liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Sub semnul analizei: de la Securitate înspre Intelligence, via SRI (3)


 

Ionel Nițu, Analiza de intelligence. O abordare din perspectiva teoriilor schimbării, Editura Rao, 2012 (pe baza tezei de doctorat susținută în vara anului 2012), 283 pagini, cu o prefață de George Cristian Maior. (Nota LD: redactarea, tehnoredactarea și corectura sunt asumate implicit deopotrivă de către editura Rao și autorul cărții. Din motive de creștere a profitului cam toate editurile din România nu mai angajează tehnoredactor, redactor de carte, corector  – toate aceste activități fiind trecute tacit în sarcina și responsabilitatea autorului, dar riscul asumat este al editurii. Multele observații de natură tehnoredacțională și redacțională vor, scădea punctajul final acordat cărții și editurii. Vorba românului: ieftin dai, ieftin porți. Sau: tai din poale și cârpești în coate…)

 

 

Vezi coperta cărții la:  http://www.ziaristionline.ro/wp-content/uploads/2012/12/Analiza-de-Intelligence-de-Ionel-Nitu-Editura-RAO.jpg

 

Pentru o mai bună punere în temă a cititorului cu problematica analizei de intelligence, așa cum face trimitere și autorul cărții, este benefică lectura materialului de la adresa: http://www.animv.ro/files/Ghidul-Analistului–RO-.pdf Ghidul analistului de intelligence

 

Vezi partea întâia a acestei recenzii a cărții lui Ionel Nițu la: https://liviudrugus.wordpress.com/2013/08/14/sub-semnul-analizei-de-la-securitate-inspre-intelligence-via-sri-1/

 

Vezi partea a doua a acestei recenzii a cărții lui Ionel Nițu la: https://liviudrugus.wordpress.com/2013/08/23/sub-semnul-analizei-de-la-securitate-inspre-intelligence-via-sri-2/

 

Câteva cuvinte despre autor: Ionel Niţu (41 de ani) a fost şef al departamentului central de analiză al SRI în perioada 2009-2012.  În prezent este director executiv la Intergraph Computer Services din Bucureşti şi preşedinte al Asociaţiei Specialiştilor în Informaţii pentru Afaceri.
A absolvit Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” (ANIMV), mai multe cursuri post-universitare şi masterate, este lector universitar şi deţine un doctorat în ştiinţe militare şi informaţii. (Conform publicației Bursa). Alte informații pot fi obținute de la adresele de mai jos:

https://www.facebook.com/ionel.nitu.10                    http://www.oranoua.ro/tag/ionel-nitu/

http://www.oranoua.ro/ionel-nitu-avem-nevoie-de-elite-cu-viziune-in-ce-masura-analistii-vor-fi-parte-a-constructiei-viitoarelor-elite-din-romania-ramane-de-vazut/ (Interviu publicat in ziarul Bursa). Autorului i se poate scrie pe adresele de la SRI: ionelnitu@sri.ro sau la relatii@sri.ro

      Motto:

”In topul universităților sunt exclusiv universități în care cercetarea este foarte puternică, în care cunoașterea se produce, nu numai se transmite. La noi acest reflex de a produce cunoaștere s-a pierdut de multa vreme”

                                                                                                    Dragoș Ciuparu, august 2013

 

Introducere

 

În primele două părți ale acestei recenzii am pornit de la unele considerații generale referitoare la conceptele de ”intelligence”, ”analiza de intelligence” și la câteva presupuse schimbări paradigmatice de la cultura organizațională specifică unui sistem de dictatură personală la cea specifică unei democrații occidentale (NATO) – în partea I-a – și la modul (neglijent, superficial și chiar eronat) de utilizare a surselor de informare webografice – în partea a II-a.

 

Addendum la partea a II-a

Cu speranța că voi fi bine înțeles, recomand autorului Ionel Nițu, dar și conducătorilor de doctorat și doctoranzilor din România să consulte un manual de liceu pentru clasa V-a din SUA: ”Beginner & Intermediate 5: Evaluating credibility of sources” manual al cărui conținut (pentru profesori) este descries la adresa:

https://docs.google.com/a/ugb.ro/document/d/1wpDm3zSQn8xgfsM4k53MKXopO9YshbFp7og9LZmDN6Y/edit?pli=1.

(Sugerez colegilor care lucrează la proiectul Elaborarea Strategiei Nationale în domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii pentru perioada 2014-2020”, finanțat de Ministerul Educatiei Nationale, coordonat de UEFISCDI să ia ca punct de plecare în pregătirea pentru cercetare acest manual american, ușor de accesat la adresa de mai sus. (Informații despre acest proiect derulat pe perioada 2014-2020 se pot găsi la: http://www.cdi2020.ro).  Deoarece nu mă voi implica în acest proiect, atrag atenția organizatorilor și participanților la proiect nevoia pregătirii viitorilor cercetători începând din clasele mici, nu doar de la masterat și doctorat, luând și exemple (negative și pozitive) recenziile pe care le-am făcut la cărți și articole românești, publicate pe acest blog de pe platforma wordpress.com, inclusive cea de față care analizează o teză de doctorat. De asemenea, cred că merită urmărită și discuția recentă despe educația academică în SUA, existâmd șansa arderii unor etape și a apropierii de nivelul unor sisteme de educație performante în timp mai scurt (vezi:

http://links.whitehouse.gov/track?type=click&enid=ZWFzPTEmbWFpbGluZ2lkPTIwMTMwODIzLjIyMjUwNjgxJm1lc3NhZ2VpZD1NREItUFJELUJVTC0yMDEzMDgyMy4yMjI1MDY4MSZkYXRhYmFzZWlkPTEwMDEmc2VyaWFsPTE2ODk2MTIyJmVtYWlsaWQ9bGl2aXVzZHJ1Z3VzQHlhaG9vLmNvbSZ1c2VyaWQ9bGl2aXVzZHJ1Z3VzQHlhaG9vLmNvbSZmbD0mZXh0cmE9TXVsdGl2YXJpYXRlSWQ9JiYm&&&103&&&http://www.whitehouse.gov/blog/2013/08/23/check-out-secretary-education-arne-duncans-google-hangout-sal-khan?utm_source=email&utm_medium=email&utm_content=email232-graphic2&utm_campaign=education)

sau

http://www.whitehouse.gov/blog/2013/08/23/check-out-secretary-education-arne-duncans-google-hangout-sal khan?utm_source=email&utm_medium=email&utm_content=email232-graphic2&utm_campaign=education

Revenind la prezentarea cărții semnate de dl Ionel Nițu, subliniez subtitlul acesteia: ”O abordare din perspective teoriilor schimbării”. Tradus în altă cheie, acest titlu sugerează că sub aspectul conținutului, analiza de intelligence cunoaște și trebuie să cunoască în continuare, schimbări atât sub aspectul perfecționării metodologice cât și al adaptării sale la schimbările intelligence-ului însuși. Lecturând cele 283 pagini ale cărții mi-am pus, de mai multe ori, întrebarea: avem noi servicii de intelligence astfel încât să se pună problema existenței și perfecționării analizei de intelligence (prin prisma noului intelligence occidental rezultat în urma analizării cauzelor care au permis lovitura din 11 septembrie 2001)? Răspunsul este orecum solomonic: intelligence ul contemporan presupune serioase analize de intelligence, iar analiza de intelligence poate avea loc la modul serios doar în serviciile de intelligence autentice. Eram pregătit să vin cu critici aspre/ vehemente/ crâncene prin care să demonstrez că fosta Securitate și-a schimbat doar numele, după 1990, transformându-se în SRI, cu păstrarea vechilor politici, tehnici și tactici. Există deja filme și suficiente dovezi care probează aserțiunea de mai sus, respectiv faptul că mai este încă o cale lungă până ca SRI să devină serviciu de intelligence propriu-zis (așa cum se încearcă, subliminal, să se sugereze prin traducerea SRI drept Romanian Intelligence Service…). Nu întâmplător am ales drept titlu al acestor episoade ale recenziei unei singure cărți ”Sub semnul analizei: de la Securitate înspre Intelligence, via SRI”.

Anticipez puțin conținutul părților următoare ale acestei recenzii spunând/ scriind că autorul Ionel Nițu mă scutește de a fi, în continuare, ”băiatul cel rău”, criticul nemilos și distrugător de cariere, biografii sau alte asemenea posibile (dar inadecvate) descrieri ale demersului meu. Mi-am notat, pe parcursul lecturii, pagini întregi prin care se probează – atitudinal, contextual și prin conținut –  că SRI ul actual este mult mai aproape de fosta Securitate decât de viitoarea structură de tip intelligence (lipsă pe care o clamasem, cu peste trei ani în urmă, într-o opinie a mea publicată de ”Ziarul de Băcău”). Ajuns la finalul cărții/ tezei de doctorat, mi-am descoperit, cu surprindere, un adept și un aliat al punctului meu de vedere în chiar persoana autorului cărții care face obiectul recenzării. Paradoxal sau nu, proba supremă a criticilor la adresa stării de fapt din SRI, a modului de gândire/ a mentalității dominante specifice acestei instituții, dar și a nevoii uriașe de schimbare o reprezintă însăși modul de scriere a cărții de față. Modul de gândire ”securist”  (prietenii știu cum este acesta) este prezent în carte tocmai când se vorbește/ scrie mai ardent și mai pasional despre nevoia de schimbare a mentalității, despre nevoia de meritocrație și de ierarhizare valorică în SRI, despre schimbările paradigmatice care au loc în intelligence-ul mondial și față de care trebie să grăbim pasul… Ca să nu cad în păcatul pe care tocmai îl critic (securismul secretomaniac, mimarea actului autentic de cercetare și inovare etc.) voi da un exemplu, extras din carte: scriind despre nevoia de schimbare de mentalitate care a dus la trecerea de la o etapă/ paradigmă la alta în serviciile de securitate naționale, autorul, Ionel Nițu, exemplifică, curajos (!), cu erorile făcute de președintele american Jimmy Carter (cel care ignora, superior, serviciile de intelligence) sau ale altor președinți americani, în timp ce eul meu interior aștepta, nerăbdător, să citească măcar un exemplu-două de asemenea erori, respectiv încercări de trecere de la o paradigmă – generatoare de insuccese – la o alta, mai bună, mai adecvată, mai utilă și care să fie puse pe seama unui președidinte român, a unui premier român, a unui director de servicii de informații român etc. Zadarnic, stilul balcanico-mioritico-securist (traduc din gândurile nescrise ale autorului cărții: mai bine nu scriu de nimeni, ce să mă leg eu la cap? Dar, dacă se supără și îmi arată obrazul? Mai bine nu, mai bine scriu despre americani…) nu s-a dezmințit, ocolind, sistematic orice nominalizare, trimitere sau măcar aluzie la vreo stare de fapt negativă concretă din SRI. Tradiția eroică a KGB ului dictatorial nu poate fi eludată cu una cu două: astfel, după cum în cei 25 de ani de dictatură ceaușist-stalinistă nu am auzit niciodată vreo critică la adresa Departamanentului Securității Statului sau – eventual – să se publice vreo analiză a acestei structuri informative, cu nume, exemple, măsuri etc., azi, la după încă aproape 25 de ani de la presupusa dispariție a Securității, lucrurile se prezintă, esențialmente, identic. Adică, un întuneric deplin, o liniște deplină și o tăcere cvasigeneralizată în privința activităților concrete ale serviciilor de informații – servicii PUBLICE par excellence. Nu întâmplător, unii demnitari sau jurnaliști (mai mult sau mai puțin acoperiți) utilizează în loc de sintagma ”servicii de informații” expresii ”alternative” (dar sugestive față de modus operandi al acestora): ”servicii secrete” sau ”servicii speciale”.  Or, tocmai secretomania era esența fostelor servicii specifice modernității și Războiului Rece. Desigur, pe lângă secretomania – care domina toate serviciile din acea epocă – se adăugau  și metodele specifice ale serviciilor de informații din dictaturi: uz de abuz și convingere prin constrângere (expresii vehiculate, în epocă, chipurile, ca glume, dar care urmăreau să atragă atenția populației asupra acestor ”specificități”).

Așadar, caracterizarea mea că SRI este instituția are multe lucruri de reparat și reformat pentru a se apropia de serviciile de intelligenge occidentale, nu-mi mai aparține doar mie, ci este dovedită de cartea de față și întărită de însuși autorul cărții, care o afirmă deschis, expresis verbis, în partea concluzivă a cărții sale. Deși o face fără nominalizări și concretizări, autorul face o binevenită critică din interior a SRI, aspecte pe care le voi sublinia și, eventual concretiza, în măsura în care voi găsi exemple

Am considerat utile aceste câteva considerații introductive, înainte de a mă ”năpusti” asupra conținutului cărții/ tezei de doctorat. Voi analiza, în acest al treilea episod, Cuprinsul lucrării, extrem de generos, atractiv și incitant la lectură.

Scheletul unei teze de doctorat căruia îi lipsește chiar coloana vertebrală

Cuprinsul cărții, detaliat pe trei pagini, vorbește de la sine despre intențiile autorului, desigur corelate cu exigențele conducătorului de doctorat, al cărui nume (în mod ciudat) este …secret. Pentru a ajuta cititorul (care, poate, nu-și permite timpul să meargă la o librărie sau la o bibliotecă pentru a-l vedea) voi consuma ceva timp copiind aceste trei pagini:

CUPRINS

Cuvânt înainte / 11

Capitolul 1 – CADRUL CONCEPTUAL / 17

Capitolul 2 – SCHIMBAREA ÎN INTELLIGENCE / 48

Ipoteze / 48

Stadiul cercetării științifice în domeniu / 48

2.1. Schimbarea instituțională / 51

2.2. Managementul schimbării / 59

2.3. Necesitatea și implicațiile schimbării în intelligence / 67

2.3.1 Factorii care determină necesitatea schimbării / 68

2.3.2 Consecințe asupra sistemelor de securitate / 72

2.4 Abordări cu privire la schimbarea în intelligence / 78

2.4.1 Particularități / 78

2.4.2 Modele conceptuale / 82

Concluzii / 86

Capitolul 3 PARTICULARITĂȚI ALE SCHIMBĂRII ĂN ANALIZA DE INTELLIGENCE / 91

Ipoteze / 91

Stadiul cercetării științifice în domeniu / 91

3.1 Premise și implicații / 96

3.2 Dihotomii în dezbaterile privind schimbarea din domeniul analizei de intelligence / 97

3.2.1 Analiza de intelligence – știință versus artă / 99

3.2.2 Analiza tactică versus analiza strategică / 101

3.2.3 Politizarea intelligence versus control civil / 103

3.2.4 Reformă versus transformare în procesul de analiză / 110

3.2.5 Alte dihotomii cu relevanță asupra analizei de intelligence / 115

3.3 Condiționalități în schimbarea analizei de intelligence / 130

Concluzii / 137

Capitolul 4 MODELUL CELOR 3P ÎN MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII ÎN ANALIZA DE INTELLIGENCE / 143

Ipoteze / 143

Stadiul cercetării științifice în domeniu / 143

4.1 Procesul / 145

4.1.1 Rolul analizei în cadrul ciclului de intelligence / 146

4.1.2 ipologii clasice ale analizei informațiilor / 150

4.1.3 Etapele procesului analytic / 152

4.1.4 Metodologia procesului de analiză / 153

4.1.5 Componenta predictivă a analizei de informații / 156

4.1.6 Schimbarea procesului de analiză /

4.2 Personalul / 164

4.2.1 Tipologia analistului de informații / 164

4.2.2 Profilul psihoprofesional al analistului / 168

4.2.3 Pregătirea analiștilor / 170

4.2.4 Etică și deontologie în analiza de intelligence / 173

4.2.5 Factori care influențează procesul analytic. Limite psihologice și erori de analiză / 177

4.2.6 Tehnici destinate evitării erorilor și stimulării  creativității / 179

4.2.7 Schimbarea în politicile de selecție și pregătire a analiștilor / 181

4.3 Produsul / 185

4.3.1 Produsul de intelligence / 185

4.3.2 Informarea / 189

4.3.3 Relația producător – consummator / 191

4.3.4 Schimbări în relația intre producători și consumatori / 202

Concluzii / 206

Capitolul 5 – CĂTRE O NOUĂ PARADIGMĂ ÎN ANALIZA DE INTELIGENCE / 209

Ipoteze / 209

Stadiul cercetării științifice în domeniu / 209

5.1 Repere ale schimbării de paradigmă în intelligence / 210

5.2 Coordonate ale schimbării de paradigmă în analiza de intelligence / 215

Concluzii / 222

Capitolul 6 – CONCLUZII ȘI PROPUNERI / 226

6.1 Concluzii privind ipotezele de cercetare / 226

6.2 Repere pentru dezvoltarea unei culture analitice în cadrul comunității de informații din România / 233

6.3 Schimbarea în analiza de intelligence la nivelul SRI / 237

Lista de abrevieri / 249

Index / 255

Bibliografie selectivă / 267

Câteva cuvinte despre structura cărții prin prisma Cuprinsului (deși nu întotdeauna Cuprinsul se suprapune peste cuprinsul cărții…)

Cum am subliniat și în partea a doua a recenziei (vezi link ul la începutul acestei a treia părți a recenziei, care analizează excesul de trimiteri webografice care nu duceau la adresele căutate) se observă și aici, în cazul Cuprinsului, preocuparea autorului pentru a obține aprecieri pozitive la ”impresia artistică”. Aceste efect se dorea a fi obținut din modul de a intitula și de a structura materialul. Iată observațiile mele:

  1. Folosirea (la toate cele 5 capitole, cu excepția ultimului, Concluzii, care, de fapt, nu este un capitol și nici nu trebuia numerotat) sintagmei ”cercetare științifică” în loc de mai firescul și modestul ”cercetare” vrea să arate cititorului că acesta are în față o carte de ”știință” (nu un simplu raport de cercetare, cum este, de fapt, teza de doctorat). Poate este doar o idiosincrazie a mea, dar o reamintesc aici, sintetic: ”Știința a murit, trăiască cunoașterea” (despre asta cititorul poate afla mai multe în aproape toate articolele mele publicate în revista Economy Transdisciplinarity Cognition (www.ugb.ro/etc ). Fac deja alergie la cuvântul ”știință” pentru simplul motiv că în majoritatea cazurilor unde întâlnesc acest cuvânt nu întâlnim ”știință” în adevăratul sens al cuvântului (rigoare maximă, repetabilitate și verificabilitate, failibilitate, predictibilitate etc.) ci, avem, cel mult, opinii – documentate sau nu, argumentate  sau nu – și care, de regulă, aduc un foarte mic plus de cunoaștere, întărind concluzia sugerată de Dragoș Ciuparu (vezi Motto). Așadar, propun – ca înlocuitor al pomposului ”cercetare științifică” – mai modestul, mai simplul și mai adecvatul termen ”cercetare”.
  2. Pe lângă utilizarea insistentă a termenilor de ”știință” și ”cercetare științifică”, lectorul universitar dr. Ionel Nițu mai apelează la un procedeu impresionist, care să întărească convingerea cititorului că se află în fața unui op ”științific” major, o carte de căpătâi, un ”must read”. Procedeul nu este unul reprobabil în sine. Ar fi fost chiar unul lăudabil dacă această structurare a fiecărui capitol pe modelul unei cercetări de sine stătătoare ar avea un corespondent real în economia cărții. După cum voi arăta la timpul cuvenit, apelul autorului la terminologia ”științifică” este doar unul de fațadă, de ”acoperire”… Iată structura fiecărui capitol: Ipoteze, Stadiul cercetării științifice în domeniu, apoi ceva elemente de conținut/ umplutură cu discuții și opinii ale altora, Concluzii. Este schema oricărei cercetări care pornește de la formularea unei ipoteze care vizează o ALTERNATIVĂ la explicațiile deja existente, respectiv o VARIANTĂ de extragere de informații mai efectivă, apoi se efectuaează cercetarea propriu-zisă a cărei finalitate constă în demonstrarea corectitudinii ipotezei inițiale sau a falsității acesteia. Concluziile trebuie întotdeauna trase, deoarece în urma unor încercări de testare a unor ipoteze se poate ajunge și la alte adevăruri, la fel de utile ca și confirmarea unei ipoteze de lucru. Așadar, autorul, în loc să se concentreze asupra descrierii procesului analitic și a unor eventuale noi modele de analiză și de sinteză, reproduce masiv opinii din literatură (ceea ce, în exprimarea profesorului Ivanciu Nicolae – Văleanu, conducătorul tezei mele de doctorat, nu reprezintă decât ”conspecte de lămurire”, respectiv faze preliminare ale cercetării propriu-zise și care au drept rezultat scrierea a două-trei referate, dar nu o teză de doctorat). Mai mult decât atât, formularea ipotezelor nu este, de fapt, în carte, o ”formulare de ipoteze”, ci constituie, adesea, întrebări retorice sau afirmații generale ce nu pot fi nici infirmate, nici confirmate.
  3. Excesul de preocupare pentru ”impresia științifică” a tezei de doctorat culminează cu subcapitolul 6.1 Concluzii privind ipotezele de cercetare. Așa se întâmplă când ideea schematică a structurii de cercetare se transformă în dogmă. Despre conținutul concret al ”Concluziilor la ipoteze” – atunci când voi ajunge cu analiza la acel subcapitol. Fac aici doar o altă trimitere la ceea ce înțelege autorul cărții prin ipoteză de lucru: ”Principala ipoteză de lucru a cercetării mele științifice a constat în faptul că schimbările a doi parametri importanți (mediul de securitate și nevoile consumatorilor) au determinat schimbări relevante (procesuale, organizatorice) ale intelligence și, implicit, ale activității de analiză” (p. 19). Reformulată, ipoteza de mai sus poate fi scrisă astfel: ”voi încerca să demonstrez că dacă input ul se schimbă, musai să avem un alt output”, sau, mai trivial spus, dacă în loc de clasica omletă făcută din ouă și șuncă, prăjită trei minute la foc mediu vom face o nouă rețetă din care scoatem ouăle și dublăm timpul de prăjire, la foc iute, presupunem că omleta își va schimba gustul… J
  4. Fără a particulariza și exemplifica acum și aici, este de sesizat o mare dificultate pentru autor să umple cu ”material” cărnos și arătos acest schelet astfel încât imaginea finală să fie una cel puțin agreabilă. Din păcate, mogâldeața născută și scoasă în lume va fi una greu de suportat, fie datorită faptului că nu are coloană vertebrală (studiul de caz), fie pentru ca adesea pielea se găsește uneori prin interior și unele organe sunt lăsate dezgolite… Pe scurt, contradicția dintre titlurile cuminți și foarte echilibrat plasate în economia Cuprinsului, pe de o parte, și conținutul acestora, pe de altă parte, face ca  rezultatul general să nu fie unul agreabil/ pozitiv/ utilizabil. Voi arăta, în episoadele următoare, de ce.
  5. Dacă cineva ar citi doar aceste titluri și subtitluri ar conchide pe loc: da, este o carte despre managementul schimbării cu aplicații în domeniul serviciilor de informații și de intelligence. Drept pentru care conducătorul tezei de doctorat ar fi trebuit să fie, cred, din domeniul ”management”, nicidecum din domeniul ”studii militare și informații”. Cel mult, o cotutelă a celor două domenii ar fi fost mult mai binevenită.

(Va urma)

Liviu Druguș    Miroslava, Iași   2 septembrie 2013

 

www.liviudrugus.ro        www.liviudrugus.wordpress.com         www.facebook.com/liviu.drugus

Anunțuri

4 răspunsuri la „Sub semnul analizei: de la Securitate înspre Intelligence, via SRI (3)

  1. Pingback:Sub semnul analizei: de la Securitate înspre Intelligence, via SRI (4) | liviudrugus

  2. Pingback:Sub semnul analizei: de la Securitate înspre Intelligence, via SRI (5) | liviudrugus

  3. Pingback:Sub semnul analizei: de la Securitate înspre Intelligence, via SRI (6) | liviudrugus

  4. Pingback:Sub semnul analizei: de la Securitate înspre Intelligence, via SRI (7) | liviudrugus

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: