev să-l meditez la engleză (Fădor Cezar – 200 lei pentru două săptămîni).

Luni 8 martie 1965. De aseară a nins și azi dimineață afară era din nou iarnă. Am luat un 10 la științe (naturale): păsări – porumbelul, și un 7 la desen (planșe). La engleză trebuia să dăm teză dar prof ne-a dat drumul de la oră. Am încercat să fac 2×1 = 2, dar n-am putut (încă nu m-am dumirit ce înseamnă acest ”simbol secret” J). Am făcut însă 1 – 1 = 1 (de două ori). La ed fizică nu m-am mai dus pentru că a venit Peter din cătănie. Toate profesoarele (și acelea care n-au predat azi în clasă) au primit felicitări, iar Mincu și Ruscior au primit cîte un ghiveci cu flori. Diriginta ne-a servit cu caramele. Toată ziua am citit ”Fiul lui Monte Criste” și pînă seara am terminat-o și la urmă mi-a părut rău că toate întîmplările sînt închipuite. (Ingrid, Ducu-năuca, Șuncărică, Walther, Boț, Sugiuc, Catina, Rocambole, Manoilă).

Marți 9 martie 1965. A nins iar. Mama și tata au fost la mine înainte de 8. Am 7 în teză la chimie și 9 în extemporal. De la 3 la 5.30 am fost cu tata prin oraș, m-am tuns, am pus 30 de lei la cec. Am început să citesc ”Charlote Bontard”.

Miercuri 10 martie 1965. Am 8 la geografie. Am fost la cor, n-am cîntat și diriginta a rîs de mine. Zăpada a început iar să dispară încetul cu încetul.

Joi 11 martie 1965. În ora de muzică profesoara ne-a lăsat să învățăm la engleză. La diriginție am vorbit despre ”Figuri de luptători”. Ultima oră am dat o teză la engleză mai slabă decît mă așteptam.

Vineri 12 martie 1965. La istorie Kamil ne-a adus ”mărțișoarele promise”. Mie mi-a căzut 1. Imperiul de la Niceea, 2, 1378 (Răs. Ciorapilor) și 3. 1439 – Conciliul de la Florența. După masă trebuia să facem atelier, dar profesorul a lipsit. Ziua a fost f frumoasă și zăpada a dispărut aproape toată.

Sîmbătă 13 martie 1965. Prima oră am dat teză la l romînă: ”Caracterizarea personajelor și însușirile artistice ale nuvele Alexandru Lăpușneani de C. Negruzzi”. Am 9 în ”mărțișorul” de la istorie. La fizică, Teleagă ne-a vorbit despre construcții. După ore, clasa noastră a avut adunare generală pe luna martie. A participat Zurac și diriginta. Eu am întocmit procesul verbal. De la 4 la 6 am fost la ”Unirea” la filmul ”Aventurile unui tînăr” – SUA. (Nick, Rossana, Carolyne, George, părinții, maiorul, ordonanța). It was very fine. Ziua a fost minunată. The day was wonderful.

Duminică 14 martie 1965. O zi minunată de adevărată primăvară. Căldura binefăcătoare a soarelui îmi face plăcere. După masă am ieșit pe geamul dormitorului și am citit ”Parhomenko”. La 2.30 am pornit-o cu Halip Florea spre cazarmă și ne-am trezit la Bădeuți, după ce-am trecut de Vadu Vlădichii. Am ajuns înapoi la 5.

Luni 15 martie 1965. În timpul dimineții a fost tot timpul o ceață groasă. După ce-am mîncat am lăsat biletele de voie ”to the workshop” and I went to the pictures. Filmul a fost ”A treia rachetă” – Bielorusfilm (un laș comandor, găgăuța asiatică, Lusia, servantul care a surzit) Gripa a început să facă victime.

Marți 16 martie 1965. Am 8 în teză la romînă. Am dat extemporal la latină (analiza). A venit și mama la mine. A fost o zi foarte frumoasă.

Miercuri 17 martie 1965. Numai orele de matematică sînt mai serioase acum. Am citit ”Străjerii mărilor noastre”. Și azi a fost călduț. Zăpada aproape nu mai e. Azi e onomastica lui tov. Panțiru A. Am cumpărat ”Dayly Worker”.

Joi 18 martie 1965. Șirul zilelor frumoase și călduroase s-a terminat. Cerul a fost tot timpul acoperit. În ora de diriginție am făcut audiție muzicală. La engleză – sinteză. Pentru acest trimestru am media generală aproape 8,26. Pe trimestrul I am avut 7,73. M-am plictisit toată ziua nefăcînd nimic. Voshod II cu Leonov și Beloev.

Vineri 19 martie 1965. Am fost ascultat la algebră – 8. Ext. la latină – 8. La 18 și 15 min s-a anunțat încetarea din viață a tovarășului Gheorghe Gheorghiu Dej la ora 17.43. Toți oamenii au fost izbiți de această veste f tristă într-un moment neașteptat, în plină muncă constructivă. N-a rămas cetățean să nu fie adînc mîhnit de dureroasa pierdere.

Sîmbătă 20 martie 1965. Dimineața orașul este în haine de doliu. Nenumărate steaguri îndoliate străjuiesc portretul tov. Gh. Gheorghiu Dej. La prima oră profesorul Stavoi ne-a relatat cîteva date biografice despre conducătorul dispărut apoi am păstrat cîteva minute de reculegere. După oră, în etajul I s-a întrunit un meeting de doliu în memoria tov. Gh. Gheorghiu Dej. Au fost trimise telegrame din partea profesorilor și elevilor și a organizației de UTM Școala medie 2. Seara am sosit acasă (la Grămești). Timpul e călduț și mohorît. Drumul e uscat de o săptămînă și cîteva petice de zăpadă se mențin cu încăpățînare. Vacanța! (va continua).

Liviu Druguș

Pe mîine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 313. Joi 9 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (46).


Trimestrul II al celui de-al doilea an de liceu (10 ian 1965 –  20 martie 1965)

Duminică 10 ianuarie 1965.Am venit cu cursa de 6 la Rădăuți. Mircea m-a așteptat și-am venit la internat și apoi la școală. Pentru că n-am avut dovadă de la dispensar am (LD: fraza este neterminată). Am plătit internatul (189). Am fost cu Toader, Cezar, Gigi la (filmul) ”Can Can” (american) și apoi la (filmul) ”Teama” (cehoslovac). Seara m-am întîlnit cu Mircea și Jana. Mai tîrziu a început să ningă.

Luni 11 ianuarie 1965. Trim. II. La școală – revederi; elevii se aleg pe grupuri, povestind. Totuși, de la ora a doua atmosefera era ca în mijlocul trimestrului I. A fost un pic de ger (l-am simțit pe la urechi). Ieri m-am tuns. Azi mi-am cumpărat caiete și am dat clișeul la developat la Complex (2 lei). Pe la 4 a venit Mircea și mi-a spus că a dat la chimie (prof. Grămadă). I-a dat ”Acidul azotic” (scris binișor). I-am dat 7 lei. Acum nu vine apa la spălătorie și trebuie să ne spălăm pe-afară.

Marți 12 ianuarie 1965. Tov. dirig. ne-a scris mediile în carnete. La latină, profesoara a întrebat de Mircea. La ora de matematică tov prof Bondor m-a dat afară pentru că n-am dovada din sat. Cu ocazia asta am lipsit și de la fizică. Mi-am cumpărat un pieptăn (roșu – 2,75 lei) și o revistă. Am mers la Mircea pe str. Putnei nr 115. El a mers să dea examen și eu am venit la internat. El a învățat ”Albina”, dar i-a dat ”Racul”.

Miercuri 13 ianuarie 1965. A fost ger. Am venit la 12. Nu știu de ce n-a mai venit Mircea.

Joi 14 ianuarie 1965. La fizică am făcut experiențe. La diriginție, tov dirigintă ne-a povestit f frumos despre un tînăr student.  La engleză am știut. A fost frig. La 11 a venit Mircea și a vorbit cu diriginta. Am fost la Complex (LD. Probabil pentru a lua filmul developat) dar m-a amînat ca și ieri: ”Veniți mîine, vă servim!”.

Vineri 15 I 1965. De la 3 la 5 am fost la atelier. Am scos fotografiile care au ieșit destul de proaste. De la 7 la 8 am fost la baie. De la 8 la 9.30 a fost ședință pe internat.

Sîmbătă 16 I 1965. La romînă ne-am scuzat. La zoologie am dat extemp. Am luat 5 (4-5 rînduri și am avut 4-5 greșeli). La rusă ne-am scuzat. La engleză am luat 10. La fizică am știut că nu mă ascultă.

Duminică 17 I 1965. A fost cald toată ziua. De la 10 la 12 am fost la filmul ”Aveau 19 ani” prod Odessa. Pers.: Olga, lt. col., plutonierul. La pauza de 10 a venit bunița (5 lei) și i-am dat o fotografie. După amiază am fost la Stelu (Ruscior). Am mîncat și apoi am fost la filmul ”Șapte ani de căsnicie” (american). (despre doi proști). Mi-a furat mîncarea pt seară.

Luni 18 ianuarie 1965. Mircea a împlinit 19 ani. (L.D. De fapt a împlinit 17 ani, fiind născut în anul 1948). Am avut oră liberă la zoologie. Camil pare supărat pe mine (LD.: Camil era profesor de istorie, unul cu un stil foarte personal de predare și de ascultare). La ed fizică am făcut exerciții la cal și-am jucat baschet. A fost senin. Dimineața, la răsăritul soarelui cerul era brăzdat de cele mai diferite și mai frumoase culori.

Marți 19 I 1965. Cel mai încărcat program din săptămînă. Am avut oră liberă la romînă și a fost Barbina (LD: De fapt profesoara se numea Barbu și era renumită printr-un nas deosebit de mare). M-a scos la tablă. Am dat ext la latină și la matematică (cam slab). I-am scris mamei. Aseară m-am mutat din (dormitorul) 10 în 5 în locul lui Creangă. După masă am fost la filmul ”Musafiri ciudați pe muntele de ghiață” (prod. chineză). Am scos 15 lei de pe cec.

Miercuri 20 I 1965. În ora de cor de la 1 la 2.30 am avut Adunarea U.T.M. Începînd de astăzi sînt utemist. Aseară și azi toată ziua a nins bogat. Meditația e în reparații și facem meditația la școală.

Joi 21 I 1965. Diriginta ne-a vorbit despre doi prieteni din antichitate (tiranie). La ed fizică am jucat baschet și am făcut exerciții la cal. Facem meditația tot la școală. A plouat, a nins, a înghețat, a fost și cald…

Vineri 22 I 1965. M-am abonat la ”Gazeta literară” (un leu). Am luat 6 în ext. la algebră. Am luat un 8 la chimie (carbon). La romînă am luat 8. De la 7 la 8 am fost la baie. Pe drum e apăraie și ghiață. Dimineața și seara domnește ceața peste tot.

Sîmbătă 23 I 1965. Aceeași vreme ca ieri. Am fost la filmul ”Veselie la Acapulco” prod. americană. Acțiunea se petrece în Mexic (Mike Winegred + Dolores). Banul și vinul! Am venit la internat și am terminat de citit ”Omul de la ora 13”. A venit apă la spălătorie!

Duminică 24 I 1965. Unirea Țărilor Romîne. Tata a împlinit azi 42 de ani. Am fost la filmul ”Misterele Parisului” (Virgil cu turma). E tare nestabilă iarna anul acesta.

Luni 25 I 1965. Am luat un 6 la geometrie (lucrez, dar nu judec ?!)  și un 9 la istorie. Facem meditația tot la școală. Îmi place la engleză să citesc. A venit administratorul Florea din URSS. Pe drum e ghiață.

Marți 26 I 1965. Am luat un 7 la latină. Toader a celebrat azi 16 ani. Am fost la filmul american ”A dispărut o navă”. Am fost la atelier. Vremea se menține așa și-așa.

Miercuri 27 I 1965. Am dat ext. la geografie. Am văzut că am un 9 la matematică.

Joi 28 I 1965. Diriginta m-a certat că n-am fost la cor (eu n-am știut nimic). Am lipsit de la ed fizică. Am scos 5 lei de la CEC.

Vineri 29 I 1965. Vremea s-a mai înăsprit puțin, dar la amiază se îmblînzește iar. Am lipsit la Romînă. Melnic (I run very slow?!). De la 3 la 5 am fost la atelier. Am lucrat la raboteză, strung. Mi-a plăcut. 2 x 1 = 2! Azi m-am simțit f bine.

Sîmbătă 30 I 1965. Am dat extemporal la geografie. Diriginta m-a amenințat. O căldură neobișnuită a topit toată zăpada. A fost Mircea la mine și mi-a plătit internatul + 25 lei. A cumpărat (revista) ”Sport și tehnică”.

Duminică 31 I 1965. De asemenea cald și frumos. Azi la școală este ședință plenară cu părinții. A venit și mama la mine și s-a cam supărat. După ședință ea a plecat la Dornești și eu la filmul ”Comoara din Vadul Vechi”. ROMÎNESC. Anița, Ion, Maria, primarul Prisac, ceferistul. Seara a fost serată literară. ”Răscoala”, Momente vesele privind viața de la internat și un rezumat din ”Gazeta literară”.

Luni 1 II 1965. Vremea s-a întors, iar în ora de istorie a nins. La zoologie am luat 9 (a asistat și diriginta). Am luat 10 la engleză.

Marți 2 II 1965. Am luat un 7 la fizică. Vremea s-a răcit destul de mult și a început să ningă în cîteva rînduri. După masă am fost la filmul polonez ”Întîlnirea cu spionul” (spionul, fata, securitatea). Cezar mi-a pierdut cravata. M-am întîlnit cu d-l Panțir.

Miercuri 3 II 1965. Am luat un 8 în extemporal la geografie. Am fost la filmul ”A 12-a noapte” prod sovietică (I liked it). A fost cald, dar cum apare soarele înghiață.

Joi 4 februarie 1965. Am dat extemporal la fizică. Dimineața a nins. La diriginție am vorbit despre talent. Diriginta ne-a cerut o autobiografie și despre viitorul nostru. N-am fost la ed fizică și am 4 absențe motivate. Facem meditația la Medie 1. M-am întîlnit cu Nicu Balței.

Vineri 5 februarie 1965. Aseară a nins, iar azi a fost un frig…. 2×1 = 2. Am dat extemporal la istorie. După masă am fost la partid și-am primit carnetul de UTM. (4.5- lei + 1).

Sîmbătă 6 februarie 1965. A fost foarte frig. Am luat un 6 în oral și 7 în extemporal la rusă. Am luat 6 la ext. la fizică. Seara am fost la Nicu (Balței) apoi la Stelu (Ruscior). Împreună cu Rodica (Ruscior) am mers la Olga (o vecină a fam. Ruscior) și am ascultat ”Vorbește Moscova”. Însă cînd era mai interesant au început să bruieze posturile vecine și nu s-a mai auzit. N-a fost pedagogul pentru că a fost reuniune la Medie 1.

Duminică 7 II 1965. Frig. În meditație frig. Afară frig. În dormitor frig.. N-am fost la olimpiada la matematică la care eram înscris. Am scris la părinți, la ”Radio Moscova” și la Școala Medie nr 555 din Moscova. Am adus lemne în dormitor prin toate mijloacele. Azi am făcut meditația tot la școală.

Luni 8 II 1965. Am luat un 10 la engleză (extemporal). A fost un pic mai moale ca ieri. Meditația e gata și avem scaune noi. Seara a fost diriginta Ruscior la internat și m-a ascultat lecțiile. Am citit pt concursul ”A 20-a aniversare a RPR” și am început ”Congresul al III-lea al PMR”.

Marți 9 II 1965 Am dat ext. la romînă (cu de-acasă): ”Stilul lui Bălcescu”. Ne-am mutat în meditație. Am primit scaune noi (30.37). Pe jos a pus pături.

Miercuri 10 II 1965. Dimineața e frig. La amiază cald. 2×1 = 2. Am citit ”Itinerar sucevean” de Platon Pardău.

Pe ultima pagină a caietului în care am făcut însemnările de mai sus am găsit o listă de Adrese. Iată-le:

  1. Box 767 Washington D.C. SUA (L.D. Este adresa – incompletă – a postului de radio ”The Voice of America” – ”Vocea Americii”)
  2. SSSR, Moskva, Radio. Către redacția emisiunilor în limba romînă
  3. Doice Vele (L.D. Era vorba despre postul de radio ”Unda germană” (Deutsche Welle). Căs. Postală 344 Koln, R.G. (LD: De fapt, R.F.G.)
  4. Radio Iași, Bul. K. Marx no. 44, Pt Poșta Radio
  5. Druguș Liviu, Internatul de băieți, Str. V.I. Lenin nr. 9, Rădăuți, regiunea Suceava.

(va continua)

 

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 312. Miercuri 8 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (45).


 

Sîmbătă 22 II 1964. Am dat extemporal la rusă (două adjective acordate cu subst. și o întrebare din ”Șkola”. Am luat un 8 la botanică. N-a venit nimeni de-acasă. Am fost la ”7 noiembrie” (la filmul) ”Pisica” prod. rom. (spionaj). M-am spălat și m-am culcat pe la 9 jumate.

Duminică 23 II 64. Am terminat de citit ”Pămînt desțelenit” de M. Șolohov. A fost un timp frumos. Am stat mai mult în casă.

Luni 24 II 64. Am luat 8 la extemporal la romînă. A fost cald. Am început să citesc ”Pagini contemporane” de Geo Bogza.

Marți 25 II 64. Am fost la meditație de la 7 la 8 (la matematică). Am luat un 10 la geografie (Iftimie). A fost cald. Trotuarele s-au uscat deja. Clasa noastră este în întrecere cu celelalte clase a 8-a. Mi-am scris la lectură particulară (Nicoară Potcoavă). Se apropie luna mărțișorului.

Miercuri 26 II 64. Am luat un 8 la istorie și un 10 la extemporal la naturale. Am dat teză la naturale (”Solul factor de bază”). M-am culcat pe la 11. Spre seară a început să ningă.

Joi 27 II 64. Dimineața era ceață. Am luat ”bine” la Caietul de recapitulare. Am luat un 5 la l rusă (care n-a fost trecut în catalog). Mi-am scris la lectură particulară (”Pămînt desțelenit”).

Vineri 28 II 64. Am dat teza cam slabă la fizică. Am luat un 8 la extemporal la engleză. Aseară, la difuzor, l-a citat pe tata care citește cărți multe. Aseară a nins mult și s-au înfundat drumurile. A fost d-na Panțir și mi-a luat rufele murdare (L.D.: Dna Panțir era profesoară la Școala din Grămești, soția directorului școlii, profesorul de matematică Panțir). Am fost la baie (2 lei).

Sîmbătă 29 II 1964. Ultima zi din februarie (an bisect). Am dat lucrare de control la limba rusă și matematică. N-am făcut ora de botanică. Clasa noastră a strîns 60.50 lei pentru cadoul tovarășei diriginte. N-a fost frig. Picură cînd și cînd din streșine.

Duminică 1 III 1964. Se împlinește un an de cînd am început aceste însemnări. M-am sculat la nouă. De la 10 am fost la filmul ”Comandantul detașamentului”, iar de la două jumate la filmul ”Jurămîntul soldatului Pooley”. Primul – prod sovietică (Mustafa, Sedi, Ludmila, Bogdan), iar al doilea englez (Killey Pooley și Hans Fross). Cu ah?! Mi-am învățat pe luni și pe marți. N-a fost frig. Dl. și d. Ruscior au plecat la Dornești la Iaz.

Luni 2 III 64. Tovarășele profesoare au primit mărțișori. Ca și în celălalt an eu n-am purtat. Am vorbit la diriginție despre ”Respectul față de părinți”. Am venit acasă la 12. A venit acasă la mine și mi-au lăsat 60 lei, aparatul de fotografiat. De la 3 la 5 am avut Atelier (am făcut 3 poziții). Mi-am cumpărat un clișeu nou (10 lei). De la 6 la 8 am fost la ședința U.T.M.

Marți 3 III 64. Am luat 6 la extemporal la rusă. Pe Sf Maria e o vijelie mare. În oraș însă e liniște.

Miercuri 5 III 1964. Am luat 4 la teză la fizică. A fost cald și a început să se topească zăpada. În oraș rulează ”Cavalerul Pradaillan”.

Joi 5 III 1964. M-am sculat la 5 și am învățat la limba romînă. De la 7 la 8 am fost la meditație la matematică. A doua oră am dat teză la l romînă: ”Caracterizarea personajelor din romanul Nicoară Potcoavă” de M. Sadoveanu”. A fost cald.

Vineri 6 III 1964. Rodica (Ruscior) a împlinit azi 17 ani. Dimineața a fost frig. La amiază, peste tot curge apă. În oraș camioanele cară de zor zăpada. După amiază am fost la școală și am făcut cîteva fotografii. Au venit pentru meditație la engleză M.L., E.S., P.D. + D.A. Spre seară a început să ningă.

Sîmbătă 7 III 1964. A fost f frig. Am fost la  (filmul) ”Cavalerul Pardaillan” prod. franco-italiană (Cordele, De Paise, Pardaillan, comedianta, Hercule (Samson), viitoarea regină, comedianți etc.

Duminică 8 martie 1964. Ziua internațională a femeii. M-am sculat tîrziu. După asta am fost în oraș și mi-am cumpărat ”The Worker” (1 leu). Am jucat șah. Spre seară am fost la Bolței Nicolai (Nicu) am jucat table și m-am uitat prin albumul de fotografii.

Luni 9 III 64. Am luat 10 în teză la limba romînă. În ora de diriginție tov. prof. Ruscior Ana a primit un frumos cadou din partea clasei (o vază cu trandafiri). Am venit cu 4 ore acasă. M-am ciocnit puțin cu Florea… (Probabil este vorba despre Halip Florea, viitor profesor de matematică). Gagarin a împlinit 30 de ani. Am pus 41 lei la CEC.

Marți 10 III 1964. Am luat un 6 la geografie. A fost tare cald și frumos. Am scos bani de la CEC și mi-am cumpărat o șapcă (37 lei).

Miercuri 11 III 1964. Am lăsat căciula și am luat șapca. Am luat 7 în teză la botanică. În timpul amiezii a fost cald. Apa curge în pîraie mari pe drum, iar în centru e uscat pe alocuri. Încă de dimineață era tare senin.

Joi 12 III 1964. De la 7 la 9 am dat teză la matematică. Ne-a dat 6 subiecte: 3 algebră și 3 geometrie. Am luat 9 în teză la geografie. A fost cald. Am fost la meci: Unirea Siret – Metalul Rădăuți 2-7.

Vineri 13 III 1964. N-a fost tot așa senin, dar a fost totuși cald. A fost Mircea pe la mine și mi-a adus șoșonii. Am dat ext. la gerografie. În clasă practicăm voleiul cu buretele. În perioada aceasta sînt ascultați elevii mai slabi. Dnul Ruscior a plecat la București.

Sîmbătă 14 III 1964. Am dat teză la istorie: ”Al doilea război punic”. După amiază am fost la prima ședință de cerc de matematică la care sînt înscris. Gherasim și Iftode au prezentat două referate (”Importanța matematicii” și ”Viața Sofiei K.”) Pe urmă am fost la filmul ”Podul” prod. RFG (Al doilea război mondial). Dna Ruscior (gazda mea de pe str. Putnei) fiind bolnavă s-a internat la spital. A nins din nou și vremea s-a mohorît.

Duminică 15 III 1964. M-am sculat la 10. Am jucat șah, șah chinezesc, damenșah, și moară. A nins din belșug, ca la un început de iarnă. Am ascultat la difuzor întîlnirea de handbal în 7 în finală a echipelor R.P.R. – Suedia. Scor final 25-23. Astfel țara noastră devine pt a doua oară consecutiv campioană la handbal (masculin).

Luni 16 III 1964.  Am 8 în teză la chiumie. Am luat un 4 la engleză. Prost  Pop. (Exeed – ikseed). Am fost la atelier (ultima oră din trimestru)

Marți 17 III 1964. Am luat un 8 la geografie și 9 în teză la matematică. A nins mult. Am citit ”Cikalov” de Nikolai Bobrov.

Miercuri 18 III 1964. S-a întors azi dimineață dl Ruscior de la București și mi-a adus un pix (7 lei). Ni s-a schimbat profesorul de fizică. În locul lui Teleagă a venit Hrișcă. Am 7 în teză la istorie. N-a fost chiar frig. Acum peste tot zăpada-i mare. Am stat tîrziu și-am terminat de citit ”Cikalov” (un erou dat uitării).

Joi 19 III 1964. A fost cald la amiază și în oraș zăpada se topește pîrîu. Tov. dirig. l-a învoit pe Gherasim și Gafencu să meragă acasă. Am fost la Biblioteca centrală, dar n-a vrut să-mi împrumute cărți pe vacanță.

Vineri 20 III 1964. S-au încheiat majoritatea mediilor. Dimineața a fost frig și ceață. La amiază s-a mai încălzit, dar tot a rămas înnourat. Mă pregătesc de ducă. Vacanța bate la ușă.

Sîmbătă 21 III 1964. N-am mai fost la școală. La 11 am plecat din Rădăuți cu cursa (6.50 lei) pînă la Siret, iar de aici la Grămești pe jos (L.D. Distanța Siret – Grămești: 9 km). A fost călduț și pe drum e o fleșcăială mare.

(serialul va continua cu trimestrul II din clasa a IX-a, anul 1965, cînd aveam 15 ani)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 311. Marți 7 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (44).


Începând cu acest episod (44) voi reda însemnările mele din ”Jurnal” corespunzătoare trimestrului al doilea din cei patru ani de liceu. Încep cu trim. II din clasa VIII-a când abia împlinisem 14 ani. În unele zile nu am făcut însemnări… În acest trimestru am locuit la familia Ruscior de pe str. Putnei. Nu cunosc dacă era vreo legătură de rudenie între această familie și diriginta Ruscior Ana (mi-a fost dirigintă pînă la sfârșitul liceului cu excepția unei scurte perioade când am fost în clasa X-a D, al cărei diriginte era profesorul Zăicescu).

Vineri 10 ianuarie 1964. Prima zi de școală din trimestrul II. Întîlniri, bucurii și multă multă gălăgie. A fost cam frig dar în clasă era cald.

Sîmbătă 11 ianuarie 1964. Am fost la filmul ”Trei plus două”, prod. sovietică. Zoia, Natașa, fizicianul și doi tineri. 3+2 = 4. A fost frig.

Duminică 12 I 1964. De la 2 la 5 am fost la filmul ”Tudor” două serii, 5 lei. Mi-am făcut lecțiile și pe urmă am jucat cărți.

Luni 13 I 1964. Am două absențe la atelier, două la cor și una la educație fizică. Am început să citesc ”Mesteacănul alb”.

Marți 14 ianuarie 1964. Către seară a început să viscolească. A fost pe aici Nicu Bolței și Radu Cuciureanu, unul în clasa VIII-a, iar celălat într-a VII-a.

Miercuri 15 ianuarie 1964. S-a pornit pe viscolit zdravăn. Se împlinesc 114 ani de la nașterea lui Eminescu.

Joi 16 –I – 1964.  Am mers de la 7 la școală și am făcut meditație. Am luat un opt la algebră.

Vineri 17 I 1964. Am văzut filmul ”Agatha lasă-te de crime”. A fost destul de frig.

Sîmbătă 18 I 1964. Astăzi Mircea împlinește 18 ani. (L.D.: De fapt el împlinea doar 16 ani, fiind născut în 1948). Am luat un 7 la fizică și unul la rusă.

Duminică 19 I 1964. Olimpiada de fizică. N-am făcut nimic și nici n-am ieșit din casă.

Miercuri 22 ianuarie 1964. Se împlinesc 105 ani de la Unirea Principatelor. A fost cald. Am fost la filmul ”Căpitanul Francasse”, franco-italian în care joacă Jan Mare (L.D. De fapt, era vorba despre actorul francez Jean Marais…).

Duminică 26 ianuarie. Am fost la fiulmul ”Moartea se numește Engelchen”, producție cehoslovacă. Pavlușa, ofițerul neamț, personalul sanitar etc. Am încercat să merg cu patinele. Azi s-a ținut olimpiada de chimie și matematică la care n-am fost.

Luni 27 ianuarie 1964. N-am stat la cor. Apoi am fost la atelier și m-am întîlnit cu diriginta (”Măi șmechere, iar mi-ai fugit de la cor!”). A fost un viscol… Pe strada Sf. Maria nu se vedea la cîțiva pași. În oraș însă era liniște.

Marți 28 ianuarie 1964. Nu prea stau bine cu tusea mea. Am fost la policlinică și mi-am luat medicamente. S-a încălzit și s-a făcut iar frumos.

Miercuri 29 I 1964. Azi Stelu (L.D.: E vorba despre Stelu Ruscior, băiatul gazdei) a împlinit 14 ani. Am avut patru ore. De la 13 la 14.30 am fost cu patinele pe linia ferată. Dimineața a fost ger, dar la amiază (mai ales în oraș) zăpada s-a topit. Am început să citesc ”Pămînt desțelenit” vol. II.

Joi 30 I 1964. Nu m-a ascultat la nimic. Dimineața a fost frig ca de obicei. Azi Gafencu a luat un 4 la limba română (L.D.: este vorba despre Marcel Gafencu din Grănicești, coleg de bancă și prieten cu Toader Gherasin, tot din Grănicești). Seara s-a lăsat ceața.

Vineri 31 I 1964. M-am sculat la 6. Am luat un 9 la l romînă. Pînă la 4 și jumătate m-am dat cu patinele. Am primit scrisoare de la mama. Am luat o fotografie (4 lei) cu grupul de băieți printre care mă aflam și eu.

Sîmbătă 1 februarie 1964. Vremea s-a muiat și zăpada mustește de apă. La ora 7 am fost la meciul de hochei pe ghiață dintre Cîmpulung și D. Suceava (am sărit gardul).

Duminică 2 februarie 1964. Dimineața m-am întîlnit cu tata. A fost la Mircea la Iași. Apoi m-am întîlnit și cu Aurelia (i-am dat să ducă fotografia). Am fost la filmul ”Haiducul de pe Ceremuș”, prod. sov. Azi are loc înmormîntarea unui tînăr militar (21 ani) mort prin electrocutare. Anul ăsta este o iarnă ciudată. Pe lîngă vifornițele care au fost, timpul s-a încălzit și acum plouă. Pe drum e apărae multă. Mi-am cumpărat ”U.S” (3 lei). (L.D. Probabil este vorba despre revista ”Uniunea Sovietică”, în limba română).

Luni 3 februarie 1964. A căzut lapoviță. Pe drum e fleșcăială mare. Pe strada noastră viscolește serios, pe cînd în oraș e liniște. Am luat un 5 la caiet la limba romînă. Am avut lecție deschisă la diriginție. Au participat (profesoarele) Repca, Luța și Bondor. După ce-am fost la Atelier am plecat la adunarea generală pe clasele a VIII-a. M-am culcat la 11.

Marți 4 II 1964. Am dat extemporal la chimie (clorul). A fost o vreme frumoasă, fără vînt și viscol.

Miercuri 5 II 1964. Am dat lucrare de control la fizică (două probleme). Dimineață m-am întîlnit cu Mircea și mi-a lăsat 9 lei. A fost cald pînă la 7 cînd s-a stîrnit viscol. Am fost la filmul ”Cînd vine pisica” prod. germană (RDG). Roșu – îndrăgostiții; albastru – mincinoșii; galben – ipocriții.

Joi 6 II 1964. Vremea s-a liniștit și cerul s-a înseninat. Am primit un pachet cu îmbrăcăminte de-acasă. M-am tuns. 30 zile de la 6 ian. 1964.

Vineri 7 II 1964. Am dat extemporal la matematică (geom.), geografie, engleză. Am luat un 7 la chimie.

Sîmbătă 8 II 1964. Am dat extemporal la istorie. Am jucat baschet la ed fizică. Am văzut (filmul) ”Ei cuceresc cerul” prod. sov. Kolcin. A murit I.M. Sadoveanu.

Duminică 9 II 1964. Mi-am învățat pe luni și puțin pe marți. Am fost la (filmul) ”Nu-i loc pentru al treilea” prod engl. A fost cam moloșag.

Luni 10 II 1964. Am luat 7 la geometrie. M-am întîlnit cu Tanța. Azi am stat la cor. A fost călduț după ninsoarea de astă-noapte.

Marți 11 II 1964. Am dat extemporal la chimie. Am luat 7 la extemporal la geografie și la matematică.

Miercuri 12 II 1964. Am dat extemporal la istorie (Dacia).

Joi 13 II 1964. La algebră am ajuns la ecuații, la romînă schița, iar la rusă ”Naș gorod”. Am fost la filmul ”Cu toții acasă” franco-italian.

Vineri 14 II 1964. Profesorii de fiecare specialitate au plecat la Cîmpulung pentru schimb de experiență. Am dat extemporal la limba romînă (schița). Am luat un 10 la engleză. Am mers la baie.

Sîmbătă 15 II 1964. Au lipsit profesorii la majoritatea orelor. Am fost cu schii lui Radu cu Nicu la pădurice. Mi-am pierdut stiloul.

Duminică 16 II 1964. 31 de ani de la eroicele lupte ale ceferiștilor. După ce mi-am învățat pe luni, puțin pe marți și obișnuitele 5 lecții la engleză am mai citit, m-am dat cu patinele, iar apoi am fost la (filmul) ”Arhiva secretă de pe Elba”. A fost chiar călduț. M-am culcat la ora 9…

Luni 17 II 1964. … și m-am sculat la 6 jumate. La școală am luat 8 – 2 = 6 la geometrie și un 10 la lucrare de control. Am dat extemporal la engleză. Dimineața a fost frig ca niciodată, iar la amiază a început să se topească. Mîine am prima teză trimestrială: geografia. I-am scris mamei și lui Vasile. (L.D.: Este vorba despre Vasile Amariei, colegul și prietenul meu din clasele V-VII din Grămești). Am fost la atelier și am venit la 18. 30 apoi m-am apucat de învățat.

Marți 18 II 1964. M-am sculat la 5 și am învățat la geografie. La teză ne-a dat ”Apele subterane. Izvoarele”. Am scris binișor. În timpul amiezii a fost cald. Azi am avut ”sfatul medicului” – tov. Popescu. Am primit (broșura) ”În ajutorul celor care studiază statutul UTM” (3, 50 lei).

Miercuri 19 II 1964. Am dat extemporal la botanică. A fost iar cald, iar pe marginea trotuarelor s-a uscat. A nins puțin. M-am dat cu patinele. Seara, cu Nicu, Radu și Stelu am organizat o bulgăreală ( doi contra doi).

Joi 20 II 1964. S-a stîrnit vînt, a început să viscolească și s-a făcut frig. Am luat un 5 la fizică și un 10 la engleză. Am primit carnetul și insigna de ”Prieten al cărții”. Mîine am teză la chimie.

Vineri 21 II 1964. Am dat teză la chimie. Ne-a dat ”Metodele de preparare a clorului; proprietățile chimice ale acidului clorhidric și sarea de bucătărie”. A fost iar frig.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 310. Luni 6 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (43).


INTERMEZZO. Scurte explicații despre arhitectura și conținutul ”Jurnalului de licean prostuț” (caietele în care am scris aceste însemnări purtau doar titlul de ”Jurnal”). Adjectivul diminutivat ”prostuț”, atașat substantivului ”licean” putea, la fel de bine, să fie unul augumentat(iv) (”prostălău”), date fiind tonele de prostii pe care le-am făcut și ale căror consecințe le resimt chiar până azi. Dar ”prostuț” sau ”prostălău” sugerează – ambele – că acest jurnal de puber se încadrează de minune în marea temă a prostiei omenești/ românești, insuficient studiată și nejustificat ocolită. Câteva exemple de prostii uriașe pot sta oricând într-o vitrină cu ”perle” ale adolescenței (mele) care nu putea fi decît una… imatură. Iluzia (mea) că s-ar fi putut îmbunătăți sistemul (dictatorial comunist) prin apelul la instituții care, de fapt, defineau și susțineau sistemul (presa – ”Zori Noi”, securitatea – T0, utc ul – Fedorciuc etc.) este o formă crasă de prostie provenită nu atât din frică, cât din necunoașterea sistemului în esențele sale intime. Prostiile pe care le făceam și le repetam zilnic proveneau și dintr-o lipsă de educație din familie, ea însăși malformată de sistem și de fricile induse de acesta. Familia tatălui meu (din raionul Orhei) abia se întorsese după crunta experiență siberiană de 20 de ani de surghiun (bunicul fusese primar în satul Cuizăuca – ”pe vreme românilor” – , iar tatăl meu făcuse, pentru scurt timp, parte din organizația de tip legionar Majanahonda, numele spaniol fiind adoptat ca simbol în amintirea luptelor date acolo între cele două facțiuni ale aceleiași ideologii totalitare: bolșevismul și fascismul/ nazismul). Despre această organizație am aflat abia după 1990, tatăl meu nemaiștiind de faptul că i-am aflat secretul vieții sale (pe care nu l-a divulgat absolut nimănui în România bolșevizată). În familia mea nimeni nu era membru de partid și nici nu prea avea cum fi… Stilul meu rebel și ”instigator la rebeliune” obligau ”organili” la o strictă supraveghere a fiecărei mișcări, relații sau atitudini generate de modul meu (rebel) de gândire. Rog cititorii să aibă în vedere vârsta reală pe care o aveam în acea perioadă. Eu aveam 16 ani în ultimul an de liceu în timp ce unii colegi aveau 18, iar colegele oricum erau, firesc, mult mai mature psiho-afectiv și sexual. Câteva cuvinte se impun despre ”modus operandi” al securității din acea perioadă (regimul Ceaușescu, proaspăt instalat, își căuta cu febrilitate susținători, altfel nu se explică cum un elev cu slabe rezultate la învățătură era solicitat să facă parte din sistem). Nu știu dacă am scris în Jurnal acest lucru (nu am citit niciodată până acum acest Jurnal, o fac acum, pe măsură ce copii/ transcriu însemnările zilnice), dar una dintre întrebările lui T0 (o figură ce descrie perfect un sistem nemeritocratic, bazat pe intimidare, minciună, neseriozitate, șantaj, forță și frică) pe care mi-a adresat-o într-o zi a fost (în restaurantul ”Nord” din Rădăuți): ”vrei să parvii?”. Pentru mine, justițiarul și moralistul ce doream să fiu, acest lucru era în afara oricărei acceptări, iar răspunsul meu a fost un ”NU” răcnit de a răsunat tot restaurantul. Nu intenționez nicio disculpare – scriind aceste rânduri explicative – pentru simplul motiv că am trăit mereu cu convingerea că nu eu am colaborat cu Securitatea, ci Securitatea s-a ocupat constant și asiduu de tot ceea ce făceam. Un coleg mi-a spus (cu vreo câțiva ani în urmă) că ”mi-a văzut dosarul de urmărire de către securitate” și că ”toți informatorii aveau un asemenea dosar” adăugând ”nuanța” că ”dosarul este uriaș”. Probabil că așa este, dat fiind că s-au adunat la acest dosar documente pe parcursul a peste jumătate de secol. Caietele mele (Jurnalul) din perioada studenției și de după studenție se află, probabil, în acest ”mic” dosar (în biblioteca mea nu mai sunt…). De asemenea, copii după paginile acestui Jurnal cred că se află acolo. Mai amintesc doar că după 90, cohorte de securiști (vechi și/ sau noi) au roit în jurul meu pentru a deveni parte a sistemului pe care l-am crezut (naiv) dispărut în decembrie 1989. Cea mai mare realizare a vieții mele este, cred, faptul că, după 90, mi-am exercitat pe deplin liberul arbitru și nu am acceptat să fac parte din nicio structură de stat sau parelă cu acesta (partid, servicii de informații, masonerii, academii paralele, biserici, ong uri create de alții etc., fie din țară fie din străinătate). Evident, asta nu înseamnă că manipularea de către forțele oculte nu a existat din plin. Dimpotrivă. În ultimă instanță, orice stat din lume apelează la aceste forme de manipulare/ management a(l) populației, cu atât mai mult în tensionatele zile pe care le trăim acum. Dar un lucru ar trebui să fie clar pentru tinerii care citesc aceste rânduri: dacă vrei cu adevărat, poți să te ții la distanță de aceste forțe benefice în aparență, dar malefice în esență. Cu o singură condiție: să nu fii ”prostuț”/ ”prostălău”. Ipocrizia care înflorește mereu în perioade tulburi – ca acestea pe care le-am trăit și le trăiesc în ultimii 50 de ani – constă în aceea că veninul urii publice nu se îndreaptă către sistemul criminal instaurat de bolșevici, ci înspre victimile acestui sistem, puberi infantili și teribiliști care credeau într-o justiție efectuată de forțe nevăzute, dar bine intenționate și în lipsa cărora oamenii ar avea mult de suferit… Probabil voi mai avea ocazia să scriu cum am ”profitat” eu de fostele mele ”legături” cu  reprezentanții opresiunii oculte. Amintesc aici că în perioada 1971 – 1997 am avut salariu minim pe funcția de bază pe care am ocupat-o: asistent universitar. Să stai blocat 26 de ani la nivel de absolvent de facultate nu e nicidecum un motiv de fericire… Blocarea intrării la doctorat pentru lipsa calității (fundamenale pentru sistem) de membru de partid este alt ”beneficiu” de care m-am bucurat după refuzarea colaborării cu ”tovarășul care răspundea de Academie din partea securității”, tovarăș care – întâmplător sau nu – a fost un bun prieten al tovarășului Ion Iliescu. De fiecare dată când tov. I.I. venea în vizită prezidențială la Iași – după 2000 (adică după ce revenisem în țară după deportarea mea la Chișinău, deloc străină de acțiunile tovarășului sus amintit) – o Dacie albastră mă însoțea până ajungeam sub supravegherea altui echipaj. Evident, eram un instigator periculos ce trebuia monitorizat zi de zi și ceas de ceas. Probabil, mai recent, un mandat de urmărire sub presupunerea de terorism și de ”atentat la siguranța națională” ar fi putut fi emis pe numele meu, împreună cu alte asemenea acte specifice democrației populare de tip bolșevic instaurate și ingenios dezvoltate în postceaușism. Ca să lămuresc/ limpezesc lucrurile, înainte de a le tulbura prea tare, nu m-am considerat ”disident” (instigator antisistem adică), nici înainte de 89 nici după. Dar simpla mea existență a însemnat, sunt sigur de asta, multe fonduri consumate aiurea și multe sinecuri acordate unor persoane care au ”avut servici” sau au promovat ”meritocratic” în plan perofesional datorită mie (sau, mai corect, din cauza mea…).

Revin la ideea inițială – aceea a explicării arhitecturii acestul ”Jurnal de licean prostuț”. Am demarat acest ”proiect” ca un preludiu la întâlnirea semicentenară de la absolvirea liceului (30 sept. 2017). Pentru a face o radiografie rapidă am ales să scriu/ reproduc însemnările din trimestrul I al fiecărui an de liceu, presupunând că asta ar putea crea mai rapid o imagine a evoluției mele de la un an la altul. Nu știu dacă a fost o idee bună, dar am impresia că o parte dintre colegi nu au fost încântați de descrierea frustă, fără eufemisme și corecturi, a dialogurilor cu ei din acea perioadă. Unii vor fi supărați că au avut ”un turnător” în rândurile lor (ce am ”turnat” se poate vedea din Jurnal), deși convingerea mea este că cel puțin jumătate dintre colegi au fost solicitați să dea ”relații” (inclusiv despre ”instigatorul” și ”recalcitrantul Druguș”). Altfel, adică fără ca o jumătate dintr-o colectivitate să supravegheze, prin rotație, celaltă jumătate, sistemul se prăbușea de mult. De aici, lipsa permanentă a coeziunii naționale, neîncrederea funciară în cel de alături, lipsa marilor proiecte etc.

Am lăsat la urmă vacanțele, considerând că este de un interes mai mic pentru colegi. Dar abia acum realizez că am scris (în cele peste 40 de episoade publicate) doar o treime din Jurnal. Deci, vor urma încă cca 80 de episoade din trim II și III ale celor patru ani de liceu, după care voi încheia cu vacanțele (cam nouă la număr). Sper ca pățaniile mele (îndeosebi viciile: cititul, băutul, corespondența cu lumea largă în dorința de a o cunoaște etc.) să ajute adolescenții să cugete mai mult asupra propriilor lor acțiuni, să se țină cât mai departe de intrigile inerente oricărei colectivități care este, volens-nolens, supravegheată de propriii membri și de ”specialiști” în ”managementul relațiilor publice” ca să folosesc un eufemism pentru supravegherea constantă a populației. Închei cu regretul/ tristețea că numărul celor care citesc acest Jurnal este extrem de mic (ca să nu mai amintesc de numărul voturilor/ like – urilor date la fiecare episod (o medie de 1,5 voturi per episod….). Cu alte cuvinte, speranța mea ca episoadele transcrise pe acest blog  să aibă oarece utilitate este, cum altfel?, una deșartă… Tablourile zugrăvite de mine sunt, recunosc, plictisitoare, întristătoare, și oamenii preferă să citească ceva vesel, umoristic în loc să se încrunte în fața unor realități deloc îmbucurătoare. Ca să nu mai amintesc de faptul că orice istorie este extrem de enervantă prin simplul motiv că nu mai poți schimba nimic din derularea evenimentelor…

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 309. Duminică 5 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (42).


Luni 19 XII 1966. M-am sculat la 7 și am ajuns la școală la 8.03. Toată ora de rusă m-am plictisit cu Gozec în prima bancă. Profesoara: ”Gozec, ia cartea sus; tu te chinui pt. Druguș care-i comod și nu-și poate aduce cartea…”. La ed fizică a lipsit trei sferturi de clasă. Cîte fete au fost, le-a părut rău c-au venit. La început am tras șuturi grozave pe sus și pe jos. Am vrut să trag una între fete, dar am luat-o prea pe sus și i-a venit lui Rodica Burciu o bombă în ochi de era cît pe ce să leșine… Apoi am jucat baschet, dar am jucat în mod barbar, fără să țin cont de reguli. Puha și Băimăcean care încercau să-mi zădărnicească acțiunile și-au luat porția: Puha a primit o cleapșă de i-am umflat botul, iar cu Băimăcean m-am bătut mereu. După oră, aveam de gînd să stăm și să jucăm cu F – ul, dar nu ne-a lăsat (profesoara) Bauman. Am stat pe la ușă și tot o deschideam din cînd în cînd. Între timp mă vîr în sală sperînd să nu mă vadă profesoara. Dar mă vede și mă poftește afară. Ca să fac o poantă, deschid ușa și-i chem pe Victor și Gavril zicîndu-le că ne aprobă profesoara să jucăm, iar eu ies afară. S-au făcut băieții de baftă… Am mai stat vreo jumate de oră cîntînd, strigînd și rîzînd. Apoi am mers la școală și am stat în clasa XI-a F (erau vreo 8 fete + G.M.). Am fost la cabinet zicînd că mă doare genunchiul, dar nu era doctorul. Așa a trecut și ora de chimie pe care, cum s-ar zice, am ”chiulit-o”. Dar proștii de noi tragem acum consecințele (H.N. – mai deștept – a stat la extemporal și a copiat). La diriginție, baba ne-a asigurat  că ne scade nota la purtare, iar Repca ne-a spus că ne pune 3 din oficiu (Asta-i bună!). Dacă nu-i cap, vai de noi. La matematică m-a apucat o durere teribilă de cap. Pe la jumătatea orei m-am cerut de la profesoară (să merg) la cabinet. Profesoara: ”Da ce ai?”. Eu: ”Îs bolnav”. Ea: ”Și ce-ți face?” Eu: ”Poate mă trimite acasă…”. Dar la cabinet mi-a pus termometrul și mi-a dat un antinevralgic. La matematică îmi permit să vorbesc mai liber cu profesoara și ea mă-nțelege. Asta-mi place. La geologie s-a citit în clasă ultima lecție, apoi am plecat acasă. După ce-am halit m-am dus și am scos bilete pentru mine și Gavril la ”Flacăra” pt. 16.30. De la film am venit cu Telucu, apoi la 3.30 a venit Gozec și-am mers cu el pînă la ”Flacăra”. Apoi am mers la Gavril: (cică) nu-i acasă, e plecat la un prieten. Apoi am mers la film. Apoi Gavril n-a mai venit și am vîndut biletul cu 3 lei. Am văzut seria doua a lui Fantomas, ”Fantomas se dezlănțuie”. I liked it very much. Telucu mi-a dat caietul de l română, iar eu i-am pasat ”Casa cu stafii”. După ce-am halit am scris tema ”Războiul în opera lui Mihail Sadoveanu” apoi am scris în jurnal pînă la 10.30.

Azi e o zi nestabilă; ba ninge, ba se topește, ba-i cald, ba-i frig.

Marți 20 XII 1966. Ziua de naștere a Doinei H.. Împlinește 17 ani. Azi am luat ceva cărți în mapă (cîteva de școală și cîteva de citit). În ora de l latină am terminat de citit ”Căliți în lupte”. Profesoara nu m-a deranjat cu nimic. A încheiat mediile. Am 5. La fizică a ascultat și a predat despre radio. La română a ascultat temele scrise. La socialism ne-a adus extemporalele (toate trei). A pus o mulțime de 2 (24 de 2!). Eu am 5, 7 și 9. La urmă a încheiat mediile. Am 6.

Mereu o tachinez pe N.L.. legîndu-mă de cîte ceva și enervînd-o. La istorie a încheiat mediile. Eu stăteam cu Gozec în prima bancă. Vine diriginta și ne împarte bilete pt mîine la spectacol. Pascar îmi zice ceva. Diriginta zice și ea ceva clasei. Eu îi răspund lui Pascar. Diriginta crede că i-am răspuns ei și-și revarsă tot focul pe mine: ”Măgarule! Nu ți-e rușine? Halal șefu clasei! Las că te aranjez eu pe tine. Să știi că la consiliu îți scad nota la purtare”. Atîta pagubă. Luchian (profesoara de istorie): ”Da, de la o bucată de timp a devenit obraznic. Și nuștiu de ce l-ați pus șefu clasei. Uite, are numai medii de 5 și 6. Cea mai mare-i la mine: 7 și are pretenții să-i pun 10 în teză”. ”N-am nici o pretenție” răspund eu arțăgos. În orice caz m-am lins pe bot de protecția dirigintei și încep să-mi atrag antipatia tuturor profesorilor. Diriginta mi-a mai spus că îi influențez negativ pe ceilalți din clasă și că mai bine rămîneam în colectivul clasei a XI a D. Ipati Ștefan a fost eliminat pe trei zile…

Azi era o manifestare cu prilejul majoratului. Juravski mi-a dat să anunț și am citit cu glas de orator și de comic, apoi am semnat eu în locul profesorului. În ora de istorie, după ce a terminat de încheiat mediile, mă trimite pe mine și pe Magopăț în laborator să aranjăm diascopul. L-am aranjat și am prezentat diafilmul ”Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan”. N.L. a citit conținutul iar eu am manevrat diafilmul. Îl purtam de colo-colo, iar N.L. își făcea niște nervi grozavi, iar eu o îndemnam: ”zi-i, mă!”. Prin pauză fac cîte-un haios  și-o hîrjoană cu fetele… La engleză am stat toată ora liberi, apoi am plecat acasă. După ce-am halit, am mers cu T1 + T2 și-am luat bilete la ”Minunata Angelica”. După asta am ieșit iar în oraș, am mers pînă la Gavril – n-a ieșit nimeni, am mers la cofetărie și-am luat o ”ciocolată cu lapte și stafide” – 7 lei, dar nu era așa bună. La film, T1 a fost cu N., iar T2 cu D.(orina), dar locurile lor s-au ocupat și a trebuit să stea în picioare. Filmul n-a fost grozav. De la film am venit direct acasă. Am mai citit, povestit, mîncat mere apoi am jucat cu Mariana și Nicoleta două jocuri. Le-am învățat ”apă, vapor, tun, ghiulea, foc”. Azi a făcut curat la mine-n cameră. Baba aia (mama lui Gurleț) a fost de două ori la mine: mi-a promis o cinste pentru toate astea. Iaca băț!

Miercuri 21 XII 1966. Penultima zi din primul trimestru. Am ajuns la școală la 8 fix. Cum ajung la ușă mă ia Juravski în primire și mă duce la direcțiune. Acolo era un bărbat între două vîrste (cu o mutră și o vorbire cam bleagă): tov. Cojocaru de la Secția financiară Suceava. Tot în legătură cu internatul și cu sesizarea făcută de mine. El a făcut o notă informativă și mi-a pus trei întrebări în scris la care am răspuns tot în scris. (Am fost eliminat din internat la insistențele tov. director Botez, muște-n ceai, pîinea mică și crudă, Ciupic beat, iau masa și alte persoane, Ciupic și Florea au încasat bani de la elevi ș.a.). Ex. de elevi ce pot dovedi cele spuse de mine: Gherasim Toader, Mafteianu Vasile și Cucoș Ghe. (Mai tîrziu au fost interogați și acești elevi care au spus la fel, plus: Caldare Vasile, tov. directoare Mincu și bineînțeles tov. director Botez care-a sfeclit-o. Caldare a spus totul despre toți…). Toată ora de geografie am lipsit. Am vorbit cu Zaiciu care i-a dat de grijă lui Toader: ”vezi măi ce faci, măi,… cum spui măi…”. La matematică a ascultat și a încheiat mediile. M-am anunțat și eu, i-am făcut un exercițiu: 9 și media 7. Ne-am adunat toți patru băieții în rîndul de lîngă ușă. Prof. a glumit: ”cei patru mușchetari. Cine-i D Artagnan?”. – Druguș!. La română a predat despre ”arta narativă a lui Sadoveanu”. În ora a II-a a nins tare frumos, cu fulgi mari și s-a așternut un pic de zăpadă. În pauza mare m-am pozat cu fetele și cu băieții (Gavril are un Zorki 4). Am făcut una cu toți patru băieții, apoi cu Geta, Gabi, Ștefi și încă una (Eu: ”Hai mă pozează-ne odată. Cît mai stau cu fetele astea în brațe?”). Toader a vorbit cu Nicu Fodor. Cică nu mai face Anul Nou la Frătăuți, ci vine la școală. Toader tot vine. Eu rămîn acasă. Atîta pagubă. La biologie ne-a lăsta Zaiciu să facem ce vrem, iar el a studiat o revistă. Ursaciuc l-a rugat să ne dea voie să facem adunare generală și ne-a dat voie. Nici n-am avut scaune destule. (Vîntu a stat în bancă). Albu a citit materialul ”Ce înseamnă să fii om cult” apoi s-a discutat. Trei eleve au spus cîte trei vorbe și-n 10 minute am terminat pct. 1. La pct. 2 am primit-o pe Moroșan în organizația UTC, apoi am citit ”Planul de activitate”. În mai puțin de un sfert de oră totul a fost aranjat. În ora de rusă am stat cu Ica și și am discutat cu ea și cu Gavril ceea ce… nu trebuie. Only about women… Gavril a fotografiat-o pe Dolenciuc. Ne-a dat drumul înainte de a suna. Eu am rămas cu trei fete în clasă și-l chemam și pe Gavril, dar profesoara ne vede și zice, zîmbind: ”Hai ieșiți afară că cine știe ce-ați mai face… ”. Eu: ”Da tovarășa profesoară, da ce frumos zîmbiți…”. Gavril începe a rîde și într-un iureș nebunesc ne dăm drumul pe scări. Apoi ne-a întors diriginta. În clasă am făcut o fotografie cu fetele. Diriginta a fost supărată că am făcut adunarea fără ea.

Ne-au fost date azi ordinele de recrutare (Nr. 272999). Tov Drăguș Liviu născut în anul 1949 ?!?! Am pus toți ordinele în șapcă și… ne-am îmbătat… (”La poale de codru verde strașnic hadarag se vede…”). Pe 26 I 67 – la comisariat. Apoi am plecat acasă. Numai bine mănînc și mă cheamă Gemănaru la adunare. (Pe drum îmi spune că Doina H i-a zis dirigintei: ”Ce să-i fac tovarășa dirigintă dacă-i îngîmfat (sau încrezut) ca un Apollo?”.

La școală m-a luat Pop și încă unul în focuri și abia-abia s-au liniștit. După ce au confirmat-o pe Moroșan mă scoate diriginta afară: ”Ce-i cu tine, Druguș? Iar calci în străchini! Fii atent! De ce n-ai venit la ședință? Pregătește-te pentru mîine la chimie”.

Am mers acasă, am mai făcut un proces verbal pentru adunarea de azi (Eu am făcut trei pagini, pe cînd Ștefan numai una). Am scris în jurnal pînă la ora 5.

La 5 am plecat în oraș, dar nu m-am dus la concertul de muzică simfonică. Am scos 30 de lei de la CEC. (2 lei gogoașă, 3 lei ciocolată și de 10 lei cărți). Am luat ”Geografie distractivă” de Aurel Lecca (7 lei), ”Băuturile alcoolice” (1.50 lei) și ”Potopul lui Noe” (1.50). M-am întîlnit cu ”mei amici”: H.N., M.V., Atănăsoae și Gavril. Am discutat despre problema internatului. A trecut T0 pe lîngă noi – nimic.

Am mers acasă și m-am pus pe citit. Am ”sorbit” imediat ”Băuturile alcoolice”. Mă las de băut! (Ha! Ha!) apoi am citit jumătate din ”Geografia distractivă”  care-i f interesantă. (Apolo – zeul luminii). La chimie am uitat să învăț… Mîine-i ultima zi și începe ultima noastră vacanță de iarnă din viața de elev.

Joi 22 decembrie 1966. Ultima zi a primului trimestru și prima zi a ultimei vacanțe de iarnă. Am venit la fix la școală. La socialism a anunțat mediile la psihologie. Am 7. Apoi a  ascultat trei sferturi de clasă (căzuți și pretențioși la note mari). La română a predat de asemenea toată ora și a dat pentru vacanță o temă facultativă: ”Arta narativă a lui Mihail Sadoveanu”. La fizică a dus extemporalele. Am 6. Eu: ”Tovarășa profesoară, da ce-am greșit?”. Ea: cutare… și cutare… . În pauză am pocnit-o mai mult în glumă pe N.L. care a început să bocească și apoi să mă bombardeze cu cuvinte grele; i le-am trimis înapoi – și mai grele. Profesoara a făcut mediile. Druguș – 5! Eu: ”Tovarășa profesoară, mai vedeți o dată, nu cumva ați greșit?” Ea: ”Daaa… Îți iese 6!”. Eu: ”Păi vedeți…” Ea: ”Uitați-vă la Broască: are medie mare și ea n-a adus curcan sau altceva”. Eu: ”Păi nu! O fi adus un porc!”. S-a uitat urît la mine și a rîs cu toată clasa. Am cam dat frîu liber limbii ora asta (discuții cu Ica, Albu, N.L. ș.a). I-am scris lui Tanța și Rodica în album: ”Primește de la mine cele mai sincere condoleanțe, iar spre a-mi eterniza amintirea păstrează-mi semnătura: Druguș-Vulpașin-ȘEFU”. La istorie profesoara a făcut ”informarea politică”. A început cu situația și războiul din Vietnam, dar a ajuns tot la ea, la toaletele și fîș-fîșurile ei și ale soțului și… în sfîrșit, ne-a vorbit despre … coronița fetiței, căci are serbare. A plecat cu cîteva minute înainte de a suna, și imediat a început cîntecul și jocul. Au venit și cei din a XI-a F. Băimăcean cînta, Telucu bătea, iar perechile juca(u). Dar nu le-a ticnit prea mult căci vine diriginta și face o anchetă: cine a bătut din picior de se clătinau becurile într-a 8-a A. Clasa, nefiind unită, diriginta a reușit să afle numele celor care participau la joc și s-a ales numai cu atît. Pascar (Ilarica): ”Da o mai fost ș-un băiet…”. Diriginta: ”Druguș! Cine a fost?”. Eu: ”Piecnița!”. În pauză, Mariana către Telucu: ”Știi cin-te-a spus? Liviu!”. Piecnița: ”Și ce-i cu asta?” (Urmăresc dumnealor o dezbinare dar nu le merge). La chimie ne-a luat Repca pe cei ce n-am fost ora trecută la ext. și ne-a dat ext. în primele trei bănci. Eu am stat în a treia bancă. În spate – Puha și Băimăcean. Ne-a dat două puncte. Am început cu al doilea, pe care l-am copiat din carte, apoi primul pe care l-am   copiat dintr-o fițuică de la vecine, și a mers un pic treaba. Pînă la sf. orei au și fost corectate. Gavril 6, eu 5, Gozec 3. Gozec, căzut la chimie… La engleză, Pop și-a făcut  niște situații și a dat ext. la cei amenințați. Nu ne-a adus încă extemporalele…. După ora asta ne-a ținut diriginta o mică cuvîntare pt. vacanță (ne-a luat carnetele și cîte-un plic) apoi – liberi! Cu aceasta a luat sfîrșit primul trimestru care parcă ieri a început. Drept semnal pentru începerea vacanței am rupt matricole și am trîntit de două ori mapa de mozaic de-a vuit școala… Ca din glumă am vărît mîna în buzunar la Ica și am scos 6 lei pe care i-am pasat lui Gavril. Cu toate împotrivirile ei, am mers tuspatru băieții și-am luat cîte-o cafea neagră la cofetărie și cu asta basta. Am mers acasă, am halit, am luat cîteva vinuri, apoi am mers la comisariat și mi-am rectificat greșelile din ordinul de recrutare”, după care am mers în oraș să-mi scot 560 de lei de la CEC. M-am întîlnit cu T2; am mers cu el pînă la Policlinică și înapoi. Am vorbit cu el despre felul meu de a fi încrezut. El: ”Da! Ești! Prin felul tău de a te purta cu fetele…”. Apoi ne-am întîlnit cu Teddy (T1), am mers la poștă și cum aveam un pic de chef am intrat peste rînd și mă clănțăneam c-o funcționară tînără… Am scos numai 500. Apoi am mers la gazdă, mi-am luat valiza și PA! (n-am luat paltonul, fularul, căciula, mănușile). Am lăsta bagajele la autogară și-am mers la ”Modern” de unde am cumpărat cu mama un frumos costum de 947 lei, gri în carouri (44 II). La autobuz am avut locuri bune și am călătorit bine pînă la Grămești (au fost două curse pline). În Siret am văzut-o pe Zina Scripcaru. La cursă ne aștepta tata. Acasă am dat noroc cu Muț (cîinele), apoi am început să inspectez camerele, să văd cum s-au mai schimbat lucrurile în decurs de un semestru. Am revăzut corespondența, vederile, colecția de ”Moscow News” – 5 cupoane, noile cărți din bibliotecă și celelalte lucruri din casă mai mult sau mai puțin cunoscute. După ce-am halit și-am băut ceva am stat de povești pînă la 11. Curios! Nici nu m-au întrebat de medii. Numai cît le-am spus că nu-s bune. Tata mi-a hotărît: ”nu înveți, iei drumul lui Mircea!”, dar mie nu mi se pare tare greu. Mă gîndesc mereu la noi meserii. Mama mi-a propus farmacia, eu aș vrea să mă duc la marină sau să urmez italiana! Fumuri ale tinereții de care sînt conștient, dar care mă derutează.    (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!