liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Ideologul jurist Bujor Nedelcovici este intervievat de sfertodoctul nelicențiat Alexandru Petria, ambii fiind blagosloviți și binecuvântați de comentatorul pe teme de creștinism Dan Ciachir. Interviul este publicat de revista Tribuna (socialistă? naționalistă? liberalistă?) manageriată avocățește de juristul ideolog Mircea Arman


Interviul acordat de Bujor Nedelcovici lui Alexandru Petria, apărut în Tribuna, nr. 255, 16-30 aprilie 2013, dar și pe blogul www.alexandrupetria.wordpress.com (http://alexandrupetria.wordpress.com/2013/04/23/bujor-nedelcovici-a-fi-scriitor-nu-reprezinta-o-cariera-ci-o-vocatie/) la data de 23 aprilie 2013 și, evident, pe Facebook la aceeași dată, prilejuiește câteva necesare lămuriri despre starea de criză a culturii române în anul de mare (dis)grație 2013. Am găsit de cuviință, la câteva minute după postarea pe FB, să atrag atenția autorului interviului asupra unor erori de ortografie (întrebându-l, retoric, pe Alexandru Petria, dacă au dispărut corectorii de la Tribuna…). Erorile cu pricina, sesizate la o primă și rapidă lectură erau: 1. nu se scrie ”autseider”, ci ”outsider”; 2. nu se scrie Le Mître, ci Le Maître.

Apoi, mi-am permis – în comentariul meu pe blogul lui Al Petria – să fac câteva considerații asupra gândirii marxiene a lui Bujor Nedelcovici, fără a face din asta un capăt de acuzare. Fiecare se autodefinește, în ultimă instanță, prin modul cum gândește, nu prin eticheta pe care și-o lipește singur pe frunte. Am constatat că, în pofida autoproclamării de către Bujor Nedelcovici ca fiind un anticomunist, un vajnic luptător împotriva socialismului lui Ceaușescu, modul de gândire al parizianului este profund marcat de ideologia marxistă. Comentariul meu a apărut pe blogul lui Alexandru Petria, dar nu a rezistat mai mult de o oră… În schimb a apărut un comentariu favorabil al lui Dan Ciachir și un altul, al lui Al Petria  care aprecia comentariul lui Dan Ciachir… Exact ca în mesajele adresate secretarului general al PCR: cele pozitive se publicau în toate ziarele, criticile erau aruncate la coș… iar apoi dictatorul mulțumea pentru sinceritatea opiniilor…  Exact acesta este ”modus operandi” al interviewerului Alexandru Petria: face corecturile de rigoare, dar șterge comentariul meu care a păcătuit prin devoalarea gândirii marxizante a ideologului de ocazie Bujor Nedelcovici.

De fapt, Al. Petria îi face un deserviciu prietenului său prin interviul publicat în Tribuna și pe internet, consolidând bănuiala mea (probabil că și a altora) că Bujor Nedelcovici și Nicolae Breban nu ar fi adevărate modele ale luptei intelectualilor români împotriva ideologiei marxiste. Voi reveni cu demonstrația mea referitoare la propaganda pro-stânga și pro-Marx, făcută de Bujor Nedelcovici în 1981 în cartea ”Somnul vameșului”, dar reluată de Al. Petria prin alegerea unor citate și expresii cu consistentă încărcătură marxistă, dim sus-amintita lucrare.

Dar asta nu înainte de a considera cenzurarea comentariului meu, urmată de efectuarea corecturilor sugerate de mine (în ediția electronică), drept un act de mare lașitate culturală, de autoplasare a scriitorului Petria în tagma culturnicilor staliniști de tristă amintire, reactivați după decembrie 2012.

Diferențele dintre ediția tipărită și cea electronică (corectată) sunt lesne de constatat. Din păcate, inabilitățile lingvistice și ortografice ale propagandistului Al. Petria rezistă și după corectura efectuată în ediția electronică: AP renunță să mai scrie ”autseider”, dar în loc de ”outsider”  scrie – din nou aiuristic – ”outseider”. Iar corectura la titlul cărții lui Bulgakov  apare astfel : „Le Maître et Marguerite”. Adică se vede că este o corectură… prin diferența de mărime a fonturilor. În continuarea tiradei de titluri pompoase și lemnoase, nici Papa Ioan Paul al II-lea nu a scăpat de obtuza malformare informațională, punându-i-se acestuia în seamă că ar fi scris ”Ciclica Veritatis Splendor (1993)” în loc de enciclica Veritatis Splendor.  Numele scriitorului francez Stephane Hessel suferă și el o malformare, Al Petria botezându-l Stephan Hessel. Este de mirare că nu a tradus numele, făcându-l Ștefan… Și ca lista erorilor să fie cât mai sugestivă, Al Petria scrie, cu referire la cartea ”Indignez-vous!”: ”S-a în vândut în câteva milioane de exemplare”. Revin cu prima impresie: noua conducere a revistei Tribuna (av. Mircea Arman) a renunțat la corectori și a făcut o serioasă economie la bugetul Consiliului Județean Cluj condus de dl Horea Uioreanu. Cred că o economie și mai semnificativă, sub raport cultural, ar fi retragrea avocatului Arman în rezerva de propagandiști ai PNL (după ce PSD iștii l-or țîpat afară din partidul lor), în linia de fund, fund de tot.

Cam asta ar fi diferența dintre imaginea semidoctului Al Petria – pe care l-am intuit la o primă citire – și cea a sfertodoctului Al Petria care ține neapărat să fie cunoscut ca atare, insistând și persistând în elementare greșeli de cultură generală. Evident, specialistul în teologie creștină Dan Ciachir a confirmat că enciclica papală este totuna cu Ciclica papală…, fiind întru totul de acord cu interviul publicat, comentând pe blogul lui Al Petria: ”Un interviu interesat și necesar”. Chiar așa scrie Dan Ciachir: un interviu interesat! (nu interesant). Gura păcătosului adevăr grăiește!

Acum, câteva rânduri despre ideologul stângii marxiste, Bujor Nedelcovici, care nu se dezice de propaganda făcută în 1981 în Somnul vameșului. Dimpotrivă, declară senin că nu regretă și nu renunță la nimic din ceea ce a făcut/scris/spus. Iată o parte din declarația scriitorului Bujor Nedelcovici, în interviul din Tribuna: ”În prefaţa la trilogia „Somnul vameşului” (1981) scriam: ….In epoca modernă omul religios a fost înlocuit cu omul istoric, problematic, care a înţeles că istoria nu poate fi ocolită şi nici respinsă, ci doar implicată conştient”. Mărturia-descriere oferită de BN, aceea că în socialismul marxist-leninist din România religia a fost înlocuită de istorie, subliniază esența ideologică a transformării de sistem: în locul spiritualității creștine a fost întronată logica trecutului, materialismul istoric. Iar faptul că ”omul nou”/ ”omul istoric, problematic, a înțeles că istoria nu poate fi ocolită și nici respinsă, ci doar implicată conștient” înseamnă o acceptare a ideologiei marxiste a cărei axă centrală era accentul pus pe materialitate și pe determinismul istoric. Libertatea ca necesitate înțeleasă este văzută de BN drept o inevitabilitate și o imposibilitate de a nu accepta noile realități comuniste. Noul om istoric este o persoană conștientă, înțelegătoare și activă. Istoria trebuie implicată conștient, asumată și folosită ca un argument suprem în dezvoltarea noii orânduiri. Pentru BN, această înțelegere a inevitabilității noii orânduiri este un demers meritoariu, demn de a fi invocat, culmea! ca argument al atitudinii sale de frondă față de dictatura proletariatului. Pentru domnia sa cuvântul ”istorie” este o constantă a gândirii sale: ”Nu m-am adaptat la anumite împrejurări determinate de o tiranie a istoriei”. Se deduce că istoria era aceea care tiraniza împrejurările, nicidecum tiranul… După care, senin, BN se laudă: ”Da! Am fost un scriitor incomod – un „ franctireur”, un „autseider”– dar declarațiile nu pot fi acceptate ca argumente. Fatalitatea ca rezultat al domniei istoriei apare peste tot, inclusiv în biografia scriitorului: ”…nu îţi alegi locul naşterii, timpul istoric şi nici părinţii”. Istoria apare ca un dat pe care îl parcurgi, la fel cum apa se strecoară unidirecțional, dirijată fiind de legea gravitației și de principiul vaselor comunicante. Subliniez, din nou, că nu fac un capăt de acuzare din faptul că BN gândește în termeni marxiști sau marxizanți. În România democratică (e drept, cu o democrație de cumetrie) postdecembristă a fost scos în afara legii PCR, nu doctrina marxistă (excelent explicată și analizată de polonezul Leszek Kolakowsky într-o lucrare în trei volume, traduse în limba română). Dar, de aici și până la a prezenta acceptarea unor idei marxiste în anii 80 pe post argument actual că purtătorul acestora (adică Bujor Nedelcovici) este un antimarxist, anticomunist și prodemocrat este o distanță foarte lungă.

În concluzie, interviul Petria – Nedelcovici este o și mai clară conturare a noii direcții  a revistei Tribuna, sub conducerea năzdrăvană a unui manager jurist, căreia îi putem intui deja o orientare de stânga, marxizantă și cvasiliberală, subordonată unor interese partidico-electorale pe care le voi decela mai clar în apropiatele campanii ce se apropie.

Liviu Druguș           Miroslava,                                       23 aprilie 2013

www.liviudrugus.ro

www.liviudrugus.wordpress.ro

www.facebook.com/liviu.drugus

Anunțuri

5 răspunsuri la „Ideologul jurist Bujor Nedelcovici este intervievat de sfertodoctul nelicențiat Alexandru Petria, ambii fiind blagosloviți și binecuvântați de comentatorul pe teme de creștinism Dan Ciachir. Interviul este publicat de revista Tribuna (socialistă? naționalistă? liberalistă?) manageriată avocățește de juristul ideolog Mircea Arman

  1. Maria 19/05/2013 la 2:18 PM

    Un comentariu umoral, penibl de partizan și partinic, politizat și toate cele, care nu face cinste unui pretins intelectual (ori măcar unuia care pozează în fața unui duium de cărți!). De ce distorsionezi două personaje (cu personalitatea lor distinctă – de care habar nu ai!), doar pentru că au intrat în ograda unui motan care nu-ți place?! Când au făcut interviul, sigur n-au avut vreun habar de Mircea Arman! Oricum, Tribuna nu e proprietatea lui M. Arman, să descalifici în bloc niște valori!

  2. Pingback:Andrei Marga își reactivează, în ”Tribuna” – (prost) gestionată de administratorul de circumstanță Mircea Arman – abilitățile de fost (ministru al educației, ministru de externe, director al ICR) încercând să filosof(ard)eze p

  3. Pingback:Andrei Marga își reactivează, în ”Tribuna” – (prost) gestionată de administratorul de circumstanță Mircea Arman – abilitățile de fost (ministru al educației, ministru de externe, director al ICR) încercând să filosof(ard)eze p

  4. Pingback:Andrei Marga (tran)scrie ce cred geopolitologii americani despre năzuințele de mărire ale Rusiei și ne asigură că Rusia este garantul frontierelor și securității în Europa Centrală și de Răsărit. Nimic despre cum se simte România între cio

  5. Cinabru 02/07/2013 la 4:10 PM

    Dan Culcer, nu Dan Ciachir. Cel putin asa apare in acest moment. Ca tot vorbeati despre erori…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: