liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Daca logica nu e, nici intelegere corecta nu poate fi


Dan Alexandru Chita (in continuare DAC) publica la pagina de Cultura politica (p.5) a revistei Cultura, nr. 50, din 10 noiembrie 2011 (http://revistacultura.ro/nou/2011/11/economia-o-noua-stiinta/) o cronica de carte la o aparitie (Tomas Sedlacek, „Economics of Good and Evil. The Quest for Economic Meaning from Gilgames to Wall Street”) care a facut ceva valuri in Occident si nu numai. Stiu ca nu se (prea) practica recenzarea recenziilor, dar randurile de fata se doresc a fi doar cateva comentarii generate de nedumeririle subsemnatului fata de nedumeririle autorului recenziei fata de certitudinile afisate de autorul cartii. Deoarece voi publica si pe blogul personal (www.liviudrugus.wordpress.com) aceste comentarii, se impun cateva precizari preliminare. Recenzia semnata de DAC se intituleaza pompos si ironic „Economia: o noua stiinta. Ce ne spune consilierul-minune Tomas Sedlacek despre criza economica globala”. Evident, DAC induce, inca din (sub)titlu ideea ca avem de-a face cu niste lucruri iesite din comun (minuni) facute de (prea?) tanarul consilier prezidential Tomas Sedlacec. Deoarece ma indoiesc ca T.S. a primit o traducere a acestei recenzii semnate de DAC incerc sa dau eu cateva (posibile) raspunsuri la nedumeririle dlui DAC. De ce fac acest lucru? Pentru ca eu unul promovez, de cateva decenii, cateva dintre ideile principale ale cartii si pe care DAC le pune sub mari semne de intrebare. Anticipez aici cateva dintre ele: 1. toate disciplinele din categoria „stiinte sociale” au, cred eu si TS, false si inutile granite intre ele. O abordare integrata este mai benefica si mai corecta. 2. legatura intre etica si economie, prezentata in carte de catre T.S. i se pare „subreda” dlui DAC. Eu cred ca nici nu trebuie sa existe „legaturi” devreme ce intre etica si economie exista o identitate de esenta. Si mai cred ca raportul economie-etica poate fi asemanat cu raportul dintre hard si softul inscris pe harddisk: ele se presupun; cred ca nu se poate discuta despre informatie fara suportul pe care este imprimata acea informatie. Asa cum nu exista informatie de sine-statatoare, tot asa nu exista etica de sinestatoare, ci doar etica a ceva, a unei actiuni umane. Cu aceasta „expunere de motive” voi incerca sa vedem ce poate intelege un cititor care nu are acces la cartea lui T.S. si care citeste doar aceasta cronicheta a lui DAC. Debutul recenziei semnate de DAC este unul nefericit. Lungimea excesiva a primei fraze il face chiar pe autor sa uite de la ce a pornit, rezultatul fiind o comparatie schioapa si ilogica. Voi insera aici aceasta fraza, profitand de generozitatea spatiului oferit de memoria virtuala: „Cu toate ca in excursul sau destinat publicului larg Robert Heilbroner plaseaza debutul stiintei economice in secolul al XVIII-lea, in ciuda faptului ca un „arheolog“ de talia lui Michel Foucault il situeaza in „Cuvintele si lucrurile“ pe Adam Smith inaintea constituirii economiei ca disciplina autonoma moderna, in pofida realitatii ca pâna si Joseph Schumpeter, in monumentala „History of Economic Analysis“, porneste la drum undeva inaintea epocii declansarii revolutiei industriale (altfel spus, cât se poate de recent in modernitate), cehul Tomas Sedlacek, fost consilier al presedintelui Vaclav Havel si unul dintre cei mai promitatori tineri economisti din Europa (conform unora dintre cele mai respectabile opinii academice), in ultima sa carte, „Economics of Good and Evil“, inverseaza complet raportul dintre economie, asa cum este perceputa in genere, si câmpul stiintelor sociale”. Dupa trei propozitii care incep cu promisiunea unei comparatii temporale (Cu toate ca Heilbroner dateaza nasterea economiei ca „stiinta” in sec. 18, in ciuda faptului sa Foucault dateaza aceasta nastere dupa moartea lui Adam Smith, si in pofida faptului ca Schumpeter fixeaza aceasta data de nastere inaintea declansarii revolutiei industriale, deci daca trei istorici ai gandirii economice au convenit ca „stiinta economica” este un produs al modernitatii industriale si capitaliste, ei bine), fraza se incheie cu o evaluare de raporturi intre discipline: spre deosebire de acestia T.S. „inverseaza complet raportul dintre economie si campul stiintelor sociale”. Deci se compara o problema de fixare in timp a aparitiei economiei (ca „stiinta”) cu o problema de fixare de raporturi a acesteia cu alte discipline. Cu alte cuvinte, comparatia facuta de DAC exste de tipul: „desi sarpele este de o varsta incerta, unii cred ca este mai lung decat verde” . Odata aceasta „clarificare” fiind facuta, logica de tipul „mai lung decat verde” continua (fiind un brand DAC) tot cu o comparatie intre o datare in timp si o descriere calitativa. Citez, din nou: „Desi in vârsta de doar 34 de ani, Tomas Sedlacek, care ne-a onorat cu o vizita la sfârsitul lunii septembrie la Bucuresti, demonstreaza in „Economics of Good and Evil“ atât forta unei eruditii deconcertante, cât si prospetimea unei viziuni neconforme cu asteptarile obisnuite ale domeniului sau”. Asadar, desi e tanar, T.S deconcentreaza prin eruditie si socheaza prin nonconformism si prospetime. In continuare, DAC m otiveaz de ce este (neplacut) surprins de economistul T.S.: in loc sa prezinte cifre si procente, T.S. foloseste instrumentele, conceptele si tabieturile filosofiei morale sau a altor discipline socio-umane. Pe scurt, DAC este impotriva interdisciplinaritatii promovate la vedere de T.S. Iar eu tocmai aceasta inter si transdisciplinaritate am apreciat-o la tanarul economist ceh, fiind convins sa aceste abordari pot genera idei noi, utile si convingatoare. Econometria la care se astepta DAC este inlocuita de T.S. cu discursul analitic interdisciplinar, postmodern, holist. Ignorarea uneltelor moderne este una deliberata, dar DAC o pune pe seama lipsei de cunoastere a acestor unelte. Foarte asemanator, economistii marxisti ii acuzau pe cei burghezi ca nu inteleg, ca nu cunoasc, ca nu vor sa stie etc., in loc sa lasa ideile sa se confrunte si sa se apere. Pentru DAC, T.S. „nu are o idee limpede cu privire la diviziunea diltheyiana dintre supranumitele Natur- si Geistwissenschaften” si „nu realizeaza principiul diacroniei in stiintele umane”. Stimate DAC, daca T.S. refuza modernitatea in favoarea postmodernitatii si ignora disciplinaritatea in favoarea interdisciplinaritatii, (plusuri si pozitivitati evidente) de ce le treceti la partea intunecata a lucrarii lui T.S.? Procedati precum contabilii de la Enron care contabilizau pierderile la castiguri si pe care apoi le extrageau sub forma de cash. De ce ii reprosati autorului ca nu foloseste moderna diacronie si ca foloseste postmoderna sincronie. Este ca si cum un realist clasic ar critica cubistul pentru ca nu respecta regulile de aur de pe vremea lui Michelangelo…. Pentru DAC cehul pacatuieste practicand o interdisciplinaritatea si o transdisciplinaritate care inseamna (formulare corecta!) „amalgamare intr-un continuum temporal milenar, dar destul de vacuu istoric”, dar evaluate in cheie negativa. DAC il acuza pe T.S. de „amatorism pedant”, „banal derizoriu”, „sofist cu aere sapiente”. Dar oare ce a fost marele Havel, pe care T.S. l-a consiliat in chestiuni de politica economica, daca nu un dramaturg ratacit in meandrele politicii si un mare „amator” in diplomatia europeana? Conform standardelor lui DAC, nici Grigore Moisil nu trebuia sa se apropie de lingvistica, fiind un om al cifrelor nu al literelor…. DAC il acuza, in continuarea analizei sale, pe T.S. de „pseudoanarhism metodologic”. Daca asa stau lucrurile, atunci eu l-as sfatui pe T.S. sa treaca de la pseudoanarhism la anarhism metodologic, abordare perfect consonanta cu imensa complexitate a realitatilor postmoderne. Neintelegerea rostului metaforei – amplu practicate de T.S. – in dezvaluirea esentelor economicului il face pe DAC sa acuze textul de „confuzie mentala”. De aici si pana la urmatoarea acuza, aceea de „reductionism inexpunabil” nu este decat un pas. Pentru DAC, amesticul teoriei economice cu ideologia crestina este de neinteles. Poate este si vin lui T.S. de a statua clar din primele randuri ca economia este peste tot unde sunt oameni care combina mijloace pentru atingerea unor scopuri. Daca ar fi procedat astfel, lui DAC i-ar fi venit foarte greu sa-l acuze de „constructii logice abracadabrante”. Probabil, un Euclid reiviat ar fi taxat la fel toate logicile noneuclideene…. Nu pot sa nu remarc si o bucurie ideologica a lui DAC atunci cand T.S. nu mai pune pe seama lui Smith ideea „mainii invizibile”, ca si cum ideologul capitalismului clasic, Adam Smith ar fi inventat el acest mecanism…Nu, mecansimul autoreglarii este intrinsec oricarei economii bazate pe schimb liber. Crizele sunt tocmai ignorarea deliberata si fortata a acestui mecansim uman elementar. Finalul criticii facute de DAC este unul apoteotic, acumuland in cateva randuri un manunchi de epitete care mai de care mai jignitoare: „gandire morala tratata simplist”, „legatura subreda intre economie si etica”, „morga academica”, „bibliografie cu pretentii de exhaustivitate” etc. Acuza de lipsa de cultura filozofica solida este, dupa parerea mea, complet gratuita devreme ce diferenta de viziune este aceea care ii desparte pe autorul cartii de recenzentul acesteia. DAC este un modernist de tip determinist, cartezian, riguros „stiintific” si aplicand mecanic canoanele invatate mecanic la scoala, in timp ce T.S. este un postmodernist, relativist, interdisciplinar si care se descurca relativ usor in haosul complexitatii actuale. Cu siguranta, o istorie marxista a gandirii economice ar fi mult mai pe placul lui DAC. Din pacate pentru el, DAC ramane dator sa explice de ce pentru el economia este o „noua stiinta” si sa redea „ce ne-a spus consilierul-minune Tomas Sedlacek despre criza economica globala”, asa cum ne-a amenintat inca din (sub)titlu.

Liviu Drugus

 www.liviudrugus.ro

http://www.liviudrugus.wordpress.com

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: