liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 330. Duminică 26 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (63).


 

Vineri 11 februarie 1966. Dimineața n-a fost lumină în meditație timp de cca 10 minute. Eu am revenit în dormitor unde am citit de două ori la economie politică, apoi am revenit în meditație. Azi am fost scutiți de a face meditație la matematică la școală. Omul de servici de la școală, Orest, mi-a adus un aviz de colet.

Aseară am făcut o mare nebunie. După ce m-am spălat (deci eram înfierbîntat) am ieșit afară numai în flanea de corp și-am stat pe scările de ciment. Azi am simțit și urmările. Capul mă durea și fruntea mi-era înfierbîntată. Într-un cuvînt mi-era rău și n-aveam chef de nimic.

Prima oră am avut geometria; profesoara a ascultat cîteva probleme și la urma orei a predat un pic. Ora doua am avut ed fizică și a trebuit să merg la școala veche; îmi vîjîia vîntul prin bască. Vremea e rea și bate vîntul. Am făcut toată ora ”baschet” (nu poate fi numit chiar baschet). M-am luat un pic la harță cu Avram. L-am amenințat cu tot felul de fleacuri închipuite. Apoi, din cîteva prostii s-au bătut Olenici cu Niculcea. După ce s-a terminat ora am venit cu Costică Lungu la școală. În pauza mare, Toader a ieșit cu aparatul afară și a făcut vreo 6 poziții. La internat a mai făcut 5 (și mie în fața internatului). Astăzi a lipsit Andrișan Ghe. care este bolnav la pat. Costică l-a alimentat cu ceva ”mărășești”. La economie politică m-a ascultat. Am vorbit la partea a doua a lecției, acumularea capitalului. Am știut bine și mi-a pus 10. M-am bucurat. Profesorul a accelerat cu predarea și a terminat cu un sfert de oră mai devreme (se grăbea; avea de plecat cu trenul la Iași). În sfertul ăsta de oră n-a fost gălăgie prea mare. Băieții și fetele s-au strîns grupuri-grupuri și discutau sau scriau. Eu m-am vîrît într-un grup în care Costică completa un ”Oracol” al lui Zaharia Ecaterina. Ne-am distrat pe seama celor scrise de Costică și Anișoara (nr 17 și 18). Pînzar Călina m-a rugat să-i scriu și eu într-un oracol, dar am refuzat-o. Ce să-i scriu? Aș da răspunsuri prea simple și mulți de ”Nu”. După asta am avut ora de fizică. Teleagă era bine dispus și a predat toată ora. Lecția a fost foarte interesantă și practică (aplicațiile electromagneților). Ca de obicei, ne-a distrat cu glume plăcute și ne-a adus o mulțime de aparate și jucării pe care le-a dat la ”popor”. La limba română profesorul a venit fără catalog. A ascultat patru elevi printre care și eu. Pe mine m-a ascultat la ultima parte a poeziei. Am știut și versuri și mi-a pus 8. Azi ne-a predat deapre viața lui Delavrancea.

După ore m-am dus cu Cosstică în oraș. El s-a dus la maică-sa și s-a alimentat cu bani (30 lei), iar eu m-am dus la poștă să-mi scot coletul. Cînd i-am prezentat funcționarului de-acolo buletinul și avizul a început să glumească cu mine: (”D.L. – puțucă”). Spre nedumerirea lui și a mea n-a găsit niciun colet și nici cealaltă jumătate de formular. După ce-a piedut vreo 20-30 min. cu mine s-a gîndit că s-ar putea să fie o scrisoare de onoare și mi-a zis să vin pe la 8. După ce-am ieșit afară, m-a chemat înapoi și mi-a arătat că era greșit numărul de înregistrare (era același cu un oarecare Enache). În sfîrșit, m-am dus la internat destul de supărat (și totodată curios).

Azi am mai citit din Delavrancea (”Sultănica”, ”Milogul”, ”Zobie”, ”I. Moroi”, ”Răzmerița”, ”Liniște”, ”Stăpînea odată” și-am început să citesc ”Paraziții”. M-a impresionat mult ”Liniște”.

Pe la 3 am avut un incident cu pedagogul. Mi-a spus mie și lui Gherasim să măturăm în meditație. Eu n-am vrut să mătur și i-am răspuns foarte înțepat și cu tărie. N-am vrut să mai mătur pentru că nu de mult am mai măturat o dată. Toader a măturat acuma. Am ținut sus și tare că nu vreau să mătur și n-am măturat. L-a pus pe Cezar să măture și pe mine m-a amenințat că vom sta de vorbă. După aia mă întreabă: ”Ai gazdă?” Eu: ”Nu!” El: ”Să-ți cauți”. Nu m-am sinchisit prea mult de amenințări. Aveam chiar chef de ceartă… La 6 făr-un sfert am plecat cu coloana la baie. În internat au rămas numai vreo trei. Mi-am luat căciula cu urechi și mi-am lăsat și a doua pereche de pantaloni în care aveam buletinul și avizul. La baie am ajuns primul, mi-am ocupat un dulap și am intrat primul la abur. Curajos și crezînd că îmi va trece boala m-am urcat pe ultima treaptă (de sus). N-am rezistat însă prea mult și am dat semnalul de coborîre. După baie m-am simțit foarte bine și văzînd că nu e pedagogul am luat-o cu Toader prin oraș. Am fost la poștă și mi-am adus aminte că n-am ce-mi trebuie. La internat ne-a așteptat directorul Botez care ne-a anunțat că se eliberează dormitoarele 8 și 6. Vin niște elevi și eleve (hocheiști) și vor să doarmă aici două seri. Cu ei este și tov inspector Maga. Ne-a avertizat să nu ne-apucăm de prostii, să nu deschiidem ușa la dormitorul fetelor ș.a. În pauza de 7-8 Beldianu Gh ne-a distrat cu cîteva jocuri de-ale lui. Lua cîte un ”client”, îl silea să se urce pe un scaun și să cînte și să spună o poezie. Printre ”artiști” au fost Atănăsoae, Puha, Buliga ș.a. Cel care rîdea lua locul ”artistului”. De la 8 la 9 n-am putut învăța și-am citit din Delavrancea. Cînd ne-a dat drumul la dormitoare, Haiuță ne-a făcut iar atenți. În dormitor, Babii a propus să se facă o fotografie la lumina becului. Ne-am dezbrăcat toți la piele (am rămas numai în izmene) și ne-am aranjat lîngă sobă. Trebuia făcut ceva ca să nu bată lumina becului în obiectiv. M-am sacrificat eu și am ținut umbră cu mîna. Toader i-a pozat. Pedagogul mergea prin dormitoare și ne grăbea la culcare. În seara asta s-a întîmplat un fapt deosebit. Pentru unii a fost comic, pentru unii tragic. După ce a stins lumina, fără să prindă nimeni de veste, Haiuță a intrat în dormitor și s-a așezat pe primul pat de lîngă ușă, apoi s-a băgat în patul lui Buliga. Fiecare vorbea de-ale lui și în special se legau de musafirele noastre din d 8 și 6. Pînă să aflu și eu de prezența lui am spus și eu vre-o două prostii destul de gogonate. Pușcașu însă întrecea orice măsură. A început să vorbească despre fete, spunea bancuri cam deșucheate, îl imita mereu pe Hamza, i-a spus porecla de cîteva ori. La îndemnul pedagogului Buliga l-a întrebat pe Pușcașu care pedagog e mai bun. Aici Pușcașu a avut noroc că n-a ponegrit pe niciuunul, ci a zis că-s buni amîndoi. Ceea ce a fost mai comic a fost însă atunci cînd a intrat Costică în dormitor și a fumat o țigară. Toader s-a dat jos din pat și s-a dus să-i spună că pedagogul e în dormitor. Costică n-a înțeles și a zis: ”Na, vrei și tu un fum?”. Pedagogul a ieșit apoi tot așa de fin cum a intrat și cei care au spus prostii s-au speriat groaznic.

Sîmbătă 12 februarie 1966. Dimineața m-am sculat cu dureri în gît și m-am hotărît să merg la școală fără cărți, să mă vadă dirigintele, apoi să vin la infermerie.

Azi dimineață Teleagă Radu mi-a spus un lucru nu prea plăcut. În fiecare dimineață Haiuță ne citește (mie și lui Toader) tot ce-am scris în acest jurnal. Nu-i prea frumos din partea lui. De-acum înainte vom lua gențile în dormitor.

La masă, după ce am luat un ceai fierbinte și-am tușit de vreo două ori mi-a trecut toată durerea din gît și eram sănătos tun. Afară e o zi minunată. M-am pornit spre școală fără cărți însă gîndindu-mă că nu aș avea cu ce justifica că am fost bolnav m-am întors la internat și mi-am luat geanta. La școală m-am dus direct la cabinet, dar era închis. Ieri n-am învățat deloc și vroiam să-i spun asta dirigintelui. Nici acesta nu venise la școală. Așadar, neavînd ce face am hotărît să rămîn la ore și să mă scuz. Dimineață mi se păruse că-s tare sănătos, iar vremea fiind caldă am respirat cu toată puterea cu gura larg deschisă. Urmările le-am văzut abia la ora de trigonometrie cînd m-a usturat gîtul și am tușit des. Nu m-am scuzat la acest obiect deoarece profesoara a văzut că tușesc și nu m-a întrebat nimic. A doua oră însă s-a schimbat situația. Aveam istoria și eram sigur că mă ascultă. Așa că am așteptat-o pe profesoară pe coridor și i-am spus tot păsul. Profesoara m-a scuzat, dar a vrut să dea extemporal. Am avut noroc că cei de la franceză aveau teză și n-a mai dat. La muzică mi-a fot rușine să mă scuz. Și ca un făcut, m-a ascultat! Cu ajutorul lui Gherasim am reușit să răspund la singura întrebare pe care mi-a pus-o. În timp ce vorbeam, profesoara (L.D.: Ana Ruscior era diriginta clasei a XI-a E, cu profil umanist) mi-a spus: ”Druguș, tu ești un umanist. Ești un rătăcit” (Probabil o fi vorbit cu Pop). La fizică eram sigur că nu mă ascultă și pe lîngă asta, Teleagă nici nu scuză. În a doua jumătate a orei a predat despre telegraf și telefon, spunînd multe glume.

După aceste patru ore m-am dus la poștă să clarific cu coletul meu. Cînd am ajuns acolo funcționarul m-a și luat în focuri ”Tu-ți papucii tăi de copchil al dracului, ia uită-te la dată!”. Mă uit la ștampilă și văd ”București 8 ianuarie, Rădăuți 10 ianuarie”. Acesta era avizul de la coletul cu căciula trimis în ianuarie. Atunci pierdusem avizul și am luat coletul pe baza buletinului. Orest a găsit avizul și mi l-a dat Deci era același colet pe care deja îl scosesem. Funcționarul mi-a zis: ”Dacă era dom Costăchel tot te bătea”. Eu: ”Ei, dumneavoastră sînteți mai bun”. Pînă la internat am umblat prin aerul rece  și gîtul mă ustura și mai tare.

În dormitor m-am întîlnit cu Haiuță și cu Toader. Pedagogul mi-a spus că se eliberează încă două dormitoare: 5 și 11. Avînd grijă de mine mi-a spus că eu pot pleca cu tot cu pat în d. 4. Cu ajutorul lui și al lui Gherasim l-am dus în 4 și l-am așezat chiar lîngă sobă. După trebușoara asta Haiuță a început să vorbească cu noi despre întîmplările din dormitor de-aseară și despre fetele venite în musafirie. Vorbea cu noi ca și cum am fi fost de-o seamă. Mai tîrziu a venit Terza în dormitor și pedagogul l-a pus să ne facă la toți trei o poză cu aparatul lui Gherasim. Ne-a așezat lîngă sobă; eu în stînga, Toader în dreapta pedagogului. După asta m-a întrebat dacă mai țin minte palmele primite de la el. I-am spus că nu-s supărat, și că am înțeles că și lui îi pare rău că mi le-a dat.

Toader a plecat acasă cu cursa de 2. După ce-am luat masa m-am dus în d. 4, m-am dezbrăcat și m-am culcat, dar mai rău am făcut. Stăteam un timp sub plapomă pînă asudam zdravăn. Fiindu-mi prea cald mă dezveleam și răceam mai tare. Am reușit să adorm cam o oră, după care n-am mai putut închide un ochi pînă la ora 11. În acest timp m-am simțit tare prost. Simțeam că într-adevăr sînt bolnav. Aveam tot soiul de gînduri negre și gîtul mă ustura grozav. N-am fost la meditație. Nici la masă nu m-am dus, ca să nu răcesc mai tare; mă lipsesc de-o cafea. Pînă la ora 9 cînd au venit băieții în dormitor mi s-a părut o veșnicie. Mă gîndeam acasă și mă mîngîiam cu gîndul că mîine vine mama la mine. Pe la 9.15, Prandea – foarte grijuliu – m-a întrebat ce mă doare și dacă nu vreau să merg în infirmerie. L-am întrebat dacă e cald și dacă sînt locuri și m-a asigurat de amîndouă. Mi-am luat papucii în picioare și tot bagajul și m-am dus la infirmerie. Aici – frig ca afară. Locurile – toate ocupate. A trebuit să vin iar în dormitor unde era mult mai cald (soba!). Pe la 11.30 au venit tovarășele femei și tovarășele fete. Simionesi le-a deschis ușa și ele l-au luat la mișto. Pe la 12 au venit mulți băieți care au fost la meciul de hochei. Caunii M. m-a mutat de lîngă sobă. Era locul lui.

Duminecă 13 februarie 1966. Zi cu ghinion pentru mine. Astă noapte am visat locuri foarte frumoase cu iarbă verde și pîraie limpezi și reci. Am mai visat că am fost la Siret cu bicicleta și fiindu-mi cald m-am dezbrăcat de tot. Dimineața m-am sculat la 7. N-am mai vrut să stau în pat și m-am îmbrăcat. M-am gîndit că poate vine mama. Cînd m-am sculat din pat eram tare slăbit și amețit. Cînd m-am uitat în oglindă ochii mi-erau duși în fundul capului. Nu m-am spălat și-am coborît în sala de mese. S-au completat numai vreo 6 mese; majoritatea elevilor au plecat acasă. Nici azi dimineață nu pot zice că am mîncat. Pîinea a rămas întreagă. Am sorbit cu lăcomie o cană de ceai fierbinte, apoi m-am dus în bucătărie și-am mai cerut una. Parcă m-a mai ușurat un pic în gît. Fără nici o mîncare consistentă, de ieri de la amiază, eram amețit. De cîteva ori mi-a venit să vărs și am ieșit afară, unde mi-a trecut. Am avut și diaree. Restul timpului mi l-am petrecut în meditație cu fularul în jurul gîtului, gurii și nasului. Am încercat să citesc la limba română, dar n-am fost în stare. Spre marea mea părere de rău nu mi-a venit nimeni de-acasă. Ca să nu stau degeaba am început să scriu jurnalul pe alaltăieri seara, ieri și azi. De-abia mișcam mîna și cred c-am scris cu multe greșeli de ortografie și de exprimare. Unii mă compătimeau și-mi zic să merg la infirmerie; alții-s pasivi. Simionesi se poartă foarte rece cu mine. Simeria a avut grijă de mine aseară; m-a învelit, mi-a strîns lucrurile și m-a mîngîiat cu vorbe blînde. Acum mi-a mai trecut durerea din gît, dar sînt slab și amețit: mi-e rău, sînt bolnav. Pînă pe la 12 am citit din Delavrancea (”Praziții”). Văzând că-s bolnav Gh. Horodincă mi-a dat trei pastile de Penicilina V și m-a sfătuit să le iau din 3 în 3 ore.

La masă eram hotărît să mănînc tot – ca să-mi treacă slăbiciunea. Borșul însă nu mi-a plăcut și nu l-am mîncat, pîinea mi s-a părut crudă și n-am ciupit decît de cîteva ori; cartofii parcă aveau un gust străin și i-am mîncat în silă. Toate astea mi se pare că se trag de azi dimineață dimineață cînd am băut ceaiul și mi-am fript limba destul de tare.

După masă m-am dus în dormitorul 11. Puținii băieți care n-am plecat acasă s-au împrăștiat prin oraș. Eu am stat de unul singur în dormitor, îmbrățișînd soba și gîndindu-mă că poate va veni Mircea cu bicicleta. Dar n-a venit. Venindu-mi somn, m-am întins îmbrăcat pe pat și cu cîteva întreruperi am dormit vreo două ore. Cînd m-am sculat, gîtul mă ustura și mai tare. Neavînd ce face am jucat cîteva șeptici cu Puiu și cu Babii, apoi și cu Vasile Caunii. Am pierdut ca un erou și mi s-au ascuțit unghiile de cît am făcut cărțile. Din greșeală am intrat în d.8 care era eliberat de elevi și-am dat peste ”tov fete” și ”tov femei”. Am stat în dormitor pînă la 5 cînd plictisit, supărat și bolnav am venit în meditație. Aici mai erau cîțiva elevi care jucau cuțchi sau citeau. Fiind supărat că n-a venit nimeni de-acasă am scris o c.p. pe care am dus-o apoi la cutie. După asta m-am dus în dormitor unde l-am găsit pe Toader jucînd sîrba. Cînd l-am întrebat ce-a făcut acasă am observat că era supărat și obosit. Mi-a spus că a avut un incident acasă (s-a supărat cu părinții și n-a vrut să ia nici bani, nici mîncare) și a venit 14 km pe jos. Nici el nu știe de ce a făcut asta și acum îi pare rău. Nici el n-a învățat nimic acasă și de la 6 pînă pe la 8 a învățat la limba engleză, apoi a citit la anatomie. De-acasă a venit cu vreo 9 poziții în aparat. A făcut vreo două în meditația de-a 11-a, apoi, la insistențele pedagogului, a făcut una în meditația noastră; care mai de care s-au suit mai sus. Vreo patru băieți și-au pus țigările în gură (pedagogul n-a zis nimic). M-am dus apoi în dormitor și m-am băgat cu totul sub plapomă. Aici puteam să mă uit la ceas…      (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: