liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Masa rotundă organizată de BBC la 9 martie 1997 pe tema sistemelor de sanatate


Masa rotundă organizată de BBC la 9 martie 1997 (consemnare grafică – Liviu Druguş)

 

REP: Banii cheltuiţi în alte ţări pentru prevenirea îmbolnăvirii sau pentru asistenţa medicală primară, în România sînt cheltuiţi pentru spitalizarea celor foarte bolnavi sau a muribunzilor. Mortalitatea creşte în fiecare an, pe măsură ce bugetul de stat alocat sănătăţii se împuţinează. În condiţiile de austeritate pe care le-a anunţat Guvernul de la Bucureşti şi banii rezervaţi sănătăţii vor fi puţini, ceea ce ar putea să ducă la înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei. I-am invitat pe medicii Dragoş Nicolescu, preşedintele Camerei Federative a Medicilor, Sorin Oprescu – directorul Spitalului Municipal din Bucureşti, Silviu Rădulescu – director în Ministerul Sănătăţii la o discuţie despre politica sanitară din Romînia. Prima întrebare, domnilor: REP: De ce Romînia este, după statistici, ţara cu cea mai bolnavă populaţie din Europa? Dragoş Nicolescu: Cred că răspunsul este destul de simplu de dat într-un fel, iar în alte privinţe – fiind foarte complex – nu e uşor de dat. În principal trebuie să spunem că în ultimii 15 sau 20 de ani populaţia României a trăit în nişte condiţii foarte proaste – ca influenţe asupra sănătăţii, încît sănătatea adulţilor s-a degradat ,iar copiii care s-au născut din aceşti adulţI au apărut pe lume cu nişte tare pe care le vedem astăzi cînd au devenit tineri. În acelaşi timp, şi sistemul sanitar a fost subfinanţat şi nu şi-a putut îndeplini în măsura în care ar fi fost în stare – misiunea lui de a contribui la stare de sănătate a populaţiei. REP.: După cum s-ar zice, starea actuală a sănătăţii populaţiei este rezultatul unei acumulări în timp, dle doctor Oprescu ce ziceţI? 180 Sorin Oprescu: Acuma, vedeţi – ca definiţie a stării de sănătate – , noi toţi ne aflăm într-o stare de sănătate aparentă pentru că ce e pe dinăuntru… E adevărat, că vom arăta noi toţi la fel, indiferent de culori politice ş.a.m.d., dar sîntem într-o stare aparentă de sănătate. Dar, completîndu-l pe dl doctor Dragoş Nicolescu, doresc să vă spun că sănătatea românilor I-a interesat pe românii care s-au îmbolnăvit, mai puţin pe guvernanţii de ani şi ani de zile, şi atunci cînd este unilateral acest interes şi cînd omul de-abia cînd se îmbolnăveşte încearcă să facă ceva pentru sănătate, atunci e mult prea tîrziu. REP: Ce părere aveţi, domnule Rădulescu? Silviu Rădulescu: Dacă vrem să elucidăm cauzele care duc la o stare de sănătate atît de proastă cum este ea astăzi, este bine să be uităm şi în jurul nostru şi în calitate de specialist în sănătate publică, v-aş indica faptul că ţările din jurul nostru au o stare de sănătate asemănătoare. Se poate vorbi despre un model al sănătăţii în Europa Centrală şi de Est. La unele capitole, la unii indicatori stăm puţin mai bine, la alţii stăm ceva mai rău. De exemplu, mortalitatea noastră infantilă este mai mică decît a tuturor vecinilor noştri. Avem vecini la care mortalitatea prin accidente sau prin decese violente este mai mare. REP: Să înţeleg că pînă la urmă, de vină pentru actuala stare de sănătate a populaţiei din Romînia ar fi,aşa în mare, trei factori – pînă la urmă: SISTEMUL, EDUCAŢIA, POLITICĂ din ultimii 7 ani, politica greşită sau mai puţin greşită, rămîne să vedem. Ce credeţI, domnule Dragoş Nicolescu? Dragoş Nicolescu: Dacă mineriada din 1991 nu ar fi avut loc şi dacă rezultatele alegerilor din 1992 n-ar fi fost cele pe care le ştim, lucrurile nu ar fi continuat la fel. Pentru că acest model pe care îl avem noi, de finanţare a sistemului de sănătate din taxe şi impozite , există la fel în Anglia şi în Canada. 181 Pentru a fi îmbunătăţit, rămînînd la acelaşi model, ar fi presupus o imaginaţie managerială, deci un rezultat al eficacităţii formidabil, ceea ce în mod evident le-a lipsit timp de 4 ani celor care au răspuns de sănătatea romînilor. Iar a-l schimba a însemnat experimentul. Q: Aşa e domnule Soprin Oprescu? Dumneavoastră sînteţI şi un membru marcant PDSR, aşa este? Sorin Oprescu: Chestia cu “marcant” poate o mai… ameliorăm. Anii 90-91-92 au fost – de ce să nu o spunem?- pentru toată lumea, mă refer la lumea medicală, nici noi nu ştiam în ce parte să o luăm: să îmbunătăţim sistemul ăsta, să-l restructurăm… Poate că a fost o etapă de căutări…Cam asta este… REP:Dar, iată! O etapă de căutări pe pielea populaţiei… Sorin Oprescu: Doamnă, nu poţI să faci peste noapte. Ne trezisăm şi noi după 1989, luam contact cu realitatea asta dup ce se întîmpla şi în lumea noastră, în lumea medicală…Doream să… Iată că au venit foarte mulţi, ne-au acordat consulting-ul respectiv, şi prin 92 aşa, au început să se cristalizeze – ceea ce spune dl doctor Dragoş Nicolescu – au început să se cristalizeze nişte idei de schimbare a sistemului. Din ideile astea, preluate, nu? Sponsorizate, sprijinite, ajutate de Uniunea Europeană, multe dintre ele .. multe, multe, chiar multe, multe, nu foarte multe, să nu vă închipuiţi… s-au tradus, s-au tradus în fapte … Silviu Rădulescu : O parte din răspunderea politică ar fi fost şi aceea de a prezenta o notă de plată, o notă de plată viitoare. Care sînt resursele necesare pentru ca sistemul să se dezvolte, să nu rămînă anchilozat, îngheţat, învechit în nişte structuri. Nu poţI să dezvolţI, nu poţI să modernizezi, dacă nu intră nişte resurse. REP: Domnilor, dar noi nu vorbim aici de modernizare! Noi d vorbim de supravieţuire! E adevărat că în Bucureşti sînt nişte 182 spitale de urgenţă, dar gîndiţI-vă … în mediul rural de exemplu, unde nu există dispensare, sau dacă există… Sorin Oprescu: La 70 la sută din populaţie poate să li se termine firul neasistată… REP: Exact! Noi despre asta vorbim! Noi n-am ajuns la modernizare… sigur că sînt exemple … sînt paşi pe linia … Sorin Oprescu: Pe linia restructurărilor. REP.: Bun, dar ce se întîmplă în ţară. Iată în Iaşi. Iaşul, totuşi este unul dintre oraşele mari ale ţării, unde toate spitalele de acolo funcţionează fără ceea ce se cheamă avizul de igienă, al Poliţiei Sanitare. La fel în sate… Este dezastruoasă.. Dragoş Nicolescu: Stimată doamnă, ca să faci la Iaşi spitale care să aibă aviz, să te încadrezi în aceste avize, ar însemna ca în momentul de faţă să închizi toate spitalele sau să investeşti nişte sume uriaşe, ca să construieşti nişte spitale noi, pentru că ca să modernizezi nişte magherniţe ar fi fără sens. Din cauza felului cum s-a privit sănătatea, subfinanţată în mod cronic, s-a ajuns ca spitalele să funcţioneze în clădiri cărora nu li se poate da avizul. Nici măcar sub comunişti nu li s-a putut da avizul, nici atunci nu l-au avut. Medicii din Sanepid n-au putut fi forţaţI în halul încît să dea avizul. Dar spitalul a continuat să funcţioneze în starea în care era. Şi acuma, lucrurile s-au degradat progresiv. Poate că acest ministru va avea capacitatea să-şi asume responsabilitatea unei reforme în care se va mai da cu pietre,… REP: Deocamdată acest ministru a calificat reforma Mincu drept un eşec. Este sau nu un eşec? Ce părere aveţI domnule doctor Oprescu? Unde vedeţI Dvstră greşeala – dacă a fost o greşeală a politicii PDSR? 183 Sorin Oprescu: Cu ce o înlocuim? Eu nu cred că a fost numai a politicii PDSR. Eu cred că greşeli au fost şi înainte, greşeli s-au făcut şi în anii 90, dar vreau să spun că s-au făcut totuşi şi lucruri bune. Sincer vorbind. REP Am auzit următoarea vorbă: că există doar două feluri de medici în Romînia: cei care primesc şi cei care cer… Dragoş Nicolescu:Sistemul naţional de îngrijire a sănătăţii nu a funcţionat niciodată cu 2 şi 14 şi n-o să funcţioneze cu 2 şi 11 din PIB, pentru că la asta trebuie adăugate sumele provenite din “plăţI tăcute” cu care sistemul de îngrijiri funcţiona … “cadouri” să le spunem, mai romîneşte nu turceşte (bacşişuri) sau poate mai franţuzeşte, mai occidental; deci sistemul de îngrijiri a funcţionat în sistemul ăsta că a fost acceptat de fapt de toate părţile societăţii şi chiar de către stat, chiar dacă uneori au vrut să-I curme, culpabilizîndu-i pe medici care sînt în permanenţă culpabilizabil prin acest sistem. Vă spun sincer, nu mă dau după piersic cînd vă spun lucrurile astea: pacientul, la sfîrşitul perioadei de contact dintre el şi medic consideră că mediculI-a fost de folos şi-i oferă un cadou, indiferent cum e cadoul, şi medicul şl primeşte, adta este o compensaţie pe care o face fostul bolnav, acum vindecat, în calitate de membru al societăţii civile pentru medicul lui, despre care el ştie că are un salariu caricatural. Deci, din punctul ăsta de vedere privim lucrurile. Şi dacă prin asigurări de sănătate nu se va adăuga la salariul oficial ceea ce se primeşte prin “plăţi tăcute”, sistemul de “plăţi tăcute” nu va înceta. REP: Ce-o să facă acum ministrul sănătăţii? A renunţat la Experimentul Mincu. Ce-o să pună în loc? Silviu Rădulescu: Una din direcţiile esenţiale pe care o va urmări Ministerul Sănătăţii In perioada următoare este aceea de a influenţa trecerea cît mai rapidă prin Parlament a Legii Asigurărilor de Sănătate, care va… 184 Sorin Oprescu: Subliniez cuvîntul “rapid” …Am şi eu o observaţie . Proiectul ăsta, de vreo doi ani de zile a fost făcut. Nuştiu, nu discut acuma că e bun că e prost , că e nu ştiu ce.. bun…Am văzut amendamentele aduse personal de Dvs., de Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor la timpul respectiv. N-am înţeles niciodată, doamnă, de ce nici acuma nici înainte, acest proiect n-a fost pus în discuţie. Mă întorc şi îl întreb pe coleg: la aplicarea lui în practică trebuie totuşi să identifici nişte resurse resurse financiare, nişte izvoare financiare. REP: PDSR – majoritatea parlamentară vreau să zic – s-a plîns la vremea respectivă de faptul că nu sînt bani… Sorin Oprescu: Iată că şi domnul ministru actual al sănătăţii se plînge de lipsă de bani Dragoş Nicolescu: In realitate, introducerea sistemului de asigurări de sănătate era neelectoral, pentru că însemna să ceri de la populaţie o contribuţie directă. Silviu Rădulescu:Eu am pomenit mai înainte de voinţa politică de a arăta o notă de plată. Deci, nu putem să aşteptăm ceva mai bun, fără să ştim cît costă şi poate că ne va costa ceva mai mult decît cît costă astăzi. ŞI a arăta acest lucru, poate, bineînţeles să dăuneze imaginii politice. S-a vorbit aici de experiment, aspecte pozitive şi negative, bun, rău. Problema este că acest experiment se opreşte acum după 2 ani şi ceva. El ar fi putut fi oprit şi să se înveţe ceva, să se tragă nişte concluzii după un an de aplicare şi ştian în ce direcţie să o luăm, învăţam din greşeli şi să aplicăm ceea ce merge. Dar, pentru asta trebuia să avem atunci legea, trebuia să avem atunci resursele acelea financiare. Practic, s-a produs o desincronizare… REP: Bun, dar să zicem că legea intră acum în Parlament, de urgenţă, mîine, poimîine, peste o săptămînă, legea a trecut, a fost votată ş.a.m.d. Ce se întîmplă mai departe? 185 Sorin Oprescu: Păi, vă spun eu. Ne cchinuim vreo doi sau trei ani de zile s-o facem să funcţioneze . Probrabil că o să facem şi noi ca cehii care au adus de vreo 300 de ori amendamente, dar funcţionează Dumnezeule odată şi vedem şi noi… Silviu Rădulescu: Avantajul pentru cetăţean ar fi acela de a şti exact, atît el cît şi sistemul serviciilor de sănătate, cît plăteşte şi cît primeşte. Deci, o legătură mult mai strînsă, deci un contract dacă vreţI ,între cel care plăteşte anticipat, fiindă este vorba de potenţialul utilizator, despre fiecare angajat, despre fiecare persoană care într-un fel contribuie, ştie cît plăteşte la acest sistem, estew sigur că banii lui se duc spre sistemul serviciilor de sănătate, iar pentru serviciile de sănătate este o mai mare certitudine în privinţa resurselor de care dispune. REP: Dar, de unde aveţi garanţia că aceşti bani se vor aduna? Dragoş Nicolescu: De fapt, sistemul de asigurări de sănătate, prin el însuşi nu produce fonduri financiare. Sistemul de asigurări de sănătate poate disponibiliza fonduri care există, dar care se pierdeau altădată, şi poate să le corecteze în alt mod pentru de abia de-acuma o să fie fructuent, vezi reforma şi ce o să însemne disponibilizarea de personal şi şomajul, dumneavoastră ştiţi cum stăm, cu alte cuvinte eu cred că dacă se forţează introducerea rapidă, fără să se facă nişte paşi pregătitori, se poate garanta – din punctul nostru de vedere – falimentul la sfîrşitul anului financiar al Caselor de Asigurări. Casa de Asigurări ar trebui să fie autonomă şi independentă, şi de stat şi de ministerul Sănătăţii. Or, dacă are un bilanţ negativ, va trebui la sfîrşitul anului să se ducă cu mîna întinsă să cerşească diferenţa, şi atunci s-a dus naibii autonomia şi independenţa Casei de Asigurări. Statul va zice: păi nu eşti bun la nimic, tu manager, şi oamenii politici o să uite că au introdus asigurările într-un moment nepotrivit. Trebuie, în primul rînd pregătită poarta de intrare în sistem.Nu după ce-ai băgat legea să pregăteşti poarta de intrare, asisten1a de prima linie, felul în care vei primi clientul asigurat la 186 actualele cabinete de dispensar, cele mai multe din ţară sînt dotate la nivelul anilor 40. Trebuie făcuţi paşi pregătitori şi în direcţia unei rigori financiare mai mari în sectorul financiar, şi aicea n-avem noi ce acţiona. Ca să ne convingem că Guvernul Ciorbea pune această rigoare, şi eu sînt de părere că vor reuşi totuşi să impună rigoarea financiară. Trebuie, în plus, să ne asigurăm că deţinătorii de fonduri ai pensionarilor, ai şomerilor, ai handivapaţilor, ai celor asistaţI social, sînt dispuşi să contribuie cu ceva, nu diminuînd pensia sau ajutorul de şomaj, ci dînd nişte procente din ceea ce reprezintă pensia pentru Casa de Asigurări, fiindă altfel ne plasăm din nou în sfera gratuitşţii pentru trei sferturi din populaţia ţării. Ei bine asta, poate garanta falimentul. Silviu Rădulescu: Dl Dragoş Nicolescu cunoaşte foarte bine proiectul acestei legi şi ştie că, de fapt, legea asta prevede, deci nu va fi o finanţare care să se sprijine exclusiv pe salariile celor angajaţi. O parte din contribuţie va însemna o contribuţie a salariaţilor, dar o parte importantă pentru pensionari, şomeri, alte categorii va fi din aceste fonduri care sînt strînse în scopul acoperiri acestor nevoi. Dragoş Nicolescu: De reţinut că deţinătorii de fonduri ai acestora şi care joacă rolul de patroni, îmtr-un fel, nu sînt dispuşi să dea nimic. Asta-i nenorocirea! Sorin Oprescu. Şi bugetul se mută la Casa de Asigurări şi atunci dacă ne jucăm de-a bugetul: mută-l colo …. Dragoş Nicolescu: Cu alte cuvinte, trebuie făcuţI nişte paşi pregătitori înainte de a introduce încă un pas pregătitor. Noi nu avem Grupul de administratori/manager care nu sînt foarte mulţI, dar sînt ceva peste 100 de oameni care să fie selecţionaţI şi pregătiţi. Noi n-avem cadrele de bază, birocratice ale sistemului , de la început, peste tot. Toate astea trebuiesc făcute prin selecţionare, prin pregătire, şi prin menţinerea opţiunii pe care au făcut-o, adică cineva trebuie să le dea bani pe toată perioada asta. 187 Silviu Rădulescu : Imi pare rău că trebuie să mai intervin în privinţa asigurărilor pentru că nu trebuie să-şi închipuie cineva că odată adoptată legea asigurărilor – ceea ce se va şntîmpla în următoarele luni – a doua zi sistemul va intra în funcţiune şi se va aplica. O perioadă de cel puţin 12 luni, dar mai curînd 18 luni sau chiar doi ani , va însemna introducerea graduală a diferitelor elemente, şi crearea structurilor, pregătirea persoanelor care să fie capabile să facă acest sistem să funcţioneze. REP: Şi ce facem pînă atunci, vă întreb, domnilor? Ce facem, pînă atunci? Sorin Oprescu:Stacheta se apropie de limita subzistenţei… REP: Cu atît mai mult. Dragoş Nicolescu: Ceea ce primim ca semnale din ţară, noi, Camera Federativă a Medicilor este că sistemul se apropie de scufundare. Barca este menţinută din ce în ce mai greu pe linia de plutire. Iată, v-am spus, camerele de gardă au început să nu mai primească seringi de unică folosinţă şi-I alergăm pe bolnavi să-şi cumpere de la farmaciile de gardă, iar din foarte multe spitale din ţară ni se semnalează că nu sînt perfuzii şi antibiotice suficiente la camerele de gardă. În plus, această subfinanţare care continuă şi v-am spus că se accentuează, în ciuda declaraţiilor dlui ministru care a spus, în plus, că nu-şi dă demisia că ar însemna laşitate (Eu am impresia că dacă nu se înregistrează demisia a doi miniştri succesiv, nu se atrage atenţia asupra pericolului subfinanţării) în această perioadă lucrurile se vor agrava fiindă sînt 2 şi 11 la sută din PIB. Asta-i foarte mic. Se va muri cu zile în urgenţe, se va agrava cronicizarea. Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului a făcut o constatare aproape tragică şi anume că dintre copii 1-5 ani aproape 50 la sută au o anemie sub 11 grame de hemoglobină la sută, ceea ce este dramatic, iar alţI 30 la sută se apropie de acest 11 la sută. Eu am să vă traduc în limbaj popular ce înseamnă ca un copil pînă la cinci ani să aibă anemie. Se va dezvolta psihic foarte deficitar. 188 Deci 50 la sută din copii ai ţării este ameninţată de o dezvoltare psihică deficitară. Să nu luaţI în uşor. Nu sînt exagerări. Nu sînt declaraţiile mele.Sînt constatările IOMC ale directorului Institutului, prof Adrian Georgescu. REP: Ce este de făcut? Silviu Rădulescu: Nu putem aştepta fără să facem nimic. Ceea ce se poate face este de a încerca să se suplimenteze aceste resurse. Politica MS este de a solicita sume mai mari de la buget, ceea ce, desigur, nu înseamnă că le va şi obţine. Dar, niciodată acest minister nu va spune că aceste fonduri sînt suficiente aşa cum s-a mai întîmplat la adoptarea bugetului cu nişte ani în urmă. Responsabilitatea pentru suma alocată MS nu revine MS ci aparţine aleşilor acestui popor. Vor arăta care sînt valorile pe care le reprezintă. Dacă suma votată va fi sub limita subzistenţei este clar că nu le pasă de sănătate. Sorin Oprescu Guvernanţii trebuie să-şi ia foarte în serios problema sănătăţii, căci este sănătatea unei naţiuni. (Reporter: Tatiana Niculescu)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: