liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 538. Vineri 22 iunie 2018. Cât înveți înseamnă că trăiești. Cât trăiești înveți. (2)


Eșecul educației obligatorii (pe mapamond, în general) este dovedit și prin lansarea unor concepte complementare menite să mai repare ceva din ceea ce strică sistemul bazat pe ”trebuie”. Spre exemplu, educația pe parcursul întregii vieți este conceptul care sugerează că școala obligatorie doar încearcă să formeze câteva deprinderi pe care să le folosești apoi pe segmente din ce în ce mai specializate, mai înguste. Sistemul Bologna a sesizat că facultatea rulată pe 5 ani nu doar că nu ajută să te specializezi în ceva concret, dar – prin durata mare – face ca distanța dintre opțiunea pentru o anumită specializare/ facultate și absolvire să fie prea mare pentru a nu apărea mari schimbări pe parcurs. Tehnologiile informaționale și depozitarea informațiilor de tot soiul pe internet face desuetă predarea de tip clasic în care studentul aștepta să primească direct de la autorul ultimelor cercetări în domeniu cele mai bune sinteze și tehnici pe care studentul urma să le folosească în practică după absolvire. Ritmul de apariție a noutăților face ca însuși profesorii să nu mai poată avea certitudinea că au transmis studenților cela mai noi, mai bune și mai aplicabile rezultate ale cercetării. Soluția Bologna – prin care licența durează trei ani și poate (sau nu) să fie urmată de un master de doi ani pe aproape orice domeniu dorește candidatul – a apărut ca fiind benefică și salvatoare, dar contestațiile nu lipsesc. Din păcate comercializarea la extrem a proceselor educaționale face ca orice licențiat să fie admis la aproape orice tip de master având și garanția că va primi și diploma de master. Această ”slăbiciune” a sistemului actual are și o parte bună: ”clientul” este atras spre domenii pe care el dorește să le cunoască, posibil altele decât cele urmate la ciclul de licență, ivindu-se astfel posibilitatea ca masterandul să învețe din interes și din plăcere. Din păcate această posibilitate nu se transformă întotdeauna în realitate, cu consecințe negative în activitățile practice care speră ca un masterat să fie mai bine pregătit decât un licențiat.

Magda Bunea,  trainer de comunicare și utilizatoarea unui nou format de învățare numit ”nestworking” scrie în deja invocatul Dosar Dilema Veche: ”La un curs despre managementul schimbării cu absolvenții unui master în administrație  din UK, unul din participanți a ținut să îmi spună că e prima dată cînd nu i-a venit să adoarmă pentru că nu putea să prevadă ce urmează și se vădise că merita să fie atent la ce o să mai spun, ce o să mai facem, ce o să mai învețe, ce o să mai descopere că poate face și va face” (p. II). Sigur, tentația autolaudei este adesea irepresibilă, dar și prezentarea exemplelor negative/ neplăcute ar putea ajuta. Îmi folosesc propria experiență, amintindu-mi că la un curs de managementul schimbării am anunțat de la început că voi lucra cu jocuri și cu analize/ interpretări ale rezultatelor acestora, jocurile fiind, în esență, aplicații ale Metodologiei Scop Mijloc pe care am prezenta-o succint, urmând să o dezvolt ulterior. La prima pauză trei ingineri și-au făcut bagajele și au părăsit sala, nu înainte de a aduce un elogiu (nebănuit de ei) la adresa cursului meu: ”asta-i filosofie!”. Punând cele două exemple față în față ajungi la concluzia că imprevizibilitatea este agreată de unii, dar dezagreată de alții. La fel și așteptările cursanților sunt adesea foarte diferite obligând lectorul/ profesorul/ trainerul să chestioneze cursanții în legătură cu așteptările/ dorințele/ necesitățile lor reale. Diferit față de sistemul educației obligatorii (la adolescenți) este și faptul că (la adulți) dialogul se înfiripă la fel de greu (dar din alte motive): adulții nu vor să recunoască ”neînțelegerea” a ceva sau necunoașterea a ceva (din orgoliu). Magda Bunea îl citează pe profesorul Gabriel Săndoiu cu metoda sa: ”O singură metodă are succes în educație: fascinația”. Cred că fascinația este deopotrivă utilă și plăcută/ dorită, dar adesea preocuparea pentru a fascina scade capacitatea de a stimula propriul efort de cercetare și învățare făcut de cursanți. Aș parafraza citatul de mai sus astfel: ”O singură metodă ar putea fascina pe cei care predau: cea care duce la succese practice pentru cursanți”.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Reclame

2 răspunsuri la „Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 538. Vineri 22 iunie 2018. Cât înveți înseamnă că trăiești. Cât trăiești înveți. (2)

  1. vicuslusorum 07/07/2018 la 12:45 AM

    Domnule Drugus, va citesc de ani buni, uneori cu plăcere, alteori cascand. Apreciez ca scrieti mereu, indiferent ca uneori sunteti parca un executant din programul gimnastic zilnic la masa de scris. E ok si asa.

    Ce nu pot sa inteleg, chestie pe care am vazut-o si la unii academicieni ai noștri, este de ce va faliti atata cu metodologia aia pe care ati creat-o în lucrarea aia de doctorat. Dati impresia – pe care, repet, am vazut-o si la alti oameni de știință români în vârstă – ca ati creat o lapalisada astutioasa de câteva sute de pagini. Al. Boboc a scris zeci de carti pline de banalități de manual. Serios acum, dvs. stiti ca nu trăiți pe planeta România, în care intelectualii nu se citesc critic, și cu respect pentru ceea ce merita unii, pe alții? Dacă teoria dvs. nu e o altă inventare a apei calde, spuneti-mi cine a valorifact-o creator în afară.

  2. liviudrugus 10/07/2018 la 11:40 PM

    Mulțumesc mult pentru comentariu și pentru că alocați timp citirii episoadelor mele din serial. Mă bucur că m-ați ”mirosit”/ ”citit” corect: scrisul meu este o gimnastică a minții, drept pentru care am recunoscut în mai multe rânduri că scriu, în principal, pentru mine. În ce privește MSM aș fi mai mult decât încântat să primesc de la dumneavoastră o analiză critică pe puncte, adică la obiect (presupunând că ați citit-o cu destulă atenție și spirit critic). Am renunțat la ideea de a reuni într-o carte ideile și aplicațiile practice ale MSM (pe care le-am împrăștiat în zeci sau poate sute de articole). Motivul principal este că am ajuns la concluzia că și o teorie (banală, fadă și lipsită de conținut real, cum deduc că ați perceput-o) poate fi cu atât mai nocivă cu cât este mai puternică, serioasă și foarte aplicabilă în viața cotidiană. Păstrând proporțiile, dar de ajutor pentru înțelegere, amintesc că ideea de a avea energie multă prin fisiune nucleară s-a transformat în bomba atomică cu toate consecințele ce decurg de aici. Cred că aveți dreptate: la noi se citește puțin, mulți intelectuali se citesc doar pe ei sau între ei. Dar asta nu înseamnă că nu există instituții și chiar indivizi care culeg idei, le schimbă ușor numele și le aplică cu o consecvență cvasimaladivă în atingerea unor scopuri care nu sunt întotdeauna benefice celor care intră în raza lor de acțiune. Mă/ vă întrebați dacă MSM a fost aplicată creator în afară (fiind, probabil, sigur, că nimeni nu poate fi profet în țara lui). Cred că cei mai buni cunoscători și fervenți aplicatori ai MSM sunt PSD ul și Putin. Cred că aceste două exemple sunt suficiente pentru a nu mă mai preocupa pentru difuzarea MSM sub forma unei cărți care, sunt convins, ar avea nu doar succes de librărie, ci și destule (alte) consecințe nefaste (în plus, pe lângă cele două exemple date mai sus). Presupun că ultimele propoziții v-au făcut să zâmbiți (”iaca încă unul care nu-și vede de lungul nasului”). Deja e un lucru bun generat de o teorie ”nebună”. În fine, mai amintesc din când în când despre MSM pentru că încă mai sper ca această teorie/ metodologie să fie luată în seamă pentru ceea ce a fost ea creată, cu osebire: o reformă curriculară a umanioarelor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: