liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 332. Marți 28 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (65).


Sîmbătă 19 februarie 1966. M-am sculat tare greu și-am lîncezit în pat. Dimineață am scris jurnalul pe ieri și de la 7 am început să învăț la istorie cu mult sîrg. Săptămîna asta am fost de servici, dar n-am făcut niciodată. Dimineața, cu ajutorul emblemelor ”Serviciu de ordine” am plecat la școală fără rînd. Dimineața am fost vesel și-am glumit cu toți. Unii îmi spun că tare-s slab și alb la față.

Prima oră am avut trigonometria. După cum anunțase profesoara, ne-a dat extemporal. Mie mi-au căzut niște numere zecimale foarte mari pe care nu știam să le caut în logaritmi. Gherasim și Vatamaniuc n-au dat extemporal. Pe lîngă ăștia doi n-am dat nici eu. După cîteva calcule m-am împotmolit complet, am pus mîinile pe piept și-am stat așa o oră întreagă. La un timp, profesoara m-a văzut și-a întrebat: ”Liviu, tu nu lucrezi?” (M-am mulțumit să strîng din măsele și să tac mai departe). Am dat extemporalul aproape gol fără nici o remușcare. La ora de istorie toți ne așteptam la extemporal. Profersoara a întîrziat un pic și cînd a venit ne-a spus să scoatem două foi de hîrtie și-am dat extemporal. Subiecte: 1. ”Cauzele prăbușirii Comunei din Paris și însemnătatea ei” 2. Situația clasei muncitoare din Franța după Comuna din Paris”. Punctul doi era din lecția de zi pe care n-o citisem niciodată (era mai la urmă). În schimb, am scris aproape două foi la primul (subiect). Profesoara m-a văzut că tușesc grozav și mi-a spus: ”Dacă ți-e rău, după ce dai extemporalul poți să pleci”. N-am plecat pentru că nu-mi era rău, ci aveam doar cîteva crize de tuse. În restul orei ne-a predat Rusia.

În pauză, l-am așteptat pe Pop pe coridor. I-am spus că părinții-s de acord și l-am întrebat cum să procedez cu tovarășa directoare. M-a sfătuit să fac o cerere și să intru în audiență cît mai degrabă, marți cel tîrziu.

În ora de fizică, Teleagă a ascultat o fată după care a predat ”Forța electromagnetică” zicînd cîteva bancuri cu ocazia asta (Regula mîinii stîngi a lui Fleming).

După ore nu m-am dus la internat, ci am ieșit de unul singur în oraș. Mi-am cumpărat ”New Times” nr 6 apoi am încercat să schimb dicționarul englez român pe unul român englez, dar nu aveau așa ceva așa că n-am avut cu ce să-l schimb. Am mai cumpărat o vedere de la ”Mănăstirea Valea Moldoviței” (1,50 lei) și colecția mea crește. Mergînd prin oraș m-am întîlnit cu Stelu și Nicu (L.D.: este vorba despre Stelu, băiatul gazdei Ruscior de pe str. Putnei și de Nicu, un vecin, cu cîțiva ani mai mare ca mine și cu care jucam fotbal) și ne-am salutat (only/ doar). Mi-am cumpărat de 2 lei caramele, apoi m-am dus din nou la școală unde are loc Adunarea generală a org. UTC cl X-a D. Au fost cîteva schimburi de cuvinte între noi trei (comitetul) cu privire la referatele (dările de seamă) făcute de fiecare. Eu n-am prea lucrat în ultimul timp. În ora de fizică Toader a făcut Proiectul de hotărîri și a rămas să fac eu Planul de muncă. Adunarea a avut loc fără să participe dirigintele sau altcineva. Chiar dirigintele ne-a sfătuit s-o facem scurtă pe cît posibil. Zaharia a dat citire materialului ”Cum întîmpinăm aniversarea gloriosului nostru Partid”, eu am citit Proiectul de hotărîri, după care au urmat discuțiile. Au vorbit în total vreo 8 elevi. Lungu C. a început să spună că azi se împlinesc 95 de ani de la crearea partidului, dar i-am ”astupat” gura. Adunarea a ținut neobișnuit de puțin (cam trei sferturi de oră).

Cînd mergeam la internat am văzut la Casa de Cultură un grup de profesori consăteni (Kolea, ”Rujata” – Ileana D.). Pe drum m-am întîlnit cu Economia (profesorul Croitoru + soția). M-ar fi trimis pînă la el acasă dacă aș fi știut unde stă.

La internat am luat masa  și imediat am pornit-o cu Fodor la film. Aici era bătălie pe bilete și cu mare greu am reușit să intrăm și noi la ”Muncile lui Hercule” prod italiană. Mari erau muncile lui Hercule, dar mari munci am făcut și eu în aceste două ore: am ținut un zid în spate… Filmul mi-a plăcut foarte mult, cu toate că fantasticul intervine cam des aici. Îmi pare rău că am pierdut Jurnalul, care a fost destul de frumos.

Cum am ieșit de la film, direcția – internat! Aici pustiu. Am stat apoi în dormitor pînă a sunat meditația. Azi mi-am pus peniță nouă la stilou (8,80 lei).

În ora de muzică a venit omul de servici și a anunțat eliminarea pe următoarele trei zile a elevei Pîrghie Steluța pentru nerespectarea disciplinei școlare (art. 30). Fapt e că ea e nevinovată și, după cum spune întreaga clasă, Kamil i-a făcut-o pt vreun motiv personal.

De la 5 la 7 m-am ocupat cu de toate numai cu învățătura nu. Mi-am scris jurnalul pe azi apoi am avut discuții cu Simeria, Puha și Toader despre religie, talismane și alți d-zei. Mă amuză mult aceste discuții și mă avînt în ele cu orice prilej. Toader și Puha erau ”credincioșii”. Eu și Simeria (el mai puțin) eram ”păgînii” și-i combăteam pe primii cu teorii științifice. M-am distrat mult pe chestia asta. Eu unul nu cred în absolut nimic. Mă mir că Toader crede (mi-a promis că-și cumpără și el o ”cruce” de ”atîrnat la gît”. La masă n-am mîncat nimic (în schimb am mîncat la valiză). În pauză am făcut o sîrbă zdravănă și-am asudat. Meditația a ținut de la 7.30 la 8.30.

Azi vremea  a fost frumoasă și pămîntul se zbicește văzînd cu ochii.

Duminecă 20 februarie 1966. Dimineața ne-a sculat Prandea. A intrat în dormitor c-o viteză grozavă, ca un leu și ca altceva, dar ca un om nu…

După ce-am luat masa în timpul meditației care a început abia la 9 n-am putut învăța deoarece am avut dureri de cap și de-abia după ce-am luat o pastilă de la Simeria mi-am revenit.

Mîine am teză la engleză și constat cu groază că nu cunoasc defel rezumatele lecțiilor. A venit și masa de prînz și eu tot n-am reușit să învăț. Am mai citit un pic la română și anatomie.

După ora 12, Toader și ceilalți s-au dus în oraș, la film, iar eu am rămas la înternat într-o singurătate aproape deplină. M-am culcat și am stat așa (tot am dormit vreo oră-două) pînă la 6 fără 10 cînd ne-a gonit Haiuță din dormitoare. În timpul meditațiilor am citit numai la engleză pînă-am amețit la prima lecție și-am trecut la următoarele. În pauză am făcut un consiliu cu Simeria, Gigi, Gherasim ș.a. și ne-am distrat în cele 15 min de pauză. Pînă la 8.30 cînd s-a dat drumul la dormitoare am mai citit la engleză. Beldianu I. (cl. IX-a) a venit tîrziu la meditație și pe lîngă asta era și beat! Pedagogul l-a anunțat pe frate-su și a mîncat o papară pe meritate.

Azi vremea a fost iar frumoasă, continuînd șirul zilelor frumoase de la sfîrșitul acestei luni. Pămîntul continuă să se zbicească și zăpadă nu prea este. Nu știu cum o fi prin oraș, că azi am stat în ”vizuină”.

Boala mea nu s-a trecut de tot și tușesc încontinuu. Din această cauză a început iar să mă doară capul și în gură am miros urît de flegmă. Cîteodată am cîte un acces de tuse care nu se mai termină.

În dormitor a fost aprinsă lumina pînă la 9.10; noi am stat însă de vorbă pînă la 10. Am vorbit ”about girls, love and Toader proposed me to go with some girls” (L.D.: ”despre fete, iubire iar Toader mi-a propus să ies și eu cu fete”). I-am spsu lui Costică de scrisoarea de la A. Doina (prietena lui Gigi Simionesi). Pe la 10 a început să urle o cucuvea – foarte sinistru. Costică, superstițios a anunțat că trebuie să moară cineva…

Luni 21 februarie 1966. Dimineața, Haiuță a venit cu o idee nouă și originală. Nu încearcă mult să te scoale, ci strigă numai o dată ”Deșteptarea!” după care vine în meditație. Aici, de la 6.30 începe să pună absențe celor care întîrzie. La trei absențe: ZE-RO!  În timpul meditației de azi dimineață am învățat numai la engleză și în special prima lecție: ”What s money after all”). După ce am servit ceaiul am plecat cu Toader mai înainte arătîndu-i lui Haiuță emblemele cu ”Serviciu de ordine” găsite prin buzunare. Dimineața pămîntul era un pic amorțit și-am ajuns ușor la școală. Mai greu a fost la întoarcere. Prima oră am avut algebra. N-am scris cele cîteva exerciții pe care le-am primit și am avut cîteva emoții că mă-ncurc acum la urmă… Însă toată ora am făcut recapitulare pentru teză și n-am scos nici o vorbă. Am stat ca un motan în bancă și-am arătat clasei cît pot tuși de tare. Ora a doua am avut anatomia. Dirigintele era cam supărat și pt început s-a uitat la situația abonamentelor și la situația la învățătură. După asta a început să examineze și lucru pocit m-a scos și pe mine la ascultat (nu citisem deloc lecția). Dirigintele s-a supărat și mai tare: ”Nici tu nu mai înveți, măi Druguș măi; de ce încerci să-mi ghicești, măi?; du-te, măi, la loc și să-mi înveți, măi, pt data viitoare, măi! Că nu-i pentru 10, da-i rușine, măi Druguș măi!”. Dintre toți pe care i-a ascultat numai Toader (10) și Luchian (9) au știut, restul – tuufă de Veneția! În restul orei a predat plimbîndu-se nervos prin clasă și tot apostrofîndu-l pe Andrișan Gh. că fumează. În ora următoare – de desen – am început să mă gîndesc la vorbele lui Pop. Acesta mi-a spus sîmbătă să fac totul cît mai repede posibil și dacă se poate chiar luni. Așa că, neavînd chef de desenat, m-am apucat și mi-am ticluit cererea către tov directoare rugînd-o să-mi aprobe transferul în clasa X-a E. Restul orei m-am mai ciondănit cu Toader în privința ”planului de muncă”. Enervîndu-se, mi l-a cerut, zicînd apoi că-l face el acum pentru ultima oară, iar eu să-mi iau notițe să știu și eu să fac data viitoare. Profesoara (de desen) ne-a dat voie să învățăm pentru teză, iar ea a comentat cu alții despre frizura lui Popescu D. și ”tifosul” lui Popovici Ana (L.D.: ”tifos” era o modă de păr foarte tapat care mărea mult volumul coafurii). .

În pauză m-am dus cu cererea-n mîini și inima-n dinți la secretariat ca să i-o înmînez directoarei. Am avut noroc că în secretariat era numai secretara și directoarea care ascultau muzica la o placă. Întîi am dat cererea secretarei care, citind-o, a făcut ochii mari și i-a transmis-o directoarei. Aceasta s-a mirat, la rîndul ei, și după cum mă așteptam a întrebat: ”Iar, Druguș?”. I-am înșirat apoi motivele și directoarea (bună la suflet) a zis un ”bine” și m-a invitat mai tîrziu să vin după răspuns (trebuie să vorbească cu tovarășa dirigintă). În fine, începutul e făcut, urma vine de la sine… La limba română am stat aproape tot timpul cu capul pe bancă și-am meditat la ce-am făcut și la ce se va mai întîmpla. Trebuie spus că toate astea nu le-am împărtășit nimănui, nici măcar lui Toader, decît doar lui Halip Nicolae – care-mi va fi coleg de clasă – și, desigur, celor de acasă.  Pe la mijlocul orei, dirigintele a cerut, la ușă, (cu discreție) catalogul și mi-a venit imediat în minte pt ce l-a luat (să-mi vadă directoarea situația la învățătură). Profesoara a ascultat toată ora din ”Apus de soare” fără să predea mai departe. În pauză a venit dirigintele în clasă și l-a chemat pe Gherasim la el. Cu toate că nu m-a chemat și pe mine am stat și eu pe coridor știind că mă va chema. Peste vreo 5 min m-a chemat și pe mine înăuntru. Dirigintele Zăicescu: ”Ei, ce-i Druguș?”. Vorbea foarte amabil și chiar zîmbind. I-am explicat destul de pe larg, l-am rugat să nu se supere, deoarece eu am stat foarte bine în clasa lui și m-am împăcat cu profesorii. După un timp mi-a spus că dacă așa-i atunci e foarte bine ce-am făcut și el mă aprobă – numai că e cam tîrziu și-mi va fi greu. Eu: ”Nu-i nimic, voi învăța, voi face pe dracu-n patru, dar eu merg la umanistică!”. După ce ne-a dat drumul de-acolo am avut cîteva vorbe cu Toader. Îmi pare bine că nu s-a supărat. Toader: ”Eu nu-ți zic nimica. Tu ești pentru umană, de fapt”.

La limba rusă m-am scuzat că n-am scris zicînd că am uitat caietul acasă – și-a mers. În prima jumătate a orei l-a ascultat pe Tănase, iar eu am visat (mă gîndesc și la B.M.). În restul orei a predat și despre cazul acuzativ cu și fără prepoziții; n-am activat aproape deloc și-am stat ca pe spini pînă la sfîrșitul orei.

Cum s-a terminat ora am ieșit pe coridor. Aici mă aștepta Zăicescu care mi-a zis să-l urmez. M-a dus pînă în cancelarie. Aici erau puțini profesori: Mincu, Pop, Zăicescu, Ruscior, Luchian și cam atîția. Directoarea Mincu m-a luat iar la descusut zicîndu-mi că să mă gîndesc, dar fiind de acord cu mine. Profesoara Luchian i-a spus lui Pop: ”Aveți deja un candidat!”. Pop: ”Am și alții!”. Profesoara Ruscior – diriginta de la E – jubila, nu alta; se uita la mine ca la o comoară. Și rîdea mereu. Pop mi-a dat caietele să le împart în clasă. La ușă m-a ajuns din nou Zăicescu care – destul de supărat – mi-a zis să-l anunț și pe tata, să nu fac toate astea de capul meu. L-am asigurat că părinții știu și s-a mai muiat un pic.

Am intrat apoi în clasă și m-am așezat cu Toader la loc așteptînd teza cu mare emoție. Pop m-a mutat cu Toader în ultima bancă de pe rîndul meu. Mi-a fost inima rece cînd a început să scrie ”Rel”, crezînd că e vorba despre Rebbeca, dar era vorba despre ”Relatarea conversației dintre Mr. Dombey și fiul său și înțelegerea corectă de către Paul a valorii banilor”. Punctul 2 a fost de transformat o propoziție interogativă din vorbirea directă în indirectă (ușor). Subiectul a fost dat la toată clasa și majoritatea a stat cîte unul în bancă; au fost vreo trei excepții numai. Am știut bine subiectul și am dat drumul la peniță terminînd teza c-un sfert de oră înainte de a suna. Mi-am revăzut-o și-am ieșit afară cu Toader și Albu Dorina. La ieșire ne-a dat și extemporalele. Eu am 9, Albu 8 și Toader 7.

M-am dus repede cu Toader la internat, am luat masa și tot o fugă am mers cu el la film c-un bilet semnat de Zăicescu încă pe trimestrul I. În fine, pe la 3 am ajuns la cinema ”Unirea” unde rula filmul bulgar ”Voci în insulă”. Am văzut și un jurnal (nr 5) interesant. În pauză l-am văzut pe Haiuță cu-o moacă (să mă scuze!), după care a lăsat-o. (L.D.: ”moacă” = puștoiacă, fătucă, gagicuță). Filmul mi-a plăcut cu toate că personajele au avut un sfîrșit foarte prost și determinat de niște nimicuri. Patru dintre ei au murit (elevul s-a înecat în mare, altul a murit din prostie vîrîndu-se între ținte, altul cînd a vrut să evadeze (zgomotul liceeanul), iar ultimul – capul revoluției – s-a sinucis deoarece nu se mai putea folosi de picior). Am ieșit de la film cu un simțămînt de regret. Toader s-a dus să scoată fotografiile, dar nu erau gata. Eu m-am tuns (după mai bine de 6 săptămîni). M-am tuns cam scurt și se vede ”luna” din stînga. (L.D.: ”luna” era o mică zonă de pe pielea capului de pe care, nervos fiind, îmi smulgeam părul… rămânând o ”zonă luminoasă” pe care am botezat-o ”lună”).

Am venit apoi la internat (Haiuță s-a uitat cam urît la noi). De la 6 la 7 am scris marile evenimente de azi. La 7 am fost la masă, dar n-am luat decît pîinea și i-am cerut cheia de la sala de valize lui Prandea și – minune! – mi-a dat-o! Am mers cu Toader și Gigi la sala de valize unde ne-am ospătat din ale noastre (carne, pateu, pîine).

În pauză am stat de vorbă cu umaniștii în special, interesînd-mă de materiile pe care le fac acolo, ce profesori mai sînt și comentînd dacă voi putea face față. M-am gîndit că voi face așa: pînă la sfîrșitul trimestrului II voi da diferențe la latină pentru trimestrul I, iar în trim II voi da diferențele pentru trim. II și astfel voi fi la curent cu lecțiile.

Mă bucură faptul că la auzul vestei mari colegii nu s-a depărtat de mine. Cei de la școală încă nu știu nimic. M-am spovedit numai la cei de la internat. De la 8 la 8.30 am consemnat, în continuare, în jurnal.

Azi a fost o zi minunată, mai ales dacă mă gândesc că sîntem abia în februarie. Drumul s-a uscat, zăpada a dispărut, pămîntul s-a zbicit, pe teren se joacă deja fotbal. E cald și aerul e plăcut.   (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Reclame

Un răspuns la „Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 332. Marți 28 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (65).

  1. suciu margareta 10/12/2017 la 8:50 PM

    Am lipsit cam mult !! Mi-a fost tare dor de atmosfera de aici din jurnal . In seara asta voi recupera toate restantele ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: