liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 683. Luni 12 noiembrie 2018. Superinteligența – înger sau demon? (17)


Cum este și/ sau cum poate fi utilizat avantajul comparativ al celor care vor deține abilități cognitive (umane și/ sau artificiale) net superioare pentru transformarea acestui avantaj relativ într-unul absolut, respectiv pentru transformarea acestuia într-un unicatum cât se poate de concret? Ajunși la acest stadiu al analizelor oamenii politici vor fi tentați să treacă de la potențial la real, de la simpla putință la mai complexa dorință și voință. Autorul vorbește chiar despre voința superinteligentă, acea formă de voință care va fi transferată automatelor de gândire și care prezintă cel mai mare risc de depășire a modului uman de organizare cu un altul, doar imaginabil deocamdată. Dar să nu anticipez prea mult. Deocamdată, autorul ne transmite convingerea sa că ”orice tip de entitate care ar dobândi un nivel de inteligență net superior celui uman ar putea fi una extrem de puternică. O astfel de inteligență ar putea asimila conținuturi mult mai rapid decât noi și ar putea inova tehnologic la scări de timp mult mai mici. S-ar putea, de asemenea, folosi pentru a concepe strategii mult mai eficiente.” (p. 167). Desigur, asta în termenii gândirii umane, dar de unde putem ști că o inteligență (artificială) superînaltă ar dori să se preocupe de probleme strict omenești ca eficiența economică sau puterea politică? Aș înclina să cred că tocmai în aceasta constă riscul deschiderii drumurilor către inteligențe artificiale (IA) extrem de puternice: acestea să ”gândească” și să ”acționeze” în cu totul alți termeni și parametri decât o fac oamenii, cu consecința asigurării apariției unui decalaj între IA și oameni mai mare decât acela dintre oameni și restul animalelor.

Aplicând intuitiv schema de gândire mijloc – scop – mijloc, autorul se întreabă, retoric: ”Să presupunem că există o inteligență artificială care va dori să ia puterea într-o lume în care nu are rivali. Cum ar putea sistemul să atingă acest obiectiv al dominației mondiale?” (p. 173). În terminologie MSM, în citatul de mai sus avem un mijloc (M1) numit IA. În ce scop (S1) îl putem folosi? Odată definit S1, trebuie să decidem/ alegem alte mijloace (M2) care ne mai sunt necesare pentru a atinge S1. Desigur, există riscul ca, neadecvând corect M1 & M2 la S1 să ajungem la un alt ”scop”/ țintă (S2) nedorit(ă) sau chiar la o realitate îngrozitoare pentru oameni. Las cititorilor cărții plăcerea de a savura scenariile imaginate (de autor/i) în vederea atingerii S1 (inițial) și închei cu concluzia (optimistă!) a autorului care speră, în final, ca IA însăși să optimizeze strategia de atingere a S1, într-un mod mai inteligent și mai sigur decât ar putea-o face bieții oameni inteligenți. (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: